33,912 matches
-
testamentul din 1897, Tache Anastasiu va lăsa moșia de la Țigănești, alături de alte proprietăți, Academiei Române. După moartea sa, survenită în anul 1900, Academia Română a înființat Fundația „Dimitrie Tache Anastasiu”, prin care la conacul de la Țigănești se deschide Școala de Agricultură a Academiei. Până în 1912, conacul nu va mai cunoaște modificări esențiale. Academia Româna a construit în acest an cele două aripi laterale, modificând totodată și fațada. După cutremurul din 1940, clădirea a fost afectată, însă Academia o va repara în 1942. Școala
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]
-
alături de alte proprietăți, Academiei Române. După moartea sa, survenită în anul 1900, Academia Română a înființat Fundația „Dimitrie Tache Anastasiu”, prin care la conacul de la Țigănești se deschide Școala de Agricultură a Academiei. Până în 1912, conacul nu va mai cunoaște modificări esențiale. Academia Româna a construit în acest an cele două aripi laterale, modificând totodată și fațada. După cutremurul din 1940, clădirea a fost afectată, însă Academia o va repara în 1942. Școala de Agricultură a Academiei intră sub tutela Ministerului Agriculturii, din
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]
-
se deschide Școala de Agricultură a Academiei. Până în 1912, conacul nu va mai cunoaște modificări esențiale. Academia Româna a construit în acest an cele două aripi laterale, modificând totodată și fațada. După cutremurul din 1940, clădirea a fost afectată, însă Academia o va repara în 1942. Școala de Agricultură a Academiei intră sub tutela Ministerului Agriculturii, din 1967, devenind “Centrul Școlar Agricol”, transformat ulterior în Liceul Agricol Tecuci. Sediul IAS Tecuci după mutarea Liceului Agricol în oraș, iar din 1974, a
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]
-
nu va mai cunoaște modificări esențiale. Academia Româna a construit în acest an cele două aripi laterale, modificând totodată și fațada. După cutremurul din 1940, clădirea a fost afectată, însă Academia o va repara în 1942. Școala de Agricultură a Academiei intră sub tutela Ministerului Agriculturii, din 1967, devenind “Centrul Școlar Agricol”, transformat ulterior în Liceul Agricol Tecuci. Sediul IAS Tecuci după mutarea Liceului Agricol în oraș, iar din 1974, a trecut în administrarea Combinatului Siderurgic Galați. În 1999, conacul a
Conacul poetului Costache Conachi () [Corola-website/Science/332678_a_334007]
-
un deceniu. Se reîntoarce în Franța după al doilea război mondial și continuă să regizeze aceleiași filme caracterizate de eleganță și inteligență, prezentând adesea o vedere nostalgică a stilului de viață francez din anii anteriori. A fost ales membru al Academiei Franceze în 1960. Cele mai cunoscute filme ale lui Clair sunt "Pălărie italiană de paie" (1928), "Acoperișurile din Paris" (1930), "Milionul" (1931), "Libertate" (1931), "M-am căsătorit cu o vrăjitoare" (1942) și "10 negrii mititei" (1945). s-a născut și
René Clair () [Corola-website/Science/332688_a_334017]
-
modă teoria corpusculară a lui Isaac Newton, chiar dacă deja începuseră să apară dovezi că lumina nu se propagă în linie dreaptă, cum o demonstra de exemplu experimentul cu fantă dublă al lui Thomas Young publicat în 1807. În acest context, Academia de Științe a Franței a organizat în 1819 un concurs pentru a elucida natura luminii. Între membrii juriului se găsea fizicianul francez Siméon Denis Poisson, care era unul dintre susținătorii teoriei corpusculare. Printre ceilalți membri se găseau și alți fizicieni
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
în istoria fizicii importanța unui moment crucial, la momentul respectiv lucrurile au fost probabil privite altfel. Experimentul propus de Poisson pentru a respinge teoria lui Fresnel și verificarea experimentală realizată de Arago abia au fost menționate în treacăt în raportul Academiei publicat la sfîrșitul concursului, raport care s-a concentrat mai mult pe calitatea experimentelor lui Fresnel și pe eleganța matematică a teoriei sale. De altfel teoria corpusculară avea să aibă încă multă vreme susținători. Teoria lui Fresnel și experimentul propus
Pata lui Poisson () [Corola-website/Science/332766_a_334095]
-
în armonie. Nu au avut copii. Teresia a avut probleme mentale și uneori se prăbușea. A fost prietenă cu cumnata ei, Eugenie, și a vizitat-o la Gotland în timpul verilor. Era interesată de muzică și adesea ocupa locul regal la Academia Regală Suedeză de Muzică. Văduvă în 1873, ea l-a primit ca însoțitor pe omul de stat și scriitorul Louis De Geer. În acest timp, ea a început o corespondență cu Ohan Demirgian, un artist armean cunoscut, cu care ea
Therese de Saxa-Altenburg () [Corola-website/Science/332837_a_334166]
-
la vârsta de 14 ani a început să ia lecții de canto,devenind eleva unui studio artistic din Chișinău.Ulterior,aceasta a format trupa "Chocolate" împreună cu două din colegele sale de la studio. După terminarea liceului,Tatiana a fost admisă la Academia de Muzică,Teatru și Arte plastice din Chișinău,secția "Canto Estrada și Jazz".În iunie 2013,Tatiana a absolvit Academia de Muzică,obținându-și diploma de solistă vocală. În februarie 2009,vocea Tatianei a fost remarcată de Dan Bălan,într-
Tany Vander () [Corola-website/Science/332840_a_334169]
-
aceasta a format trupa "Chocolate" împreună cu două din colegele sale de la studio. După terminarea liceului,Tatiana a fost admisă la Academia de Muzică,Teatru și Arte plastice din Chișinău,secția "Canto Estrada și Jazz".În iunie 2013,Tatiana a absolvit Academia de Muzică,obținându-și diploma de solistă vocală. În februarie 2009,vocea Tatianei a fost remarcată de Dan Bălan,într-o piesă pe care aceasta o interpreta alături de cele două colege din trupa "Chocolate".Acesta a contactat-o prin cunoștințe
Tany Vander () [Corola-website/Science/332840_a_334169]
-
funcția de prim-ministru, fiind al XXII-lea premier al Franței. S-a remarcat și în ceea ce privește învățământul național, unde, ca ministru al instrucției publice, a susținut crearea a cât mai multe școli în departamente și comune. A fost membru al Academiei Franceze, începând din 1836.
