34,136 matches
-
ș.a., pe cari cititorii noștri ori alte persoane din public ar dori să le ofere în folosul schitului și a bibliotecei, ce se va înființa"475. "Argumentul de căpetenie în favorul proiectelor de convenție ale conservatorilor, argument care trebuie să convingă chiar pe un cititor al Românului, oricât de târzior la judecată ar fi, e că proiectele de convenție ale conservatorilor n-au fost primite de acționari, căci erau nefavorabile intereselor lor, ba aceștia au preferat, în loc de-a primi răscumpărarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
adevărat" și "consensul fals" sau dintre "validitate" și "putere", pentru a nu fi nevoiți să spună o metapovestire în vederea explicării termenilor "adevărat" sau "valid". Dar Habermas crede că dacă renunțăm la ideea de "argument mai bun" ca opus "argumentului care convinge o audiență dată, într-un moment dat", vom avea doar un tip de critică socială "dependentă-de-context""121. De la această diferență de perspectivă se ajunge la o alta: dacă Habermas admite consensul drept criteriu de validare, Lyotard consideră că paralogia, dezacordul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Adorno și desemnând Auschwitz-ul, în timp ce a treia notă interpretează postmodernismul nu în termenii repetării și revenirii la modernism, ci în aceia ai analizei și rescrierii, astfel încât aici prefixul "post-" este înlocuit cu "ana-" (analiză, anamneză, anagogie etc.). Chiar dacă este ferm convins că proiectul modern a suferit o autoimplozie prin negarea în practică a tuturor ideilor sale diriguitoare, Lyotard manifestă de foarte multe ori o atitudine de continuitate cu modernismul, dar nu în ceea ce privește marile sale "erori". Tocmai acesta este și cel din
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care au rămas doar fragmente, acest "joc cu fragmentele" fiind însuși postmodernismul. Poate mai bine decât la oricare alt filosof postmodern, caracteristicile universului postmodern se regăsesc în modalitatea de a scrie, în stilul, scriitura și retorica baudrillardiană, care i-au convins pe unii critici să apropie proiectul său de câteva concepte-cheie ale gândirii bahtiene: "delectându-se cu deconstrucția, răsturnarea și inversiunea, Baudrillard [...] parodiază regulile jocului, codurile, convențiile și ierarhiile modernității, indicându-le convenționalitatea, arbitrarietatea și frecventul lor caracter grotesc. Celebrând o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
al tehnicilor de influențare, persuasiune sau chiar manipulare a auditoriului. Însuși Aristotel, în Retorica, accentuând importanța elementului argumentativ în arta oratoriei, susține că, alături de dialectică, retorica este o facultate de a procura argumente și o definește ca arta de a convinge: "Fie, deci, retorica o facultate de a cerceta, pentru fiecare caz în parte, ceea ce poate fi capabil de a convinge"531. Comentând această definiție, Tzvetan Todorov surprinde atât orientarea spre acțiune "Retorica nu se folosește de limbaj ca formă ea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
oratoriei, susține că, alături de dialectică, retorica este o facultate de a procura argumente și o definește ca arta de a convinge: "Fie, deci, retorica o facultate de a cerceta, pentru fiecare caz în parte, ceea ce poate fi capabil de a convinge"531. Comentând această definiție, Tzvetan Todorov surprinde atât orientarea spre acțiune "Retorica nu se folosește de limbaj ca formă ea nu se preocupă de enunțare ca atare ci de limbaj ca acțiune; forma lingvistică devine ingredientul unui act global de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
așa manieră încât acesta nu mai poate fi considerat definitiv sau stabil, ci este mereu interogat, coerența sau sensul său devenind contextuale și parțiale. Pentru Baudrillard, a seduce înseamnă a fragiliza, prin urmare scriitura care conține seducția nu va mai convinge prin intermediul argumentelor și noțiunilor "tari", a raționamentelor coerente, ci prin "slăbirea" lor, prin utilizarea figurilor retorice. Cum artificiul aparține strategiei seducției, acțiunea ei la nivelul scriiturii se va remarca printr-un număr mai mare de artificii stilistice. Viziunea tradițională ar
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
1983, p. 81. 533 Dintre principalele scopuri ale retoricii, Michel Meyer, în Questions de rhétorique: langage, raison et séduction, Le Livre de Poche, Librairie Générale Française, Paris, 1993, p. 18, le enumeră pe următoarele șapte: "1) A persuada și a convinge, a crea asentimentul; 2) A plăcea, a seduce sau a manipula, a justifica (uneori cu orice preț) ideile pentru a le prezenta ca și cum ar fi adevărate, fie că ele sunt, fie că noi credem că sunt adevărate; 3) A introduce
