34,796 matches
-
Teatrul Maria Filotti, Brăila Teatrul Municipal, Târgoviște Teatrul Național Timișoara Marius Manole a apărut în serialul „Martor fără voie” (2006), regizat de Alexandru Lupu, la postul de televiziune Antenă 1. În rolul lui Patrick, a interpretat un tanar bântuit de viziuni macabre ce sfârșesc prin a se adeveri. Deși declară că el și filmul nu se iubesc, din anul 2009 a participat în diferite scurt sau lungmetraje, atât în România, cât și la nivel internațional: Președintele Klaus Iohannis l-a decorat
Marius Manole () [Corola-website/Science/317924_a_319253]
-
Moore au redeșteptat interesul pentru ideile Antichității, folosindu-le pentru critica epocii contemporane, iar teologi precum Erasmus sau Martin Luther au contestat "status quo"-ul aristotelian, indroducând idei radicale în ceea ce privește dreptatea și credința. În aceasta exista un conflict latent cu viziunea Bisericii referitor la locul omului în lume, dar majoritatea umaniștilor erau credincioși convinși care nu doreau o ruptură cu Biserica. Umanismul Renașterii a revăzut sau schimbat filosofia medievală a lui Toma de Aquino, dar totodată au fost făcute încercări de
Literatura Renașterii () [Corola-website/Science/317919_a_319248]
-
spitalele militare din Łódź și Varșovia. A suferit și de tifos. Pentru munca depusă, a fost promovat la rangul de maior în cadrul Armatei Poloneze. Încă de la începutul tinereții, Korczak arăta interes pentru probleme legate de creșterea copiilor, fiind influențat de viziunea și practicile „noii educații”. A fost influențat de asemenea de teoria progresismului pedagogic dezvoltată, printre alții, de John Dewey, dar și de lucrările lui Decroly, Montessori sau ale altor pedagogi mai timpurii - Pestalozzi, Spencer și Fröbel; era familiarizat cu conceptele
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
pe care îi avea în grijă. Nu considera familia tradițională a fi cel mai important liant, fundamental în relațiile sociale. Nu a acceptat rolul pe care aceasta îl juca în mediile creștine conservatoare și în cele tradiționale evreiești. Elementele-cheie în viziunea lui Korczak despre educație sunt: Astăzi, Janusz Korczak este recunoscut din ce în ce mai mult drept un precursor a numeroase curente în pedagogie. Perspectiva lui Korczak asupra drepturilor copiilor este un punct de referință pentru mulți autori contemporani . „A face o reformă a
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
doctrină educațională. Cu toate acestea, Korczak este văzut ca un precursor al câtorva curente. Kohlberg consideră că a sa Comunitate pentru Dreptatea Copiilor este bazată pe practicile lui Korczak. A fost sugerat cum că Paulo Freire și Korczak ar avea viziuni similare privind democrația în școală și teoria dialogului între copii. Susținătorii iubirii pedagogice își bazează teoria pe modelul relației profesor-elev dezvoltat de Korczak . Alți autori caută la Korczak și la Martin Buber începuturile curentului „educației religioase”. Ideile lui Korczak sunt
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
America Latină), avînd drept sarcină educația internaționalistă. Activitatea cu studenții din alte țări și duhul democratic ce persista în organizațiile comsomoliste primare îl face să pună la îndoială multe lucruri ce țineau de sistemul socialist, care trebuia să fie perfecționat, în viziunea criminologului în formare, și eliberat de conducătorii care și-au pierdut simțul realității. Colonelul Gorbuza a fost cel care, după ce îl ascultă cu atenție, îl roagă, ca pe un fiu, să nu-și exprime în public gândurile ce îl frământă
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
