34,084 matches
-
al R.S.R." (1979, p. 183). De remarcat este progresia constantă a cultului ceaușist, care a avut o evoluție graduală mai curând decât o dezvoltare fulminantă. În 1979, portretul lui N. Ceaușescu continua să fie plasat în partea de final a manualelor (la pagina 183), dominând faza istorică a construcției socialismului în România. Manualele anilor '80, pe fondul intensificării cultului ceaușist al personalității, îl aduc pe N. Ceaușescu pe prima pagină, dominând acum nu doar etapa construirii socialismului românesc, ci întreaga istorie
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ceaușist, care a avut o evoluție graduală mai curând decât o dezvoltare fulminantă. În 1979, portretul lui N. Ceaușescu continua să fie plasat în partea de final a manualelor (la pagina 183), dominând faza istorică a construcției socialismului în România. Manualele anilor '80, pe fondul intensificării cultului ceaușist al personalității, îl aduc pe N. Ceaușescu pe prima pagină, dominând acum nu doar etapa construirii socialismului românesc, ci întreaga istorie a românilor petrecându-se sub personalitatea acestuia. De-a lungul anilor '80
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe prima pagină, dominând acum nu doar etapa construirii socialismului românesc, ci întreaga istorie a românilor petrecându-se sub personalitatea acestuia. De-a lungul anilor '80, portretul de pe prima pagină al lui Nicolae Ceaușescu devine o invariabilă a iconografiei naționale. Manualul de Istoria contemporană a României (ediția 1983) este o biografie instituțională a partidului și, mai ales, o biografie personală a lui Nicolae Ceaușescu. Nu mai puțin de 14 portrete îl înfățișează pe "secretarul general și președintele Republicii Socialiste România, tovarășul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
liderului se confundă practic cu destinul României. Împlinirile societății românești, progresul pe calea construirii comunismului și a societății multilateral dezvoltate se realizează ca funcție a maturizării progresive a Conducătorului. O foarte sumară, dar și foarte relevantă, analiză de conținut a manualului de Istoria contemporană a României relevă faptul că Nicolae Ceaușescu este citat de nu mai puțin de 45 de ori (!) cu diverse expuneri, cuvântări, rapoarte și aprecieri. Cultul textual al personalității intelectuale a lui Nicolae Ceaușescu este la fel de vibrant ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
textual al personalității intelectuale a lui Nicolae Ceaușescu este la fel de vibrant ca și cultul iconic al personalității sale vizuale. Cultul nominal atinge și el cote impresionante: numele "Nicolae Ceaușescu" apare de 128 de ori în cele 271 de pagini ale manualului. Dimensiunea cantitativă a cultului personalității, relevată de ocurența iconică, frecvența citării și incidența nominală, este completată de dimensiunea calitativă a cultului, care poate fi numită epitetica ceaușistă. În calitate de documente oficiale, manualele de istorie arborează, de regulă, o sobrietate analitică și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
128 de ori în cele 271 de pagini ale manualului. Dimensiunea cantitativă a cultului personalității, relevată de ocurența iconică, frecvența citării și incidența nominală, este completată de dimensiunea calitativă a cultului, care poate fi numită epitetica ceaușistă. În calitate de documente oficiale, manualele de istorie arborează, de regulă, o sobrietate analitică și un mai rezervat patos poetic comparativ cu producțiile literare encomiastice la adresa Conducătorului publicate în Scânteia, de pildă. Chiar și așa, literatura didactică este străbătută de un fior expresiv care ia forma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sobrietate analitică și un mai rezervat patos poetic comparativ cu producțiile literare encomiastice la adresa Conducătorului publicate în Scânteia, de pildă. Chiar și așa, literatura didactică este străbătută de un fior expresiv care ia forma unei panegiric închinat liderului. De exemplu, manualul de Istoria contemporană a României este împovărat de formule elogiante și descrieri hiperbolice ale secretarului general al Partidului. O adevărată epitetică ceaușistă poate fi culeasă din rândurile manualului. Câteva exemple pot evidenția amploarea elogierii și intensitatea patosului poetic: Nicolae Ceaușescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
un fior expresiv care ia forma unei panegiric închinat liderului. De exemplu, manualul de Istoria contemporană a României este împovărat de formule elogiante și descrieri hiperbolice ale secretarului general al Partidului. O adevărată epitetică ceaușistă poate fi culeasă din rândurile manualului. Câteva exemple pot evidenția amploarea elogierii și intensitatea patosului poetic: Nicolae Ceaușescu se distinge prin "energia sa clocotitoare", "spirit clarvăzător și îndrăzneț" transpuse în "activitatea sa neobosită" (p. 6). Un alt pasaj subliniază identitatea de destin dintre biografia lui N.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