François Guizot () [Corola-website/Science/332841_a_334170]
-
locuință familiei Oprea Soare, până în 1945, când casa a fost rechiziționată de către Partidul Socialist. În martie 2008, casa reintră în posesia moștenitorilor imobilului. Arhitectul monumentelor de cultură declarate prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 1160 din anul 1955 - publicată de Academia R.P.R. - precum „Arcul de Triumf, Palatul Băncii de Investiții din București, Palatul Ministerului Construcțiilor, Palatul Administrativ Craiova” , Petre Antonescu face din Casa Oprea Soare din București un edificiu somptuos, pomenit și apreciat de arhitecții contemporani. Datorită deosebitei valori arhitectonice și
Hanu’ Berarilor () [Corola-website/Science/332862_a_334191]
-
Bugete, Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Mexic și Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană. De asemenea, este Copreședintă a Intergrupului pentru Dezvoltarea Turismului European și a Patrimoniului Cultural din Parlamentul European. este de profesie economist, fiind licențiată atât în Științe Administrative (Academia de Studii Economice - Facultatea de Administrație și Management Public), cât și în Management financiar-bancar (Institutul Bancar Român - Facultatea de Management, specializarea Finanțe - Bănci). În aprilie 2003 și aprilie 2006 a obținut premii speciale la Sesiunea de Comunicări Științifice și Studențești
Ana-Claudia Țapardel () [Corola-website/Science/332867_a_334196]
-
Management Public), cât și în Management financiar-bancar (Institutul Bancar Român - Facultatea de Management, specializarea Finanțe - Bănci). În aprilie 2003 și aprilie 2006 a obținut premii speciale la Sesiunea de Comunicări Științifice și Studențești. Are un doctorat în Economie obținut în cadrul Academiei de Studii Economice București, cu o lucrare axată pe managementul și planificarea strategică la nivelul comunităților locale din România. De asemenea, deține două masterate în domeniul relațiilor internaționale: un masterat in Afaceri Internaționale (ASE București - Facultatea de Relații Economice Internaționale
Ana-Claudia Țapardel () [Corola-website/Science/332867_a_334196]
-
pentru a observa paralaxa lunară; în același timp, abatele Nicolas Louis de Lacaille (1713-1762) făcea același lucru la Cap (ceea ce a permis determinarea precisă a distanței de la Pământ la Lună). Succesul misiunii sale i-a permis accesul ca membru al Academiei Prusace de Științe, la vârsta 21 de ani. A obținut un post de asistent la Paris și a fost ales membru al Academiei Franceze de Științe în 1753. A fondat o societate literară în orașul natal, în 1755, care a
Joseph Jérôme Lefrançois de Lalande () [Corola-website/Science/332870_a_334199]
-
precisă a distanței de la Pământ la Lună). Succesul misiunii sale i-a permis accesul ca membru al Academiei Prusace de Științe, la vârsta 21 de ani. A obținut un post de asistent la Paris și a fost ales membru al Academiei Franceze de Științe în 1753. A fondat o societate literară în orașul natal, în 1755, care a devenit mai târziu „Societatea de Emulație” în februarie 1783 și a fost ales membru al Academiei din Rouen la 4 martie 1761. Consacrându
Joseph Jérôme Lefrançois de Lalande () [Corola-website/Science/332870_a_334199]
-
Paris și a fost ales membru al Academiei Franceze de Științe în 1753. A fondat o societate literară în orașul natal, în 1755, care a devenit mai târziu „Societatea de Emulație” în februarie 1783 și a fost ales membru al Academiei din Rouen la 4 martie 1761. Consacrându-se studiului planetelor Sistemului Solar, a publicat în 1759 o ediție corectată a tabelelor lui Edmond Halley (1656-1742), căreia i-a adăugat o istorie a cometei Halley, observabilă în acel an. Alexis Clairaut
Joseph Jérôme Lefrançois de Lalande () [Corola-website/Science/332870_a_334199]
-
a adăugat o istorie a cometei Halley, observabilă în acel an. Alexis Clairaut a creat, din el și din Nicole-Reine Lepaute, o echipă pentru a face calculele - plictisitoare - ale datei reîntoarcerii cometei și ale elementelor orbitale ale acesteia. În 1759, Academia Regală de Științe i-a încredințat redactarea efemeridelor astronomice, Connaissance des temps (în română: „Cunoașterea timpului”). Din aceste tabele astronomice a făcut o lucrare așteptată și căutată completând notițele științifice, mereu cu noutăți, denumită „marea gazetă” (în franceză: „grosse gazette
