36,294 matches
-
aurifere de mare adâncime pe versantul sud/vestic și versantul vestic 1968 - comuna Gemenea este desființată de autoritățile comuniste, satul Gemenea și cătunul Muncel (împreună cu alte 4 sate va face parte din nou înființată comună Stulpicani), cătunul Tărnicioara intrând în componența comunei învecinate Ostra. 1992 - Prospecțiunile miniere sunt suspendate, minele de uraniu sunt închise, conținutul acestora este secretizat ca rezervă națională strategică 2006 - 2009 Au loc ample lucrări se modernizare drumuri comunale și forestiere, regularizarea cursului superior al râului Gemenea 2010
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
o suprafață de 45 km². Comuna Făgețelu face parte din categoria comunelor care se întâlnesc în Podișul Getic, respeciv Platforma Cotmeana, cu relieful deluros, fiind axată pe cursul superior al râului Vedea, față de care are o poziție apoape semetrică. În componența comunei Făgețelu intră satele: Făgețelu, Păcala, Bâgești, Chilia, Ciorâca, Gruiu, Isaci, Pielcani. Spre nord, comuna Făgețelu se învecinează cu comuna Topana, în vest cu Leleasca, iar la est cu Vedea și în același timp cu județul Argeș. La sud se
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
43%). Pentru 1,44% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,15%). Pentru 1,44% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Reședința comunei este Satul Panaci. Comuna are în componență 6 sate: Panaci, Coverca, Păltiniș, Drăgoioasa, Glodu, Catrinari. Comuna este strabatută de: Alte căi de acces sunt drumurile comunale pietruite care fac legătura dintre sate și cătune, fiind în administrarea comunei. Ocupații: Comuna nu dispune de o rețea de apă
Comuna Panaci, Suceava () [Corola-website/Science/301980_a_303309]
-
Suprafață totală a comunei este de 7591 ha, distribuită pe categorii de folosință, din care 4534 ha o ocupă pădurea așezată în partea de vest a comunei. Comună Marginea este compusă doar din satul Marginea, nu are alte sate în componență. Unitatea administrativ-teritorială (U.A.T.) se învecinează la sud cu Comună Arbore și orașul Solca, la nord cu Comună Horodnic de Sus, la est cu Comună Volovat și Municipiul Rădăuți și la vest cu Comună Sucevita. b. Forme de relief
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
terasă din partea de SE a înalțimii, se gasește alt aliniament constituit din 6 șiruri a cate 7 tamburi de calcar. În preajmă, pe altă terasă, întalnim cel de-al patrulea sanctuar a cărui orientare este NE - SV; el are în componență 6 rânduri a câte 6 tamburi fiecare. Începând din Lunca Grădiștii și până lângă zidul sudic al cetății dacice și ramura de vest a buclei sale, drumul era pavat cu piatră locală. Astăzi din tronsonul drumului pavat cu lespezi de
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
teleschi după care stâlpii care vor susține o nocturnă. Satul Poiana Horea se numără printre cele 633 de localități în care s-au instalat telecentre pentru comunitățile cu acces limitat la serviciile de telefonie și internet. Un telecentru are în componență două linii de telefonie, două linii cu acces la internet și o linie de fax. Inaugurarea a avut loc la 19 mai 2008 la ora 11.00 în prezența președintelui Autorității Naționale pentru Reglementare în Comunicații și Tehnologia Informației, Dan
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
reședință cu același nume. Comuna Sic este situată în partea de nord-est a județului Cluj, la distanță de 60 km de Cluj-Napoca și 15 km de Gherla. Comuna se extinde pe o suprafață de 56,4 kmp și are în componență doar satul Sic, atestat documentar din anul 1291, când era considerat "oraș liber regesc". Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sic se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Sic, Cluj () [Corola-website/Science/300355_a_301684]
-
localității provine un denar de la Septimius Severus.. Satul Suatu se numără printre cele 633 de localități în care s-au instalat, în anul 2008, telecentre pentru comunitățile cu acces limitat la serviciile de telefonie și internet. Un telecentru are în componență două linii de telefonie, două linii cu acces la internet și o linie de fax. Comună Suatu are în compunere trei sate: Suatu - centrul de comună, Aruncuta și Dâmburi. Satul Suatu are o mare diversitate religioasă, fiind întâlnite deopotrivă religia
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
se vor numi γ, δ, ε. În cazul compușilor aromatici, se folosesc prefixele „orto“, „meta“, „pară“. formulă 2, acid α amino-propanoic formulă 3, acid β amino-propanoic Un aminoacid este natural dacă este alifatic și α. Există 20 de aminoacizi ce intră în componență proteinelor. Aceștia sunt: alanina, valina, leucina, izoleucină, prolină, triptofan, fenilalanina, metionina, glicocol, serina, treonină, tirozina, asparagină, glutamina, cisteina, acid aspartic, acid glutamic, arginina, lizina, histidina (acesta din urmă constituie un aminoacid esențial pentru copiii cu vârsta sub 1 an). Dintre