radicalizarea mai vechiului Partidului Socialist, el însuși o înnoire a istoricului Partid Social-Democrat din România. Din vechi în mai vechi, Partidul își stabilește rădăcinile în 1835, odată cu apariția primelor idei fourieriste ale socialismului utopic. Figura de mai jos, reprodusă din manualul de Istoria modernă a României, redă arborele genealogic elaborat de PCR. Figura 11. Arborele genealogic al PCR Sursa: E. Hurezeanu et al. (1988, p. 107) Prelucrarea genealogică a Partidului s-a făcut în paralel cu dezvoltarea cultului martirilor, i.e., a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de către Partid. O imagine tulburătoare, înfățișându-l pe "savantul Nicolae Iorga asasinat de legionari", cu fața brăzdată de șuvițe de sânge, stă mărturie în acest sens (Petric și Ioniță, 1983, p. 95). (Sinistra imagine a apărut pentru prima oară în manualul unic pentru clasa a VII-a elementară de Istoria României din 1948, p. 264.) Până și Octavian Goga, reprezentativ pentru fanatismul său naționalistic declarat explicit, este inclus în canonul politico-cultural românesc pentru "patriotismul fierbinte" care i-a străbătut viața și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
două reprize: i) printr-o reformă mnemonică în urma căreia gestiunea politică a trecutului s-a distanțat parțial de modelul Roller al internaționalismului proletar (i.e., a antinaționalismului), păstrând totuși perspectiva sovieto-centrică; ii) acutizarea progresivă a reformei într-o revoluție mnemonică autentică. Manualele de istorie publicate în perioada 1964-1971 continuă parțial linia dură a marxism-leninismului trasată de paradigma Roller, în același timp în care elementul național este reasimilat. Discursul istoriografic nu a fost restructurat din temelii, ci doar parțial recalibrat. În această perioadă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
este reasimilat. Discursul istoriografic nu a fost restructurat din temelii, ci doar parțial recalibrat. În această perioadă de tranziție, principiile călăuzitoare care ghidează întregul demers de construire socială a trecutului nu au fost elaborate într-o manieră coerentă. De aceea, manualele din anii '60 formează o mixtură de elemente internaționaliste și naționaliste, prin care se glorifică influențele slave în același timp în care se monumentalizează trecutul indigen. Prin reasumarea moștenirii naționale, discursul emis de literatura didactică din această perioadă conține suficiente
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naționalistă, iar Unirea din 1918 este prezentată ca "îndeplinirea unui vis străvechi al poporului român. În tot cursul istoriei, de la zămislirea lui, poporul român a dus o luptă necurmată pentru libertate și unire" (Almaș și Fotescu, 1976, p. 133). Seria manualelor de istorie din generația 1964-1971 a fost înlocuită în bloc după tezele din iulie 1971 cu un angrenaj intertextual care a definitivat tranziția de la internaționalismul proletar la naționalismul socialist. Între paradigma rolleriană a anilor '50 și discursul vehiculat prin noua
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din generația 1964-1971 a fost înlocuită în bloc după tezele din iulie 1971 cu un angrenaj intertextual care a definitivat tranziția de la internaționalismul proletar la naționalismul socialist. Între paradigma rolleriană a anilor '50 și discursul vehiculat prin noua generație de manuale (în special edițiile din anii '80), diferențele sunt radicale. De la un discurs iconoclast care destrăma fibra naționalistă a conștiinței istorice românești s-a ajuns la completa recuperare și asumare a tradiției naționalismului autohton. Această diferență substanțială crescută între formula inter-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ministrul Andrei Marga și apărut sub titlul Învățământul românesc azi identifica faptul că "programele de modernizare a învățământului lansate după 1990 au produs efecte superficiale la nivelul curriculei, materialelor didactice sau procedurilor de evaluare a elevilor. Cu excepția introducerii sistemului de manuale alternative, nu putem înregistra nici o transformare a structurilor de rezistență ale sistemului" (Miroiu et al., 1998, p. 77). Această încetineală este elocvent ilustrată de inerția legislativă în domeniul educativ. Prima lege reformatoare a fost Legea Nr. 84 Legea învățământului din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
completează". Cu toate că acceptă privatizarea principială a educației, autoritățile ministeriale mențin controlul educațional asupra sistemului particular prin obligativitatea aprobării planurilor de învățământ și a programelor analitice de către Ministerul Învățământului. De asemenea, Legea stipulează că "în unitățile de învățământ se utilizează numai manuale școlare aprobate de Ministerul Învățământului" (art. 128, al. 2). Prefacerile cele mai semnificative ale sistemului național de învățământ au fost lansate în ministeriatul lui Andrei Marga (1997-2000) sub egida ideii de "reformă comprehensivă" a educației. Textele programatice, precum și evaluările post-festum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