Joseph Jérôme Lefrançois de Lalande () [Corola-website/Science/332870_a_334199]
-
cea mai mare stea observată vreodată (de magnitudine 7,9). În 1801, lucrând la Observatorul din Paris, a descoperit, în constelația Ursa Mare, o stea pitică roșie, care îi poartă numele: Lalande 21185. A prezentat peste 150 de articole în fața Academiei de Științe. I se datorează și o interesantă carte de călătorie în Italia: Precum și: De altfel, într-un cântec al epocii se putea auzi:
Joseph Jérôme Lefrançois de Lalande () [Corola-website/Science/332870_a_334199]
-
(original: "Kungliga Vetenskapsakademien", „KVA”) este una dintre Academiile Regale din Suedia. Academia este o organizație științifică independentă, neguvernamentală care dorește să promoveze științele, în general științele naturale și matematica. Structura actuală a academiei a fost fixată în anul 1820 de savantul Jöns Jakob Berzelius. Academia a fost fondată
Academia Regală Suedeză de Științe () [Corola-website/Science/332882_a_334211]
-
(original: "Kungliga Vetenskapsakademien", „KVA”) este una dintre Academiile Regale din Suedia. Academia este o organizație științifică independentă, neguvernamentală care dorește să promoveze științele, în general științele naturale și matematica. Structura actuală a academiei a fost fixată în anul 1820 de savantul Jöns Jakob Berzelius. Academia a fost fondată pe 2 iunie 1739
Academia Regală Suedeză de Științe () [Corola-website/Science/332882_a_334211]
-
(original: "Kungliga Vetenskapsakademien", „KVA”) este una dintre Academiile Regale din Suedia. Academia este o organizație științifică independentă, neguvernamentală care dorește să promoveze științele, în general științele naturale și matematica. Structura actuală a academiei a fost fixată în anul 1820 de savantul Jöns Jakob Berzelius. Academia a fost fondată pe 2 iunie 1739 de către următoarele persoane: Carl Linnaeus, Jonas Alströmer, Mårten Triewald, Sten Carl Bielke, Carl Wilhelm Cederhielm și Anders Johan von Höpken. Unul
Academia Regală Suedeză de Științe () [Corola-website/Science/332882_a_334211]
-
este una dintre Academiile Regale din Suedia. Academia este o organizație științifică independentă, neguvernamentală care dorește să promoveze științele, în general științele naturale și matematica. Structura actuală a academiei a fost fixată în anul 1820 de savantul Jöns Jakob Berzelius. Academia a fost fondată pe 2 iunie 1739 de către următoarele persoane: Carl Linnaeus, Jonas Alströmer, Mårten Triewald, Sten Carl Bielke, Carl Wilhelm Cederhielm și Anders Johan von Höpken. Unul din primii membri străini ai academiei a fost astronomul iezuit Maximilian Hell
Academia Regală Suedeză de Științe () [Corola-website/Science/332882_a_334211]
-
1820 de savantul Jöns Jakob Berzelius. Academia a fost fondată pe 2 iunie 1739 de către următoarele persoane: Carl Linnaeus, Jonas Alströmer, Mårten Triewald, Sten Carl Bielke, Carl Wilhelm Cederhielm și Anders Johan von Höpken. Unul din primii membri străini ai academiei a fost astronomul iezuit Maximilian Hell, inițial profesor la Colegiul Academic din Cluj. Hell a devenit membru al Academiei Regale Suedeze de Științe în anul 1771, după ce a calculat distanța de la Pământ la Soare. este cunoscută pentru decernarea Premiilor Nobel
Academia Regală Suedeză de Științe () [Corola-website/Science/332882_a_334211]
-
Jonas Alströmer, Mårten Triewald, Sten Carl Bielke, Carl Wilhelm Cederhielm și Anders Johan von Höpken. Unul din primii membri străini ai academiei a fost astronomul iezuit Maximilian Hell, inițial profesor la Colegiul Academic din Cluj. Hell a devenit membru al Academiei Regale Suedeze de Științe în anul 1771, după ce a calculat distanța de la Pământ la Soare. este cunoscută pentru decernarea Premiilor Nobel pentru fizică și chimie.
Academia Regală Suedeză de Științe () [Corola-website/Science/332882_a_334211]