33,912 matches
-
declarat că este dispus să lucreze cu reprezentanți Academiei pentru ca industria de entertainment să fie una mai diversificată din punct de vedere etnic. Ca răspuns la criticile privind lipsa de diversitate, președinta AMPAS Isaacs a declarat pentru Associated Press că Academia este „dispusă la diversificarea de voci și opinii”. Deși s-a abținut să comenteze dacă organizația a fost jenată de lipsa diversității, ea a declarat că este mândră de toate filmele nominalizate, numind "Selma" „un film grozav”. Cu câteva zile
Oscar 2015 () [Corola-website/Science/333161_a_334490]
-
ar fi avut loc înainte și după ceremonie în apropierea Dolby Theatre. În cele din urmă, protestul nu a mai avut loc, datorită lui DuVernay care le-a cerut liderilor pentru drepturi civile să poarte un dialog direct cu conducerea Academiei. Ceremonia a primit critici mixte din partea presei. Analistul tv Alan Sepinwall a declarat că „A durat atât și atât și atât și atât de mult până când prezentatorul Neil Patrick Harris a reușit să ducă la bun sfârșit momentul legat de
Oscar 2015 () [Corola-website/Science/333161_a_334490]
-
reorganizarea și dezvoltarea acestuia. s-a născut la 13 martie 1831 în familia lui Gheorghe și a Ecaterinei Melidon. Tatăl său a fost profesor, iar mama sa provenea dintr-o familie de preoți. Fratele lui mai mare, Grigore, a absolvit Academia Mihăileană din Iași și a devenit ulterior profesor la aceeași instituție. După finalizarea ciclului primar de învățământ, tot acolo a ajuns și George Radu, care a studiat literatura și istoria, pentru ca în 1855 să fie trimis pentru a studia matematica
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
matematica la Paris. A fost un poliglot care cunoștea germana, franceza, latina și greaca și s-a familiarizat cu literaturile acelor popoare "„cu scop ca apoi să producă resultatele acellora și în literatura năciunală rumână”." Dintre foștii lui dascăli de la Academie, au avut legătură cu destinul și cariera sa viitoare profesorul lui de retorică, Dimitrie Gusti și profesorul lui de istorie Theodor Codrescu. La editura din Iași a acestora („Buciumul român”) și-a publicat tânărul absolvent primul volum, o traducere din
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
1856, "Prietenul tinerimei: Carte de cetire pentru skoalele populare de G. P. Bilmsen"). În manuscris se păstrează și o traducere din limba greacă, „Viața lui Sulla Romanul dupre Plutarcu, traducere de Georgiu Radu Melidon, directorul Școalei Normale Carol I”, prezentată Academiei pentru premiere. La începutul secolului XX, o stradă din apropierea Bisericii „Sfântul Gheorghe” din urbea sa natală i-a căpătat numele, care însă nu a fost păstrat în timpul regimului comunist. În 1942 sub îngrijirea profesorului "Alexandru Epure", apare în Roman o
George Radu Melidon () [Corola-website/Science/333182_a_334511]
-
pe care l-a condus până în 1971. În 1955 a apărut prima dată la pupitrul Filarmonicii israeliene din Tel Aviv. În 1960 a condus Filarmonica într un turneu în Statele Unite. Între anii 1955-1965 a desfășurat o activitate didactică intensă în cadrul Academiei de muzică din Tel Aviv. Începând cu anul 1965 s-a dedicat mai mult artei dirijorale. Bertini a fost și consilier muzical al Ansamblului de balet „Batsheva” și a compus muzică de scenă pentru teatrele ebraice Habima și Cameri din
Gary Bertini () [Corola-website/Science/333204_a_334533]
-