textele centrale ale sale se numesc Educația în tranziție (Marga, 1999), respectiv Anii reformei 1997-2000 (Marga, 2007). Reforma comprehensivă a învățământului românesc s-a întemeiat pe șase piloni: a) reforma curriculară (a planurilor de învățământ, a programelor analitice și a manualelor școlare) și compatibilizarea europeană a curriculumului național; b) trecerea de la învățarea reproductivă la educația axată pe rezolvarea de probleme (problem- solving) în ciclul preuniversitar și relansarea cercetării științifice în mediul universitar; c) punerea în legătură a sistemului educațional cu mediul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
O altă modificare formală a constat în reconfigurarea structurii anului școlar dintr-o organizare trimestrială într-una semestrială (începând cu 1999). Marea inovație adusă de Legea din 1995 (în fapt, o altă restituție interbelică pre-comunistă) a venit sub forma introducerii manualelor alternative (art. 128, al. 3). Deși existent ca "realitate legislativă", principiul manualelor alternative nu s-a aplicat decât începând cu anul școlar 1998-1999 (în ciclul primar), respectiv 1999-2000 în clasele V-XII. Acțiunea de pluralizare a conținutului informativ a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o organizare trimestrială într-una semestrială (începând cu 1999). Marea inovație adusă de Legea din 1995 (în fapt, o altă restituție interbelică pre-comunistă) a venit sub forma introducerii manualelor alternative (art. 128, al. 3). Deși existent ca "realitate legislativă", principiul manualelor alternative nu s-a aplicat decât începând cu anul școlar 1998-1999 (în ciclul primar), respectiv 1999-2000 în clasele V-XII. Acțiunea de pluralizare a conținutului informativ a fost considerată a fi un moment de cumpănă în reforma educațională. Prin dispoziția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
școlar 1998-1999 (în ciclul primar), respectiv 1999-2000 în clasele V-XII. Acțiunea de pluralizare a conținutului informativ a fost considerată a fi un moment de cumpănă în reforma educațională. Prin dispoziția din 1998 a Ministerului Educației Naționale de editare a manualelor alternative, "monopolul manualului unic a fost spart definitiv [după cincizeci de ani, din 1948], iar țara noastră s-a atașat celor mai bune tradiții europene" (Marga, 1999, p. 88). Încrezători în ideea salvatoare a "pieței libere", după cinci decenii de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ciclul primar), respectiv 1999-2000 în clasele V-XII. Acțiunea de pluralizare a conținutului informativ a fost considerată a fi un moment de cumpănă în reforma educațională. Prin dispoziția din 1998 a Ministerului Educației Naționale de editare a manualelor alternative, "monopolul manualului unic a fost spart definitiv [după cincizeci de ani, din 1948], iar țara noastră s-a atașat celor mai bune tradiții europene" (Marga, 1999, p. 88). Încrezători în ideea salvatoare a "pieței libere", după cinci decenii de economie de comandă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
iar țara noastră s-a atașat celor mai bune tradiții europene" (Marga, 1999, p. 88). Încrezători în ideea salvatoare a "pieței libere", după cinci decenii de economie de comandă, ministrul în funcție prezenta ca o reușită educațională faptul că "toate manualele au trecut pe principiul modern al pieței libere" (ibidem). Pluralizarea manualelor a fost, într-adevăr, un moment de cotitură în evoluția pedagogiei românești și în reconstrucția literaturii didactice. Însă această turnură nu s-a produs din senin, ci a venit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Marga, 1999, p. 88). Încrezători în ideea salvatoare a "pieței libere", după cinci decenii de economie de comandă, ministrul în funcție prezenta ca o reușită educațională faptul că "toate manualele au trecut pe principiul modern al pieței libere" (ibidem). Pluralizarea manualelor a fost, într-adevăr, un moment de cotitură în evoluția pedagogiei românești și în reconstrucția literaturii didactice. Însă această turnură nu s-a produs din senin, ci a venit pe fondul unor evoluții produse în cultura autohtonă. În avangarda reflecției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Crainic sau N. Ionescu. Publicată în acest context marcat de temeri naționaliste și sensibilități ortodoxiste, analiza deconstructivă a lui Boia a avut efectul unui "cutremur conceptual" (Nietzsche, Begriffsbeben) care a fisurat monumentul trecutului național. Apariția doi ani mai târziu a manualului de Istoria românilor coordonat de S. Mitu (1999), în prima generație de manuale alternative, poate fi privită ca o replică a cutremurului conceptual produs de această carte în ceea ce până în acel moment constituia "ariergarda consensului societal" al literaturii didactice. Odată cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sensibilități ortodoxiste, analiza deconstructivă a lui Boia a avut efectul unui "cutremur conceptual" (Nietzsche, Begriffsbeben) care a fisurat monumentul trecutului național. Apariția doi ani mai târziu a manualului de Istoria românilor coordonat de S. Mitu (1999), în prima generație de manuale alternative, poate fi privită ca o replică a cutremurului conceptual produs de această carte în ceea ce până în acel moment constituia "ariergarda consensului societal" al literaturii didactice. Odată cu apariția acestui manual inedit în tradiția literaturii didactice prin discursul său novator și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]