Aminoacid () [Corola-website/Science/300366_a_301695]
-
Fântânii Banului) și Moreni (denumire determinată de ocupația preponderentă de morărit și numărul mare al morilor de apă, fapt favorizat de bogata pânză freatică din zonă). După descoperirea vestigiilor cetății geto-dacilor, comuna a luat numele de “CETATE” și are în componența sa satele: Fântâna Banului și Moreni, nume rămase astăzi adânc întipărite în memoria și sufletele locuitorilor, dar nefolosite oficial. Comuna Cetate, una din cele 95 comune ale județului Dolj, este așezată în sud-vestul țării, în lunca Dunării, în amonte, pe
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
Breasta, Roșieni, Făget și satul Pleșoi de comuna Predești. Transportul de călători este asigurat pe căile de transport rutiere existente. Comuna se situează la circa 10 km distanță față de Municipiul Craiova, aflându-se în raza de influență a acestuia. În componența comunei se află șapte sate, dispuse astfel: Teritoriul comunei Breasta este dispus în zona sudică a podișului Getic, în Câmpia Colinară a Bălăciței, localizată la vest de Jiu. Relieful apare sub formă de câmpuri prelungi și largi între mănunchiurile de
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
sud ale dealurilor din comună sunt favorabile culturii celor mai bune soiuri de viță de vie, iar părțile nordice pentru pomi fructiferi. Fauna comunei Breasta cuprinde diverse animale sălbatice, cum ar fi: iepuri, vulpi, cârtițe, șerpi, șopârle și dihori. În componența etnică și religioasă a populației, în afară de cetățenii autodeclarați români, un procent de 99,15%, au mai fost înregistrați reprezentanții a două etnii: rromă cu un procent de 0,54% și maghiară cu 0,31%. Structura populației în raport de apartenență
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
satului Godeni la 1461 și în secolele anterioare, sătul fiind întemeiat la acea dată de înaintașii domnului Vlad Țepeș care dețineau această moșie de mai multe generații. În anul 1864, așezarea a devenit comună, parte a raionului Amaradia, având în componență localitățile: Godeni, Spineni, Valea Mare, Ploștina, Belcia. în 1950, comuna a fost desfintata, satele trecând în componență comunei Negoiesti, Comuna dizolvată mai târziu și intrată în componență actualei comune Melinesti. Din punct de vedere demografic situația poate fi prezentată astfel
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
Vlad Țepeș care dețineau această moșie de mai multe generații. În anul 1864, așezarea a devenit comună, parte a raionului Amaradia, având în componență localitățile: Godeni, Spineni, Valea Mare, Ploștina, Belcia. în 1950, comuna a fost desfintata, satele trecând în componență comunei Negoiesti, Comuna dizolvată mai târziu și intrată în componență actualei comune Melinesti. Din punct de vedere demografic situația poate fi prezentată astfel: în anul 1722 în satul Godeni erau 11 familii ,în 1828 erau 80 familii, în 1912 erau
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
În anul 1864, așezarea a devenit comună, parte a raionului Amaradia, având în componență localitățile: Godeni, Spineni, Valea Mare, Ploștina, Belcia. în 1950, comuna a fost desfintata, satele trecând în componență comunei Negoiesti, Comuna dizolvată mai târziu și intrată în componență actualei comune Melinesti. Din punct de vedere demografic situația poate fi prezentată astfel: în anul 1722 în satul Godeni erau 11 familii ,în 1828 erau 80 familii, în 1912 erau 90 de familii ,în 1977 erau 75 de familii ,iar
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
cunoscută apartenența confesionala. Comună Mischii a fost înființată prin legea administrativă din 31 martie 1864, fiind compusă din: Mischii, Mlecănești și Munteni, aceasta alcătuire fiind păstrată până în anul 1952. În anul 1952 se unește cu Motoci și va primi în componență satele Motoci și Urechești, iar în anul 1965 primește satele Călinești și Gogoșești, ce făceau parte din comuna Vulpeni - raion Balș. Comună Mischii datorită așezării sale geografice are și a avut o economie înfloritoare. În anul 1892, comuna avea o
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
1952) raionului Videle din regiunea București. După al Doilea Război Mondial, comuna Grădinari-Fălcoianca a luat numele actual de "Grădinari" și a absorbit comună Tântava, iar satul Fălcoianca a luat în 1964 numele de "Zorile". În 1968, comuna a revenit în componență actuala la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Stradă Băcanu, Strada Tufan, Strada Argeșului, Strada Șabărului, Strada Pădurii, Strada Liliacului, Strada Bortea, Strada Brebina, Strada lui Tache, Strada Stufului
