35,463 matches
-
care predomină islamul sunnit. Deși mulți kirghizi care se declară musulmani nu sunt practicanți ai islamului, personalitățile publice și-au exprimat suportul pentru promovarea valorilor religioase. De exemplu, avocatul pentru drepturile omului Tursunbay Bakir-Ulu a observat: „În această eră a independenței, nu este de mirare această întoarcere la rădăcinile spirituale, nu doar pentru Kirghiztan, ci și pentru alte republici postcomuniste. Ar fi imoral să dezvoltăm o societate de piață fără o dimensiune etică.” Bermet Akaeva, fiica lui Askar Akaev, fostul președinte
Kârgâzstan () [Corola-website/Science/298114_a_299443]
-
Gupta; secolele XVI-XIX din Imperiul Marilor Moguli; în secolele XIX-XX ține de colonia britanică India. În 1947, această colonie devine dominion și se împarte în Uniunea indiană (cu populație hindusă) și Pakistanul (cu populatie musulmană). În 1947, Pakistanul își proclamă independența în cadrul Commonwealth-ului. În 1947-1949, conflict între India și Pakistan în problema Kașmirului. În 1956 se proclamă Republica Islamică Pakistan (o federație din două provincii care o compun). În 1958, se instaurează legea marțială. În 1962 se adoptă o Constituție nouă
Pakistan () [Corola-website/Science/298132_a_299461]
-
urdu, sindhi, pushtu, baluchi, afgani. Concentrarea populației în câmpia fertilă a fluviului Indus și în partea de E a bazinului său. Rata natalității: 37‰; a mortalității: 7,8‰. Populația urbană: 34%. În 2013, la aproximativ 65 de ani de la obținerea independenței prin partiția Indiei britanice, pakistanezii au o speranță de viață mai redusă și o mortalitate infantilă mai ridicată decât musulmanii rămași în India după separare, și un nivel de alfabetizare mai scăzut decât cel al musulmanilor indieni, asta deși aceștia
Pakistan () [Corola-website/Science/298132_a_299461]
-
sunt unite administrativ cu Mauritius. De la 31 august 1903, constituie o colonie separată a Coroanei britanice. La 1 octombrie 1975 Seychelles obțin autonomia internă, iar în urma "Conferinței constituționale" de la Londra (19 - 22 ianuarie 1976), își proclamă la 28 iunie 1976 independența ca republică în cadrul Commonwealth-ului. Devine membru ONU din 21 septembrie 1976. După independență, Marea Britanie retrocedează insulele Aldabra, Farquhar și Desroches (atașate din 1965 "Teritoriului Britanic" din Oceanul Indian), iar în 1978 încep negocierile cu Franța în legătură cu insula Tromelin (pe care autoritățile
Seychelles () [Corola-website/Science/298140_a_299469]
-
a Coroanei britanice. La 1 octombrie 1975 Seychelles obțin autonomia internă, iar în urma "Conferinței constituționale" de la Londra (19 - 22 ianuarie 1976), își proclamă la 28 iunie 1976 independența ca republică în cadrul Commonwealth-ului. Devine membru ONU din 21 septembrie 1976. După independență, Marea Britanie retrocedează insulele Aldabra, Farquhar și Desroches (atașate din 1965 "Teritoriului Britanic" din Oceanul Indian), iar în 1978 încep negocierile cu Franța în legătură cu insula Tromelin (pe care autoritățile franceze au ocupat-o în 1954 cu acordul Marii Britanii). La 5 iunie 1977
Seychelles () [Corola-website/Science/298140_a_299469]
-
si 1888 au sosit muncitori din India de Est. Condițiile au rămas aspre atât pentru foștii sclavi cât și pentru lucrătorilor imigranți agricoli, scăderea prețului zahărului în lume a făcut ca economia să stagneze până la începutul secolului. De la 1763 până la independența în 1979, Sfântul Vicențiu a trecut prin diferite etape ale statutului colonial sub britanici. Un reprezentant a fost autorizat în 1776, guvernul coloniei coroanei a fost instalat în 1877, un consiliu legislativ a fost creat în 1925, și sufragiul universal
Sfântul Vicențiu și Grenadinele () [Corola-website/Science/298142_a_299471]
-
