35,463 matches
-
a Hondurasului a fost cucerită în următoarele două decenii, la început de către trupe loiale lui Cristóbal de Olid, mai apoi de către trupe fidele lui Francisco Montejo și a fost terminată de către Pedro de Alvarado. In 1821, Hondurasul și-a declarat independența față de Spania și a făcut parte între 1821 și 1823 din Primul Imperiu Mexican. Din 1823 și până în 1838 a fost membru al Republicii Federale a Americii Centrale. Hondurasul a devenit un stat suveran în 1839. El Salvador a invadat pentru scurt
Honduras () [Corola-website/Science/298107_a_299436]
-
și secretarul Partidului Muncitorilor a fost colonelul Haile Mariam Mengistu, astăzi judecat în contumacie pentru crime împotriva umanității, acuzat de folosirea foametei ca armă. În mai 1991, Meles Zenawi împreună cu Frontul Democratic Revoluționar al Poporului Etiopian, aliat cu mișcarea pentru independență din Eritreea, a obținut victoria militară împotriva lui Mengistu și s-a proclamat președinte. În 1993 se separă Eritreea printr-un referendum. Cu această independență Etiopia pierdea ieșirea la mare, în schimb avea pacea și menținea bune relații cu vecinii
Etiopia () [Corola-website/Science/298099_a_299428]
-
mai 1991, Meles Zenawi împreună cu Frontul Democratic Revoluționar al Poporului Etiopian, aliat cu mișcarea pentru independență din Eritreea, a obținut victoria militară împotriva lui Mengistu și s-a proclamat președinte. În 1993 se separă Eritreea printr-un referendum. Cu această independență Etiopia pierdea ieșirea la mare, în schimb avea pacea și menținea bune relații cu vecinii si deplin acces la porturile din Eritreea. Sub Meles Zenawi se inițiază o perioadă de reforme politice și sociale care duc la abandonaea regimului marxist
Etiopia () [Corola-website/Science/298099_a_299428]
-
mai mari exportatori de zahăr, economia plantațiilor bazându-se pe sclavii importați din Africa, și mai târziu, pe forța de muncă chineză și indiană. Emanciparea cu drepturi depline le-a fost acordată sclavilor în 1838, iar țara și-a câștigat independența față de Regatul Unit pe 6 august 1962. Cu o populație de 2,8 milioane de locuitori, Jamaica este a treia cea mai populată țară anglofonă din America, după Statele Unite și Canada, și a patra cea mai populată țară din Caraibe
Jamaica () [Corola-website/Science/298111_a_299440]
-
teritoriul Libanului datează de circa 7000 ani. El a fost patria fenicienilor, o cultură maritimă ce a înflorit 2500 de ani (între 3000 și 500 î.e.n.). După colapsul Imperiului Otoman, Libanul a trecut în jurisdicția Franței. Liban și-a obținut independența în 1943. În perioada de până la Războiul civil Libanez (1975-1990), țara a avut o perioadă de relativă prosperitate. Mai este cunoscută ca "Elveția Estului". Până în 2006 a existat o altă perioada de relativă stabilitate, însă războiul din 2006, care a
Liban () [Corola-website/Science/298116_a_299445]
-
cunoscută ca "Elveția Estului". Până în 2006 a existat o altă perioada de relativă stabilitate, însă războiul din 2006, care a durat o lună, a oprit-o. Țara a fost afectată de criza financiară începută în 2007. Libanul și-a obținut independența în 1943, pe când Franța se afla sub ocupație germană. Un rol important în acest sens l-a jucat generalul Henri Dentz, Înaltul Comisar de la Vichy pentru Siria și Liban. Sub presiunea politică, atât din interiorul cât și din afara Libanului, Charles
Liban () [Corola-website/Science/298116_a_299445]
-