martor ocular al evenimentelor din august 1991, soarta ferindu-ne de implicări în operațiuni de forță, grație eforturilor generalului Alexeev”. În perioada studiilor la doctorat, Valeriu Bujor își dezvoltă un sistem propriu de gîndire criminologică, ce va influența considerabil, ulterior, viziunea școlii criminologice de la Chișinău. În septembrie 1991, este discutată la catedră și recomandată spre susținere teza doctorandului Bujor - Криминологический анализ и предупреждение тяжкой насильственной преступности. În acest fel era îndeplinit integral programul de instruire, fiindu-i înmînată diploma de cercetător
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
de facto, deci, care au îmbrățișat domeniul criminologiei drept activitate de bază, au apărut și criminologi de jure, adică specialiști cu diplome respective. Conștient de imposibilitatea existenței unei școli de criminologie fără un cerc de criminologi care să împărtășească aceiași viziune criminologică, organizează un cerc științific studențesc, a căror membri vor forma nucleul viitoarei școli criminologice și îl vor însoți în constituirea și dezvoltarea criminologiei autohtone, printre care Octavian Bejan, Sergiu Ilie, Igor Ursan sau Sergiu Casian. Totodată, el le cultivă
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
de la Chișinău. În cele din urmă ea se materializează parțial, sub forma efectuării unei expertize anticorupție, funcție ce este pusă în sarcina Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, începînd cu anul 2007. Formarea unei "școli de criminologie" reprezintă, în viziunea noastră, un fapt și un eveniment proeminent în criminologia autohtonă, datorat întemeietorului criminologiei autohtone. După cum se știe, existența școlilor de gîndire este întotdeauna de bun augur pentru știință, dincolo de rivalitățile regretabile ce depășesc limitele unei corectitudini elementare în știință. Actualmente
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
de două ori: în 1989, cu sprijinul regimului comunist, de către Editura Științifică și Enciclopedică din București și în 1991, cu sprijinul soției autorului, doamna Edith Lehrer, la Editura Vatra Românească din Cluj-Napoca. Sorin Arhire crede că această lucrare prezintă o viziune ce "„reflectă ecourile unei literaturi naționaliste interbelice și prefigurează oarecum istoriografia regimului comunist”". "La tribune des Nations" a fost un săptămânal francez cu orientare de stânga fondat în 1934 de Jean de Rovera. După cel de-al Doilea Război Mondial
Ardealul pământ românesc () [Corola-website/Science/323483_a_324812]
-
responsabilitatea, și apoi fuge, pentru a evita arestarea. Umbridge devine noua directoare a Hogwarts, și îl concediază pe Hagrid. Lipsa ei de popularitate îi face pe Fred și George să se revolte și creează haos în școală. Harry are o viziune în care Sirius era torturat la Ministerul Magiei, și încearcă să îl contacteze pe acesta, dar este prins. Umbridge dezvăluie apoi că ea e cea care i-a trimis pe dementori care să-l atace pe Harry, și se pregătește
Harry Potter și Ordinul Phoenix (film) () [Corola-website/Science/323492_a_324821]
-
întreținând artificial o situație confuză în rândul populației. Cantonarea în moldovenism ca hotar despărțitor de românism este o manevră politică pentru a asigura pârghiile puterii noilor conducători ai Moldovei, unii fiind dispuși chiar să vasalizeze Moldova de Rusia. Moldovenismul ca viziune politică a fost un concept etno-cultural menit a netezi calea rusificării populației române dintre Prut și Nistru pe principiul "„Divide et impera”" („divide și cucerește”, „dezbină și stăpânește”).