asociat al statalității" pe 27 octombrie 1969. Acest lucru i-a dat insulei Sfântul Vicențiu controlul complet asupra afacerilor sale interne. La data de 27 octombrie 1979, în urma unui referendum, au devenit ultimele din Insulele Windward care și-au obținut independența. Dezastrele naturale au făcut parte din istoria țării. În 1902, vulcanul La Soufrière a erupt, provocând moartea a 2.000 de persoane. Multe terenuri agricole au fost avariate, iar economia s-a deteriorat. În aprilie 1979, vulcanul La Soufrière a
Sfântul Vicențiu și Grenadinele () [Corola-website/Science/298142_a_299471]
-
de rugby, echipă ce se află pe locul 74 în lume. Muzica din Sfântul Vicențiu și Grenadinele include toba mare, calypso, soca, steelpan și, de asemenea, reggae. Imnul național este "St Vincent Land So Beautiful", care a fost adoptat după independența din 1979, a fost scris de Phyllis Joyce McClean Punnett iar muzica a fost a lui Joel Bertram Miguel. În 2005, Sfântul Vicențiu și Grenadinele a avut 22.500 de linii telefonice terestre. Sistemul său de telefonie terestru este complet
Sfântul Vicențiu și Grenadinele () [Corola-website/Science/298142_a_299471]
-
tribale, precum cultul strămoșilor și adunările secrete organizate pentru cultivarea vechilor ceremoniale. Conducătorii tribali guvernează grupuri numeroase de oameni (până la 40.000 de persoane), iar drepturile lor sunt recunoscute de constituția statului. La 27 aprilie 1961, Sierra Leone și-a câștigat independența, iar primul președinte al tinerei republici a devenit Siaka Stevens în 1971. Dar țara s-a bucurat de libertate numai pentru o scurtă perioadă de timp. După numeroase puciuri militare, în 1991 a izbucnit războiul civil. Abia în 1999, președintele
Sierra Leone () [Corola-website/Science/298143_a_299472]
-
milion de locuitori, ceea ce facea să reprezinte o destinație potrivită de colonizare pentru unii italieni, care începuseră să caute noi locuri de emigrație după război. Dezacordul dintre puterile occidentale și Uniunea Sovietică a făcut ca ONU să decidă să acorde independența acestei țări, sub conducerea regelui Idris I. Astfel, Libia a devenit prima colonie africană, care a obținut independența. Mai târziu puterile europene au regretat aceasta, deoarece au ajutat în acest fel să stimuleze și alte colonii africane să revendice independența
Libia () [Corola-website/Science/298118_a_299447]
-
caute noi locuri de emigrație după război. Dezacordul dintre puterile occidentale și Uniunea Sovietică a făcut ca ONU să decidă să acorde independența acestei țări, sub conducerea regelui Idris I. Astfel, Libia a devenit prima colonie africană, care a obținut independența. Mai târziu puterile europene au regretat aceasta, deoarece au ajutat în acest fel să stimuleze și alte colonii africane să revendice independența. În plus, așa s-a pierdut o ultimă șansă de a construi un stat în stil european pe
Libia () [Corola-website/Science/298118_a_299447]
-
independența acestei țări, sub conducerea regelui Idris I. Astfel, Libia a devenit prima colonie africană, care a obținut independența. Mai târziu puterile europene au regretat aceasta, deoarece au ajutat în acest fel să stimuleze și alte colonii africane să revendice independența. În plus, așa s-a pierdut o ultimă șansă de a construi un stat în stil european pe coasta de sud a Mării Mediterane. Din 1969 până în 2011, Libia a fost guvernată prin intermediul unui sistem pseudodemocratic. Muammar Gaddafi era o
Libia () [Corola-website/Science/298118_a_299447]
-
Libia. Libia este casă pentru o populație mare ilegală care numără mai mult de un milion, majoritatea egipteni și africani subsaharieni. Libia are o mică minoritate italiană. Anterior, exista o prezență vizibilă de coloniști italieni, dar mulți au plecat după independența din 1947 și mult mai mulți au plecat în 1970, după instalarea la putere a lui Muammar al-Gaddafi. În Libia sunt peste 140 de triburi și clanuri. Principala limbă vorbită în Libia este araba (dialectul libian), care este vorbită de