Din 1902 până în 1904 a condus lucrările de construcție ale Observatorului Fabra, pe muntele Tibidabo la Barcelona, devenind primul director al acestuia, funcție pe care a avut-o până la moartea să survenita în 1937. În 1910 a fost primit în "Academia Regală de Stiinte și Arte din Barcelona". În 1911 a fost unul dintre fondatorii și primul președinte al "Sociedad Astronómica de España y América" (în română: „Societatea astronomica di Spania și din America”). A condus "Revista de la Sociedad Astronómica de
Josep Comas i Solà () [Corola-website/Science/333200_a_334529]
-
Puțul din Strada Clucerului" (1902-1904), "Livadă", "Bragagiul", "Copii de școală", "Portret de femeie", dar și în alte muzee din țară: "Pe prispă", "Nud" și "Portretul Laurei Cocea" la Muzeul de Artă - Iași, și „Peisaj de deal cu copaci” la Biblioteca Academiei. În 2009 s-a licitat "La fântână", o acuarelă a sa care a făcut parte din colecția lui Ioan Nicolau și a fost expusă în retrospectiva din 4-31 martie 1939 a Fundației Dalles, desfășurată sub egida Academiei Române și sub patronajul
Acuarela în România () [Corola-website/Science/333216_a_334545]
-
A fost primul care a calculat, cu precizie, rază Pământului. A studiat în orașul natal, La Flèche, la colegiul iezuit Henry-Le-Grand. În 1655 el a fost numit profesor de Collège royal. A fost unul dintre primii 21 de membri ai Academiei Franceze de Stiinte la fondarea acesteia la Paris, în 1666. În 1667-1668 a lucrat împreună cu astronomul Adrien Auzout. Este inventatorul unei lunete care i-a permis să realizeze nivelmente cu o precizie de ordinul de 1 centimetru pe kilometru. În
Jean Picard () [Corola-website/Science/333246_a_334575]
-
de Stiinte la fondarea acesteia la Paris, în 1666. În 1667-1668 a lucrat împreună cu astronomul Adrien Auzout. Este inventatorul unei lunete care i-a permis să realizeze nivelmente cu o precizie de ordinul de 1 centimetru pe kilometru. În 1669-1670 Academia de Stiinte l-a însărcinat cu măsurarea arcului de meridian între Paris și Amiens. Măsurătorile prin triangulație l-au condus la un rezultat de 111 până la 112 km pentru un grad de latitudine, ceea ce dă o rază terestră de km
Jean Picard () [Corola-website/Science/333246_a_334575]
-
la Secția de Mașini Termice, pe care a absolvit-o în 1947, devenind inginer electromecanic cu specialitatea aviație. În 1949 a fost avansat la gradul de căpitan inginer și mutat ca șef birou de studii la Facultatea de Aviație a Academiei Tehnice Militare, care fusese inaugurată chiar în același an. În această calitate, Pimsner a participat efectiv și activ la organizarea învățământului superior ingineresc de aviație din Academia Tehnică Militară (1949-1950). Solidele sale cunoștințe de motoare de aviație i-au permis
Victor Editura Pimsner () [Corola-website/Science/333234_a_334563]
-
inginer și mutat ca șef birou de studii la Facultatea de Aviație a Academiei Tehnice Militare, care fusese inaugurată chiar în același an. În această calitate, Pimsner a participat efectiv și activ la organizarea învățământului superior ingineresc de aviație din Academia Tehnică Militară (1949-1950). Solidele sale cunoștințe de motoare de aviație i-au permis să parcurgă rapid gradele didactice până la cel de conferențiar (în 1952), devenind titularul cursului de Teoria motoarelor de aviație cu reacție. Până în 1959 Pimsner a profesat în calitate de
Victor Editura Pimsner () [Corola-website/Science/333234_a_334563]
-