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
din plasa Sabarul a județului Ilfov, și era formată din satele Asan, Filipești și Mitropolia, totalizând 1650 de locuitori și 358 de case. În comună funcționau o școală mixtă și 2 biserici (la Asan și Filipești). În 1925, în aceeași componență, comuna, cu 2635 de locuitori, făcea parte din plasa Domnești a aceluiași județ. În 1950, a fost arondată raionului V.I. Lenin al orașului republican București, din care a făcut parte până în 1968, când a devenit parte din județul Ilfov, reînființat
Dărăști-Ilfov, Ilfov () [Corola-website/Science/300497_a_301826]
-
parte țigani de vatra. În comuna funcționau o școală mixtă (la Ștefăneștii de Jos) și 3 biserici (la Crețulești-Lipovățul, Ștefăneștii de Jos și Ștefăneștii de Sus). În 1925, Anuarul Socec consemnează comună în plasă Pantelimon a aceluiași județ, având în componență satele Crețuleasca-Lipovățul, Boltași și Ștefăneștii de Sus, cu o populație de 1956 de locuitori. În 1931, comuna a luat numele de "Ștefănești", având în compunere satele Ștefăneștii de Jos, Ștefăneștii de Sus, Crețuleasca și Pasărea-Boltași. În 1950, comuna a fost
Comuna Ștefăneștii de Jos, Ilfov () [Corola-website/Science/300511_a_301840]
-
416 case. În comună funcționau 2 mori de apă, o mașină de treierat cu aburi, o școală mixtă și trei biserici (la Slobozia, Clinceni și Ordoreanu). Prin Decretul Regal nr. 2465 din 25 septembrie 1925 satul Olteni este scos din componența comunei și trecut la comuna Domnești În perioada interbelică, în 1925, comuna este consemnată în aceeași componență, cu 3540 de locuitori, în plasa Domnești a aceluiași județ. În 1931, satul Olteni a trecut la comuna Domnești, iar comuna Slobozia-Clinceni a
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
mixtă și trei biserici (la Slobozia, Clinceni și Ordoreanu). Prin Decretul Regal nr. 2465 din 25 septembrie 1925 satul Olteni este scos din componența comunei și trecut la comuna Domnești În perioada interbelică, în 1925, comuna este consemnată în aceeași componență, cu 3540 de locuitori, în plasa Domnești a aceluiași județ. În 1931, satul Olteni a trecut la comuna Domnești, iar comuna Slobozia-Clinceni a rămas cu satele Ciurari, Clinceni, Ordoreanu și Slobozia. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul V.I.
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
ortodocși (83,74%), cu o minoritate de musulmani (1,18%). Pentru 11,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În prezent, statutul localității este acela de oraș. Fosta comună a devenit oraș în aprilie 2004. Orașul Voluntari integrează în componența lui teritorială două zone distincte ca localizare geografică: zona din jurul DN2 și cartierul Pipera, zone care sunt separate de un teren pe care va trece autostrada București-Ploiești. Cartierul Pipera este situat la o distanță de 7 km față de centrul capitalei
Voluntari () [Corola-website/Science/300514_a_301843]
-
ul (în ucraineană, rusă și , în turcă și , în ) este Basarabia istorică, o regiune de stepă a fostului voievodat al Moldovei, azi situată la sud de Republica Moldova, între hotarul acestui stat, Dunăre și Marea Neagră, în componența Ucrainei de azi. În 1812, când Imperiul Rus a anexat partea de răsărit a Principatului Moldovei, între Prut și Nistru, autoritățile imperiale au extins numele de "Basarabia" asupra întregului teritoriul anexat, folosind pentru „Basarabia istorică” denumirea turcească de "". Regatul României
Bugeac () [Corola-website/Science/298551_a_299880]
-
de după 1812, explică populația eterogenă a regiunii. Între 1856 și 1878, o bună parte a Bugeacului, ca parte a județelor Cahul, Bolgrad și Ismail, au intrat sub stăpânirea Moldovei, respectiv a României după 1859. În 1918 teritoriul va trece în componența României, iar în 1940 este anexat de Uniunea Sovietică, care îl atribuie RSS Ucrainene, în defavoarea RSS Moldovenești. Conform unei înțelegeri între Hitler și Stalin, populația germană este strămutată în Reich. Teritoriul locuit de aceștia timp de peste 100 de ani este
Bugeac () [Corola-website/Science/298551_a_299880]
-
la data de 7 august 1940, Bugeacul a fost constituit într-o regiune administrativă de sine-stătătoare a RSS Ucrainene: regiunea Ismail, dar la data de 15 februarie 1954, a fost anexată regiunii Odesa. Între 1941 și 1944 teritoriul reintră în componența României, dar în 1944 este reocupat de trupele sovietice. Tratatul de pace din 1947 confirmă stăpînirea sovietică asupra Basarabiei, inclusiv a Bugeacului. În 1991, ca urmare a destrămării Uniunii Sovietice, Bugeacul devine parte a Ucrainei. După 1940 - când U.R.S.S.
Bugeac () [Corola-website/Science/298551_a_299880]