Rusificarea românilor () [Corola-website/Science/323488_a_324817]
-
Uniunii din Calea Lactee. Titlul provizoriu al cărții a fost "The Company War" (Războiul Companiei), dar editorul Donald A. Wollheim a considerat că nu este atractiv, așa că l-a schimbat în "Downbelow Station". Spațiul este explorat nu de către guverne lipsite de viziune, ci de Compania Terestră, o corporație privată devenită astfel enorm de bogată și de influentă. Nouă dintre sistemele stelare sunt lipsite de planete potrivite pentru colonizare, astfel că s-au construit stații spațiale orbitale, baze de plecare pentru expediții viitoare
Stația orbitală a lumii de jos () [Corola-website/Science/322867_a_324196]
-
zi de zi pe parcursul a 360 (rază cercului) și ceva de zile toate vor fi pline de Lumină Să. Este o alegorie interesantă pe care Sf. Ioan o realizează. La fel si semnul Tatălui este de fapt Sfântă Cruce în viziunea ei primară (identică cu cea din realitate - cine citește... să înțeleagă..) sub forma literei Ț (tău în greacă). Numărul 1000 reprezintă perfecțiunea absolută (10 e semiperfectiunea, 100 e perfecțiunea) și trebuie interpretat ca atare: simbolul indestructibilității și infinității Divine. Orice
144000 (număr) () [Corola-website/Science/322924_a_324253]
-
de același fragmentarism, pun premisele unor panorame care țin seama îndeobște de criteriul valorii - există și excepții: de exemplu, supralicitarea lui Aurel Baranga - și sunt deschise la inovație - studii despre teatrul experimental în "Prezența teatrului" (1968) și, tot aici, despre viziunea regizorală a lui David Esrig, iar cu altă ocazie despre Liviu Ciulei. Istoria dramaturgiei și artei scenice românești din anii 1970-1990 nu poate neglija contribuția lui Silvestru la lucrarea "Teatrul românesc contemporan", unde scrie capitolul " Evoluția conceptelor teatrale", dar și
Valentin Silvestru () [Corola-website/Science/322959_a_324288]
-
de Rapatzikou în "The Literary Encyclopedia" drept un factor efectiv de „renovare” a științifico-fantastic-ului, un gen considerat la acea vreme „nesemnificativ”, influențând prin estetica sa postmodernă dezvoltarea de noi perspective în studiul științifico-fantastic. După cum spunea producătorul de film Marianne Trench, viziunile lui Gibson „au scos scântei din lumea reală” și „au schimbat felul în care oamenii gândesc și vorbesc” într-o manieră fără precedent în literatura științifico-fantastic. Apariția romanului "Neuromantul" în 1984 a atins un punct nevralgic al culturii, făcându-l
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
The New School for Design. Steven Poole declară că, în trilogia Sprawl, Gibson „a pus bazele conceptuale ale creșterii explozive a mediilor virtuale din jocurile video și Web”. În postfața ediției din 2000 a romanului "Neuromantul", Jack Womack sugerează că viziunea lui Gibson asupra cyberspațiului ar putea să fi inspirat direcția de dezvoltare a Internetului, după publicarea romanului în 1984, întrebând „ce-ar fi dacă actul de a scrie o idee ar avea ca rezultat, de fapt, materializarea ei?” Tatiani G.