Libia () [Corola-website/Science/298118_a_299447]
-
misiunilor iezuite pentru fondarea de așezări în America de Sud în secolul al optsprezecelea. Misiunile iezuite au fost fondate și au înflorit în estul Paraguayului pentru aproximativ 150 de ani, până la expulzarea iezuiților de către soldații coroanei spaniole în 1767. Paraguay își câștigă independența fată de Spania la 15 mai 1811. Istoria Paraguayului a fost caracterizată de perioade lungi de instabilitate politică și luptele interne și războaie devastatoare cu vecinii săi. Paraguay a luptat în Războiul Triplei Alianțe împotriva Braziliei, Argentinei și Uruguayului, și
Paraguay () [Corola-website/Science/298136_a_299465]
-
secolului XX, formându-se din unirea a două protectorate britanice învecinate: Protectoratul Nigeriei de Sud și Protectoratul Nigeriei de Nord. În timpul perioadei coloniale, britanicii au înființat noi structuri administrative și juridice, păstrând în același timp voievodatele tradiționale. Nigeria a obținut independența în 1960, intrând în război civil câțiva ani mai târziu. De atunci și până acum au alternat guvernele civile alese în mod democratic cu dictaturile militare, alegerile prezidențiale din 2011 fiind considerate primele care s-au desfășurat într-un mod
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
de respectare a tradiției islamice din zonă, misiunile creștine nu au fost încurajate în partea de nord, islamică a țării. De-a lungul timpului, unii copii ai elitei din sud au mers în Marea Britanie să urmeze studii superioare. Pană la independența obținută în 1960, diferențele dintre partea de sud și partea de nord în accesul la educație au devenit clar vizibile. Aceste diferențe regionale încă mai există și astăzi, deși sunt mai puțin pronunțate. Diferențele acestea apar inclusiv în viața politică
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
ale Nigeriei abolirea sclaviei a fost făcuta în secolul al XIX-lea, imediat după colonialism. După al doilea război mondial, ca răspuns la creșterea naționalismului nigerian, guvernul britanic a creat mai multe constituții succesive care au oferit Nigeriei din ce în ce mai multă independență. Pe la mijlocul secolului al XX-lea, o mișcare puternică de independență a lovit Africa, Nigeria devenind astfel un stat independent în anul 1960. Pe data de 1 octombrie 1960, Nigeria a câștigat independența față de Marea Britanie. La conducerea guvernul nigerian a ajuns
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
XIX-lea, imediat după colonialism. După al doilea război mondial, ca răspuns la creșterea naționalismului nigerian, guvernul britanic a creat mai multe constituții succesive care au oferit Nigeriei din ce în ce mai multă independență. Pe la mijlocul secolului al XX-lea, o mișcare puternică de independență a lovit Africa, Nigeria devenind astfel un stat independent în anul 1960. Pe data de 1 octombrie 1960, Nigeria a câștigat independența față de Marea Britanie. La conducerea guvernul nigerian a ajuns o coaliție de partide conservatoare: Partidul National Nigerian, un partid
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
constituții succesive care au oferit Nigeriei din ce în ce mai multă independență. Pe la mijlocul secolului al XX-lea, o mișcare puternică de independență a lovit Africa, Nigeria devenind astfel un stat independent în anul 1960. Pe data de 1 octombrie 1960, Nigeria a câștigat independența față de Marea Britanie. La conducerea guvernul nigerian a ajuns o coaliție de partide conservatoare: Partidul National Nigerian, un partid dominat de locuitorii din nord și cei afiliați credinței islamice, precum și Consiliul Național al Nigeriei și Camerunului condus de Nnamdi Azikiwe, un