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Puglia și Sicilia. Mai recent, până și fratele Nicolai, penitențierul papei, om sfânt și evlavios, a părăsit Curia și s-a alăturat lor; însă, deoarece domnul papă avea mare nevoie de ajutorul lui, l-a rechemat la el. Chiar sunt convins că Domnul, înainte de sfârșitul lumii, vrea să mântuiască multe suflete prin intermediul acestor oameni simpli și săraci, spre rușinea prelaților, care sunt ca niște câini muți, incapabili să mai latre (Is 56,10). 12. Atunci când m-am hotărât să părăsesc orașul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
doua oară, în 1238, atunci când «frații din Saxonia au fost constrânși să recurgă la papă» împotriva fratelui Elia (nr. 63), trimițându-l pe Giordano, ce se dovedește încă o dată un activ protagonist și înțelept găsitor de soluții, pentru a-l convinge pe Grigore al IX-lea să asculte motivele sale (nr. 63). După această misiune, în timp ce viața Ordinului se așază și se consolidează în instituțiile sale, ce mențin viu spiritul profetic, și viața fratelui Giordano ia în mod evident un ritm
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cerșitul, ci recunoștință pentru milostivirea divină ce a săvârșit această minune prin «neputința mea și a altora care, ca și mine, au fost trimiși în Germania». Fratele Giordano, în timp ce se arată fericit de realizările sale și ale însoțitorilor săi, este convins că situația actuală este demnă de începuturi și autentică în identitatea sa fidelă față de Dumnezeu și față de Francisc. Amintește cu admirație începuturile modeste, dar se complace mai mult în splendida maturitate contemporană a Ordinului; dacă nu sunt regrete, dacă nu
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care a avut loc un eveniment sau altul. Și, întrucât, după cum spune Scriptura, «împotrivirea este un păcat la fel ca vrăjitoria iar neascultarea este la fel ca închinarea la idoli», am decis să consimt la dorința pioasă a fraților, fiind convins mai ales de fratele Baldovin de Brandenburg care, în mod spontan, dar și îndemnat de către fratele Batolomeu, pe atunci ministru [provincial] al Saxoniei, s-a oferit să fie scrib. În anul Domnului 1262, așadar, după Capitulul din Halberstadt, celebrat în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
al Germaniei fratele german Cezar, născut - așa cum s-a spus - la Speyer; lui i s-a dat autoritatea de a alege pe cine voia dintre cei nouăzeci de frați. Descoperindu-l printre ceilalți și pe acel frate curios, a fost convins de aceștia să-l ia și pe el. Dar pentru că acela nu vroia să meargă la germani și repeta mereu: Nu sunt de-al vostru și nu m-am ridicat cu intenția de a merge cu voi», a fost condus
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
domnul episcop i-a recomandat pe fratele Ioan și frații Ordinului clerului și poporului său și le-a acordat dreptul de a predica și de a spovedi în dieceza sa. Datorită predicării și exemplului fraților, într-adevăr, mulți au fost convinși să facă pocăință și au intrat în Ordin. Unul dintre aceștia a fost Bernard, fiul contelui de Poppenburg, canonic al catedralei; un altul a fost Albert, învățător și om de litere; apoi, un anume Ludolph și un cavaler. Însă, din cauza
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pe care el a prins-o și astfel a fost ridicat în cer. Prin urmare, când i-a văzut pe frații minori la Paris, amintindu-și de viziunea sa, și-a recâștigat puterile și, acționând împotriva propriei slăbiciuni, i-a convins cu multă delicatețe pe colegul său, maestrul Simon de Sandwich, și pe alți doi maeștri renumiți să se roage la Domnul nostru Isus Cristos, în timp ce el celebra liturghia, rugându-l să le reveleze ceea ce era mai bine pentru mântuirea lor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a fost guardian de Northampton; el purta un corset de fier pentru a-și învinge ispitele cărnii. În conventul său se afla un novice care a fost tentat să părăsească Ordinul, însă, în cele din urmă, fratele Petru l-a convins să-l însoțească la ministru. De-a lungul călătoriei a început să-i vorbească despre virtutea sfintei ascultări și, iată, o pasăre din pădure a început să zboare înaintea lor, însoțindu-i pe drum. Atunci, novicele, pe nume Ștefan, a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pe nume Ioan. După ce a mers apoi împreună cu mama sa în capelă, a asistat și el la liturghia celebrată de fratele Petru. Reîntorși în acasă, băiatul a început să fugă de frate, și nici măcar mama lui nu reușea să-l convingă să se întoarcă la el. Când l-au întrebat de ce se comporta astfel, băiatul a răspuns că îl văzuse pe fratele Petru mâncând un copil pe altarul capelei și se temea să nu facă la fel și cu el. 125