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
1984, întrebând „ce-ar fi dacă actul de a scrie o idee ar avea ca rezultat, de fapt, materializarea ei?” Tatiani G. Rapatzikou, expert în literatura lui Gibson, comenta, în "Motive gotice în ficțiunea lui ", asupra originii noțiunii de cyberspațiu: "„Viziunea lui Gibson, generată de apariția graficii computerizate și prezentată în creația sa drept «matrix», i-a apărut privind niște adolescenți care se distrau într-o sală de jocuri video. Încordarea lor fizică și interpretarea realistică a imaginilor afișate pe monitor
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
un spațiu dincolo de ecran — era un exemplu evident al manipulării realității prin intermediul reprezentării ei simbolice.”" În trilogiile "Sprawl" și "Bridge", Gibson este unul dintre primii observatori ai fenomenului structurării socio-spațiale a orașelor în era informațională. Totuși, nu toate reacțiile la viziunea lui Gibson au fost pozitive; pionierul realității virtuale, Mark Pesce, deși recunoaște marea influență asupra lui și faptul că „nici un alt scriitor nu a oferit un model mai elocvent comunității hacker-ilor,” spune despre ideile lui Gibson că sunt „fantezii
William Gibson () [Corola-website/Science/322931_a_324260]
-
confere regelui dac o „monumentalitate interioară”, Emanoil Petruț care a jucat un „rol plenar”, Ernest Maftei care i-a împrumutat unui dac „dulcele său grai moldovenesc”, Ion Dichiseanu, Ioana Bulcă, Alexandru Repan și Anca Szönyi. Profesoara Elena Saulea a lăudat viziunea regizoral-scenaristică a filmului realizată prin accentuarea inteligenței personajului principal în dauna abilităților sale de războinic. Scenariul propune situații, în loc de verdicte, îndemnând spectatorii la reflecție. Replicile pe alocuri patetice sunt un tribut plătit de toate filmele istorice. Filmul scoate în evidență
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
La locul prăbușirii lui "Tsien" nu se mai află metalele care făceau parte din compoziția navei, dar cei doi găsesc o așezare de igluuri, aparent folosit de europani atunci când părăsesc mediul lor natural, apa. În acel loc, Chris are o viziune cu bunicul său care-i vorbește despre sosirea navei "Universe", similară modului în care Bowman luase legătura cu acesta din urmă în "2010". "Universe" salvează echipajul lui "Galaxy" și se îndreaptă spre Ganymede, de unde asistă la scufundarea definitivă a Muntelui
2061: A treia odisee () [Corola-website/Science/323990_a_325319]
-
trebuie să se fi răspândit pe orbita lui Lucifer și pentru a căror descoperire și recuperare propune să se lanseze urgent o misiune. Heywood și Chris redevin apropiați, mai ales când află că atât unul, cât și celălalt, au avut viziuni: Chris pe a bunicului său, iar acesta pe a monolitului europan, care pare să-i fi „copiat” conștiința în același mod în care o făcuse anterior cu Bowman și HAL. Epilogul romanului prezintă anul 3001, în care Lucifer își încetează
2061: A treia odisee () [Corola-website/Science/323990_a_325319]
-
se îndepărteze cât mai mult posibil de natural. Artificiul constă în culoare, în inovație, în felul de a folosi frumusețea podoabelor și a pietrelor prețioase. Pentru decadenți nu viața se dedică artei, ci arta se aplică vieții...viața ca artă. Viziunea decadentă schimbă prin subiectivitatea sa imaginea prin proiectarea propriei dorinți. Astfel, pentru receptor, opera de artă are un efect de lentilă, uneori concavă și alteori convexă, care reflectă printr-un sistem de reciprocitate propria plăcere... pentru că, potrivit decadentismului, perfecțiunea nu
Decadentism () [Corola-website/Science/319401_a_320730]
-
Deși acele opere se înfățișau cu fundalurile lor întunecate, densificate prin prezența cvasi-bituminoasă a culorii, pe filonul unei constante dimensiuni monocrome, nu era în ele nimic funebru, nu plutea nici cea mai vagă umbră a vreunui presentiment funest asupra acelor viziuni. Chiar și în cazul temelor în aparență mai sumbre, ca acelea din seria sicrielor, în care materialitatea expresionista a lui Anselm Kiefer se prezenta diluata de în lichiditate coroziva, reducând soliditatea spectrala a acelor figuri la memoria larvara, ceea ce precumpănea
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]
-
și mute prezente. Era vorba mai curând de un vizionarism care, plecând de la date obiective, recognoscibile - că monumentele din Foruri, care au supraviețuit timpului, relicvele de bazilici și porticuri, bucățile de zid cu colane ieșite în afara - reușea să propună o viziune diferită asupra ideii de cetate eternă. Acele opera se tranformau, ca prin miracol, într-un fel de pangiric al orașului, după modelul Panathenaikonului închinat de Aristide Atenei sau, mai aproape de noi - tot în sfera literarului - dupa al aceluia dedicat de
Bogdan Vlăduță () [Corola-website/Science/319410_a_320739]