afla sub ocupație germană. Un rol important în acest sens l-a jucat generalul Henri Dentz, Înaltul Comisar de la Vichy pentru Siria și Liban. Sub presiunea politică, atât din interiorul cât și din afara Libanului, Charles de Gaulle i-a recunoscut independența. La 26 noiembrie 1941 generalul Georges Catroux a declat că Libanul va fi independent sub autoritatea guvernului Franței Libere. Alegerile au avut loc în 1943 și la 8 noiembrie 1943 noul guvern libanez a abolit unilateral mandatul francez asupra regiunii
Liban () [Corola-website/Science/298116_a_299445]
-
1943 și la 8 noiembrie 1943 noul guvern libanez a abolit unilateral mandatul francez asupra regiunii. Francezii au reacționat prin încarcerarea noului guvern. În fața presiunii internaționale, ei i-au eliberat pe oficialii guvernamentali la 22 noiembrie 1943 și au recunoscut independența Libanului. Aliații din al Doilea Război Mondial au ținut regiunea sub control până la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ultimele trupe franceze s-au retras în 1946. S-au făcut estimări că în iulie 2010 Libanul avea o populație
Liban () [Corola-website/Science/298116_a_299445]
-
Guineei. "Articol principal: Politica Republicii " Portugalia a descoperit insulele în secolul al XV-lea și a cedat-o Spaniei în 1778. Dominația Portugaliei părții continentale s-a prelungit până în 1901. Guineea Ecuatorială a devenit independentă în 12 octombrie 1968, primind această independență de la Spania. De atunci, țara a avut doi conducători: Francisco Macías Nguema, fostul primar al orașului Mongomo sub sistemul spaniol de guvernământ colonial și nepotul său Teodoro Obiang Nguema Mbasogo care cu ajutorul unei lovituri de stat și-a executat unchiul
Guineea Ecuatorială () [Corola-website/Science/298105_a_299434]
-
Vietnamul la est, cu Cambodgia la sud și cu Thailanda la vest. Laosul își are originile în Imperiul Lan Xang ce a existat între secolele XIV și XVIII. După o perioadă de apartenență la Imperiul Colonial Francez, și-a obținut independența în 1949. O lungă perioadă de Război Civil s-a încheiat odată cu venirea la putere a Partidului Comunist din Laos în 1975. Teritoriul Laosului a fost locuit din vremuri străvechi de diferite populații, ce au atins apogeul dezvoltării lor culturale
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
Prin secolul al XV-lea, kazahii au format trei hoarde, care au continuat să ducă o viață nomadă până în secolul XIX, când au fost ocupați de Rusia. La 16 decembrie 1991, Kazahstanul era ultima republică din USSR care își proclama independența. Granițele acestui stat sunt cu: China, Rusia, Turkmenistan, Uzbekistan și Kîrgîstan. O mică porțiune a teritoriului aflată la vestul râului Ural este localizată în extremitatea estică a Europei. Vecinii principali sunt Rusia și China, iar în sud-vest se învecinează cu
Kazahstan () [Corola-website/Science/298112_a_299441]
-
sovietice printre care și servind drept principala zonă de testare a armelor nucleare. Kazahstanul și-a declarat independenta pe data de 16 Decembrie 1991, fiind ultima dintre Republicile Sovietice care se declară independentă, iar fostul lider comunist devenea președinte. De la independență, Kazahstanul a urmat o politică străină echilibrată și s-a axat pe dezvoltarea economiei cu accentul pe industria hidrocarburilor. Cu toate că economia statului este într-o continuă creștere, președintele Nursultan Nazarbayev încă deține un control strict asupra politicilor de guvernare. Mulți
Kazahstan () [Corola-website/Science/298112_a_299441]
-
Pentru Spania secolului al XVI-lea, mexicanii au fost locuitorii din Mexic-Tenochtitlan, vorbitori ai limbii náhuatl. În perioada colonială unii creoli și spanioli rezidenți în Noua Spanie au folosit etnonimul pentru a se referi la ei înșiși. Liderii Războiului de Independență ezitau ca numele țării să fie ca și numele locuitorilor săi. Conform Planului de la Iguala, țara va adopta în cele din urmă numele de Mexic și a locuitorilor săi mexicani. "México" este un toponim de origine náhuatl a cărei semnificație