Solidele sale cunoștințe de motoare de aviație i-au permis să parcurgă rapid gradele didactice până la cel de conferențiar (în 1952), devenind titularul cursului de Teoria motoarelor de aviație cu reacție. Până în 1959 Pimsner a profesat în calitate de cadru didactic în Academia Tehnică Militară, fiind avansat succesiv la gradele de maior și lt. colonel (1958). Deși nu a luptat efectiv pe frontul de est, în anul 1959 Pimsner a fost trecut în rezervă. În 1958, Pimsner a intrat prin concurs cercetător principal
Victor Editura Pimsner () [Corola-website/Science/333234_a_334563]
-
unei metode de mărire a forței de tracțiune a motorului turboreactor", pe care a susținut-o în anul 1963. În 1963 i se decernează Premiul de Stat pe 1962 pentru lucrările de cercetare elaborate la Institutul de Energetică și la Academia Tehnică Militară, publicate în lucrarea "Exploatarea rațională a gazelor naturale". În 1965 își reia activitatea didactică la Catedra de Termotehnică de la Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic în calitate de conferențiar (1965-1971) și apoi de profesor (1971-1976). La Facultatea de Mecanică a
Victor Editura Pimsner () [Corola-website/Science/333234_a_334563]
-
fost vicepreședintele Asociației Oamenilor de Afaceri Iași. A fost membru fondator al ASI România în 1998, iar până în 2012 a fost și vicepreședinte al asociației. Timp de patru ani, între 2013 și 2016, a făcut parte din Comisia Parlamentară a Academiei Europene de Turism și a Consiliului European de Turism, care au decernat premiile mondiale de turism, selectând anual cea mai bună destinație culturală și turistică a anului, nominalizate fiind Laos, Zimbabwe, Etiopia, Cambogia și în urma recomandării și votului senatorului. Pe lângă
Ionel Agrigoroaei () [Corola-website/Science/333244_a_334573]
-
august 1892, Błonie - d. 12 mai 1970, Londra) a fost un politician, general polonez. Dorind să devină inginer a studiat șase semestre la Institutul Politehnic din Riga. În 1913 a fost mobilizat în armata rusă. În februarie 1917 a absolvit Academia Militară din Petersburg. După lovitura de stat bolșevică din noiembrie 1917 W. Anders s-a înrolat în Armata poloneză. A făcut studii de perfecționare în Franța. Evenimentele prin care a trecut W. Anders în perioada septembrie 1939 - august 1942 au
Władysław Anders () [Corola-website/Science/333280_a_334609]
-
el i-a succedat lui Johann Jacob Baeyer ca director al Institutului geodezic din Berlin, poziție pe care a menținut-o până la moartea sa în 1917. Din 1887 a fost profesor la Universitatea Humboldt din Berlin. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin (Academia Prusacă de Științe) din 1900 și membru al Academiei de Științe din Torino din 1903. Una dintre principalele contribuții ale lui Helmert este legată de studiul geodeziei teoretice pentru care a publicat două lucrări: „Teorii
Friedrich Robert Helmert () [Corola-website/Science/333276_a_334605]
-
Johann Jacob Baeyer ca director al Institutului geodezic din Berlin, poziție pe care a menținut-o până la moartea sa în 1917. Din 1887 a fost profesor la Universitatea Humboldt din Berlin. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin (Academia Prusacă de Științe) din 1900 și membru al Academiei de Științe din Torino din 1903. Una dintre principalele contribuții ale lui Helmert este legată de studiul geodeziei teoretice pentru care a publicat două lucrări: „Teorii matematice și fizice de Geodezie
Friedrich Robert Helmert () [Corola-website/Science/333276_a_334605]
-
Berlin, poziție pe care a menținut-o până la moartea sa în 1917. Din 1887 a fost profesor la Universitatea Humboldt din Berlin. A fost membru al Academiei de Științe din Berlin (Academia Prusacă de Științe) din 1900 și membru al Academiei de Științe din Torino din 1903. Una dintre principalele contribuții ale lui Helmert este legată de studiul geodeziei teoretice pentru care a publicat două lucrări: „Teorii matematice și fizice de Geodezie Superioară”, volumele 1 și 2, publicate în 1880 și