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a stat la curtea lui, Vatatzes l-a iubit atât de mult, încât voia să-i ofere nenumărate daruri. Dar fratele Ioan le-a refuzat, iar acest fapt a fost un mare exemplu pentru Vatatzes. A reușit doar să-l convingă să accepte un fel de «bici», pe care trebuia să-l țină în mână atunci când străbătea Grecia împreună cu însoțitorii săi. Fratele Ioan l-a acceptat, crezând că este un bici pentru a îndemna calul... Dar grecii, când vedeau acel însemn
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
ea ar fi vrut să fie sfâșiat în bucăți. Sultanul a spus: «Să-i adunăm pe înțelepții noștri și să discutăm despre credința noastră și a voastră». Fericitul Francisc a răspuns: «Credința noastră este superioară rațiunii, iar rațiunea poate să convingă doar pe cine crede. Mai mult de atât, nu aș putea lua argumente din Sfânta Scriptură, fiindcă ei nu cred în Scriptură. Mai bine, să se facă un foc cu lemne din pădure. Eu voi intra în foc împreună cu înțelepții
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a convertit la Cristos și a renunțat la lume, nu a mai văzut fața niciunei femei, cu excepția mamei sale și a Sfintei Clara. Pocăința pe care Francisc a dat-o fratelui Augustin, ce era încă novice, fiindcă acceptase bani, fiind convins de insistențele inoportune ale unui negustor, a fost aceea de a duce acești bani în timpul călătoriei printr-o trecătoare împânzită de tâlhari. Pe vremea Sfântului Francisc, au venit la Assisi pentru capitulul general circa cinci mii de frați. Ei își
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
el corespundea mai mult sărăciei promise. Deoarece frații ceruseră papei Grigore, ce iubea foarte mult Ordinul, privilegiul de a reduce și de a varia oficiul divin, el a încercat prin îndemnuri pioase, spre edificarea lor și a altora, să-i convingă să păstreze neschimbat oficiul Bisericii, spunându-le: «Fraților, dacă voiți să recitați oficiul Bisericii fără omisiuni, voi porunci ca toți religioșii, cu excepția canonicilor regulari și a călugărilor benedictini, să recite Oficiul vostru». Dar frații nu au fost de acord și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pregătit să o „aruncați În stânga și-n dreapta”, dacă este cazul). Ă Alianțele (câte persoane care au controlul asupra resurselor puteți influența). Ă Capacitatea de consultanță (măsura În care solicitați sfaturile altora). Ă Deprinderile de comunicare (talentul dumneavoastră de a convinge pe cale rațională). Ă Abilitatea de a inspira (de a vă „vinde” altora viziunea). Atunci când toate cele de mai sus se află la locul lor, managerul se poate considera asigurat din punctul de vedere al puterii de care are nevoie pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Atunci când am scris cartea de față, am cugetat Îndelung la Capcanele care meritau „locul cel mai de seamă”. Simțeam că cea mai importantă Capcană ar trebui să fie cea care să le dea cel mai mult de gândit managerilor. Eram convins că Drucker procedase la fel, așa că abia așteptam să termin cartea ca să văd dacă Întrunisem criteriile sale. Drucker a ales ca propunere pentru „1 ianuarie” (cel mai important loc) un apel urgent la integritate În ceea ce privește conducerea. Deoarece Întregul mesaj este
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
poate face omul, este o deprindere pe care puțini manageri au reușit s-o Învețe. Studiile arată că majoritatea managerilor au o rată a eficienței ascultării extrem de scăzută. Arta persuasiunii Aproape toată lumea este de acord că abilitatea de a-i convinge pe alții este un element-cheie al conducerii de succes. Totuși, mulți nu pot fi convinși la fel de ușor că ascultarea este unul dintre cele mai eficiente instrumente ale acestui proces. „Cum adică pot să conving fără a scoate nici un cuvânt?” Ă
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Studiile arată că majoritatea managerilor au o rată a eficienței ascultării extrem de scăzută. Arta persuasiunii Aproape toată lumea este de acord că abilitatea de a-i convinge pe alții este un element-cheie al conducerii de succes. Totuși, mulți nu pot fi convinși la fel de ușor că ascultarea este unul dintre cele mai eficiente instrumente ale acestui proces. „Cum adică pot să conving fără a scoate nici un cuvânt?” Ă vor ei să știe. Nu vreau să se Înțeleagă că persuasiunea poate fi realizată fără ca
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]