Mexic () [Corola-website/Science/298127_a_299456]
-
a fost reședința a trei imperii africane: Imperiul Ghana, Imperiul Mâli și Imperiul Songhay. Francezii au inițiat colonizarea teritoriului în 1864 și în 1895 Mâli a început să facă parte din Africa Occidentală Franceză. Republică Sudaneza și Senegal au obținut independența de Franța în 1960 sub numele de Federația Mâli. La câteva luni după ce Senegal s-a separat de Republică Sudaneza, statul Mâli și-a luat numele prezent. Condusă de o dictatură, în 1991 s-a format un guvern de tranziție
Mali () [Corola-website/Science/298123_a_299452]
-
Societății Colonizatoare Americane”, ei au pus bazele unei colonii în vestul Africii în 1822. Totuși, identitatea majorității liberienilor de astăzi își are rădăcinile în diverse grupuri indigene de pe actualul teritoriu al Liberiei actuale. La 26 iulie 1847, americano-liberienii își declară independența într-un stat numit „Republica ”. Ei vedeau Africa, continentul de pe care fuseseră strămutați cu ani în urmă, ca un „Pământ al Făgăduinței”, chiar dacă nu intenționau să se reintegreze în societatea africană. Americano-liberienii s-au considerat americani și au fost tratați
Liberia () [Corola-website/Science/298117_a_299446]
-
ocupată de Marea Britanie și devine, în urma Tratatului de la Paris (1814), posesiune engleză (rebotezată Mauritius). După desființarea sclaviei în anul 1834, pe plantațiile de trestie de zahăr sunt aduși muncitori din India și China. La 12 martie 1968 Mauritius își declară independența de stat ca dominion în cadrul Commonwealth-ului, iar la 12 martie 1992 devine republică. Ca urmare a stabilității politice, în ciuda structurării vieții interne pe comunități etnoconfesionale sau istorice, economia Mauritius țării a înregistrat un continuu progres, fapt pentru care Mauritius este
Mauritius () [Corola-website/Science/298126_a_299455]
-
ce durează din noiembrie până în aprilie. Pădurea tropicală acoperă aproape ⅓ din suprafața țării. Fauna este bogată în păsări dar săracă în mamifere. Mauritius este supranumit „Hong-Kong-ul francofon”. Poate de aceea că are o economie în continuă creștere, practic, de la obținerea independenței, într-un ritm anual de 5-6%, fapt ce i-a permis înscrierea între statele lumii cu dezvoltare medie. Succesul economic al Mauritiusului are la bază promovarea investițiilor străine în „zonele libere” (peste 550 întreprinderi mici, plasate pe întregul teritoriu, care
Mauritius () [Corola-website/Science/298126_a_299455]
-
împreună cu Anguilla, a devenit un stat asociat cu deplină autonomie internă în anul 1967. cei din Anguilla s-au răzvrătit, și insula lor a primit permisiunea de a se separa de ceilalte insule în 1971. Sf. Kitts și Nevis obținut independența în 1983. Acesta este cel mai nou stat suveran din Americi. În august 1998, un referendum în Nevis pentru separarea de St Kitts a căzut cu puțin sub majoritate de două treimi necesară. La sfârșitul lunii septembrie 1998, uraganul Georges
Sfântul Cristofor și Nevis () [Corola-website/Science/298141_a_299470]
-
trupele japoneze și devine un teatru de luptă aprig disputat. La sfârșitul războiului, întreaga parte estică a insulei revine Australiei sub numele de „Teritoriul Papuei și al Noii Guineei”(1949). În 1973 își obține autonomia iar la 16 septembrie 1975 independența. După obținerea independenței, statul se confruntă cu mișcări secesioniste(în special în Insulele Bougainville) și războaie civile. În 2001 este semnat un acord de pace între guvern și secesioniști, iar la 11 decembrie 2003 este semnat cu Australia, la Adelaide