Friedrich Robert Helmert () [Corola-website/Science/333276_a_334605]
-
București. Între timp, a predat complemente de aritmetică, geometrie și analiză matematică, teoria grupurilor, a structurilor și geometrie descriptivă. A fost prodecan la Facultatea de Matematică și Fizică, apoi șef de sector la geometria algebrică din Institutul de Matematică al Academiei. A studiat ecuația funcțională a lui Francesco Severi și a stabilit o condiție necesară și suficientă ca aceasta să aibă o soluție derivabilă până la ordinul al doilea. În teza sa de doctorat, din domeniul geometriei algebrice, se ocupă de o
Gheorghe Galbură () [Corola-website/Science/333307_a_334636]
-
Institut d’Égypte (în arabă: المجمع العلمي المصري ) este o academie fondată de Napoleon Bonaparte în timpul Campaniei în Egipt. În prezent este condus de către Pr. Mahmoud al-Shernoby. S-a reunit pentru prima dată sub președinția lui Gaspard Monge la 24 august 1798 (6 fructidor an VI), până la a patruzeci și șaptea
Institut d'Égypte () [Corola-website/Science/333314_a_334643]
-
fondul bibliotecii număra peste 20 000 de volume. După Primul Război Mondial, odată cu reconstituirea statului polon, situația bibliotecii s-a schimbat. O parte din fondurile ei au fost repatriate; unele colecții au fost cedate Bibliotecii Naționale din Varșovia, iar altele - Academiei din Cracovia. Biblioteca Poloneză a avut de suferit foarte mult în anii celui de-al Doilea Război Mondial. În mîna hitleriștilor au căzut pradă peste 100 000 de volume, iar palatul a fost devastat. În 1945 a fost înființat un
Biblioteca Poloneză din Paris () [Corola-website/Science/333326_a_334655]
-
Wiktor Wincenty Mazurowski (n. 1859, Varșovia - d. 1944, Varșovia) a fost un pictor polonez. În anii 1876-1878 a frecventat clasa de desen a lui W. Gerson la Varșovia, apoi, între anii 1879-1889, a studiat la Academia de Arte Frumoase din Sankt Petersburg. În 1888 i s-a decernat titlul de "kłassnyj chudożnik" din partea Academiei. În 1889 obținând o bursă pentru un an a călătorit prin Europa, a vizitat Parisul, Münchenul, Italia, Spania și țările scandinave. A
Wiktor Mazurowski () [Corola-website/Science/333325_a_334654]
-
polonez. În anii 1876-1878 a frecventat clasa de desen a lui W. Gerson la Varșovia, apoi, între anii 1879-1889, a studiat la Academia de Arte Frumoase din Sankt Petersburg. În 1888 i s-a decernat titlul de "kłassnyj chudożnik" din partea Academiei. În 1889 obținând o bursă pentru un an a călătorit prin Europa, a vizitat Parisul, Münchenul, Italia, Spania și țările scandinave. A părăsit Sankt Petersburgul și a plecat în Polonia, după care a plecat la Roma, unde a rămas până în
Wiktor Mazurowski () [Corola-website/Science/333325_a_334654]
-
său, Bălănoiu Gheorghe, a fost inginer cu studii la Berlin. Mama, Bălănoiu Paraschiva (născută Rădulescu), a fost fiica de mare mutilat de război (1877). Urmează școala elementară "Romanescu", în fostul cartier Uranus, apoi Colegiul Sfanțul Sava, iar între anii 1956-1962 Academia Tehnică Militară. După absolvire, lucrează, pentru o perioadă scurtă, în M.Ap.N., apoi funcționează ca profesor în învățământul preuniversitar. Bălănoiu a debutat în 1969 cu proza scurtă ("Adam"), urmat de altă ("Absenți la dragoste"). Deși, la vremea lor, au fost bine
Emilian Bălănoiu () [Corola-website/Science/333333_a_334662]