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
stat susținută în principal de către ofițeri militari din regiunea nordică, locotenent-colonelul Yakubu Gowon ajungând astfel șeful statului. Această instabilitate politică a condus la o creștere a tensiunii etnice și la violență. În luna mai 1967, regiunea de est își declară independența fața de Nigeria; noul stat este numit Republica Biafra și este aflat sub conducerea lui Emeka Ojukwu . Războiul civil nigerian a început când guvernul nigerian atacă Republica Biafră pe 6 iulie 1967 la Garkem. Războiul a durat până în 1970 și
Nigeria () [Corola-website/Science/298130_a_299459]
-
a descoperit locul de unde proveneau bogățiile acestuia. În 1893, arhipelagul a devenit protectorat britanic. În timpul celui de-al doilea război mondial, a fost teatru de război intens între americani și japonezi, în special Insula Guadalcanal. În 1978 și-au obținut independența. Pescuitul și exploatarea forestiera constituie principalele surse de venit ale acestei țări insulare, însă, din cauza exploatării excesive, au devenit o amenințare serioasă la adresa resurselor maritime și forestiere ale insulei. În afară de cherestea, de pe insulă se mai exporta peste, copra (ulei de
Insulele Solomon () [Corola-website/Science/298146_a_299475]
-
ani. Activitatea executivă este exercitată de primul ministru, liderul partidului majoritar din parlament și de un cabinet format din 14 membri. Diviziuni administrative: 4 districte - «districts»: Central, Eastern, Western, Malaita. Moneda: dolarul Insulelor Solomon. Sărbătoarea națională: 7 iulie - aniversarea proclamării independenței (1978). Honiara: 56.000 loc (2003), situată în nord-vestul Insulei Guadalcanal, la vărsarea râului Mataniko în ocean. Cel mai mare oraș al Insulelor Solomon dar și cel mai mare port. Aeroport principal: Henderson, la 16 km est de capitală. Orașul
Insulele Solomon () [Corola-website/Science/298146_a_299475]
-
măsură independent, dar a rămas în sfera de influență a Bizanțului. După Revoluția Rusă din 1917 a fost creată o Georgie independentă, care integra Abhazia în teritoriul său. În 1921 însă, Armata Roșie a invadat zona și a pus capăt independenței acesteia. Ulterior, Abhazia a devenit Republică Sovietică Socialistă (RSS), cu statut ambiguu (asociată cu RSS Georgiană). În 1931, Stalin i-a acordat autonomie, sub titulatura de RSS Autonomă Abhază în cadrul RSS Georgiană. Abhazia și-a declarat independența față de Georgia în
Abhazia () [Corola-website/Science/298157_a_299486]
-
a pus capăt independenței acesteia. Ulterior, Abhazia a devenit Republică Sovietică Socialistă (RSS), cu statut ambiguu (asociată cu RSS Georgiană). În 1931, Stalin i-a acordat autonomie, sub titulatura de RSS Autonomă Abhază în cadrul RSS Georgiană. Abhazia și-a declarat independența față de Georgia în anul 1992. Războiul de independență s-a soldat cu numeroase victime în perioada 1991-1994. În august 2008, armata georgiană a încercat să recâștige controlul asupra Abhaziei, fapt ce a determinat intervenția rapidă a forțelor militare ruse, georgienii
Abhazia () [Corola-website/Science/298157_a_299486]
-
devenit Republică Sovietică Socialistă (RSS), cu statut ambiguu (asociată cu RSS Georgiană). În 1931, Stalin i-a acordat autonomie, sub titulatura de RSS Autonomă Abhază în cadrul RSS Georgiană. Abhazia și-a declarat independența față de Georgia în anul 1992. Războiul de independență s-a soldat cu numeroase victime în perioada 1991-1994. În august 2008, armata georgiană a încercat să recâștige controlul asupra Abhaziei, fapt ce a determinat intervenția rapidă a forțelor militare ruse, georgienii fiind nevoiți să se retragă în numai 6
Abhazia () [Corola-website/Science/298157_a_299486]