Papua Noua Guinee () [Corola-website/Science/298135_a_299464]
-
devine un teatru de luptă aprig disputat. La sfârșitul războiului, întreaga parte estică a insulei revine Australiei sub numele de „Teritoriul Papuei și al Noii Guineei”(1949). În 1973 își obține autonomia iar la 16 septembrie 1975 independența. După obținerea independenței, statul se confruntă cu mișcări secesioniste(în special în Insulele Bougainville) și războaie civile. În 2001 este semnat un acord de pace între guvern și secesioniști, iar la 11 decembrie 2003 este semnat cu Australia, la Adelaide un acord prin
Papua Noua Guinee () [Corola-website/Science/298135_a_299464]
-
km. Căi aeriene: 400 de aerodromuri(cel mai mare număr din lume raportat la populație) Zile de sărbătoare Peisajul agrar istoric de la Kuk a fost înscris în anul 2008 pe lista patrimoniului mondial UNESCO. Sărbătoarea națională: 16 septembrie (aniversarea proclamării independenței - 1975) Formă de guvernământ: Monarhie constituțională (în cadrul Commonwealth). Șeful statului: În calitate de monarh britanic, Elisabeta a II-a a Regatului Unit este suverană statului de la 6 februarie 1952, fiind reprezentată de guvernatorul general Șir Paulius Matane. Șeful guvernului este Șir Michael
Papua Noua Guinee () [Corola-website/Science/298135_a_299464]
-
înlătura de la putere pe Akaev din Kirghiztan. După eșecul loviturii de stat, Akaev și vicepreședintele German Kuznețov și-au anunțat demisiile din Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, împreună cu întregul birou și secretariat. După aceasta, Sovietul Suprem a votat pentru declararea independenței la 31 august 1991. În octombrie 1991, Akaev a candidat fără adversari și a fost ales președinte al noii republici independente prin vot direct, și a primit 95% din voturi. Împreună cu reprezentanții a șapte alte republici, el a semnat Tratatul
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
din voturi. Împreună cu reprezentanții a șapte alte republici, el a semnat Tratatul Noii Comunități Economice. În cele din urmă, la 21 decembrie 1991, Kirghiztan, împreună cu celelalte foste republici sovietice din Asia Centrală, a aderat la Comunitatea Statelor Independente. Kirghiztan a obținut independența deplină în 25 decembrie 1991. A doua zi, pe 26 decembrie 1991, Uniunea Sovietică a încetat să mai existe. În 1992, Kirghiztan a aderat la ONU și la OSCE. „Revoluția Lalelelor”, de după alegerile parlamentare din martie 2005, l-a obligat
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
malul drept al râului Karafșin, și o mică așezare lângă gara kirghiză Kairagaci. În ciuda susținerii din partea creditorilor occidentali, inclusiv a Fondului Monetar Internațional (FMI), a Băncii Mondiale și a Băncii Asiatice pentru Dezvoltare, Kirghiztan a avut dificultăți economice după obținerea independenței. La început, ele au fost cauzate de destrămarea blocului comercial sovietic și de pierderea de piețe de desfacere, ceea ce a frânat tranziția spre o economie de piață. Guvernul a redus cheltuielile, a oprit majoritatea subvențiilor și a introdus taxa pe
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
de nord a țării și uzbecii (14,5%) predominant în sud. Alte minorități mici sunt tătarii (1,9%), uigurii (1,1%), tadjicii (1,1%), kazahii (0,7%), și ucrainenii (0,5%). Kirghiztan și-a schimbat semnificativ componența etnică de la obținerea independenței. Procentajul de etnici kirghizi a crescut de la aproximativ 50% în 1979 până la aproape 70% în 2007, pe când procentajul de grupuri etnice europene (ruși, ucraineni și germani) și cel de tătari a scăzut de la 35% la 10%. Kîrgîzii erau păstori seminomazi
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]