33,276 matches
-
femme est une femme (O femeie e o femeie, 1961), Vivre sa vie: Film en douze tableaux (A-și trăi viața, 1962), Bande à part (O bandă aparte, 1964) și Alphaville (1965). Opera lui Chabrol din acei ani cuprinde Le beau Serge (Frumosul Serge, 1958), À double tour (De două ori, 1959), Les bonnes femmes (Femeiuștile, 1960) și L’œil du malin (1962). Filmele mai interesante ale lui Rivette au venit mai târziu. Ca și Varda, cunoscută În acei ani pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de nemulțumire. Pentru majoritatea celor care au trăit În era Brejnev, de la sfârșitul anilor ’60 până la Începutul anilor ’80, viața În comunism nu mai era marcată de teroare sau represiune. Dar era anostă și cenușie. Adulții aveau din ce În ce mai puțini copii, beau mai mult (În acești ani, consumul anual de băuturi alcoolice În URSS pe cap de locuitor a crescut de patru ori) și mureau de tineri. Construcțiile publice În societățile comuniste erau nu doar respingătoare din punct de vedere estetic, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care încă se mai sărbătorește azi în Georgia prin obiceiul prezenței unui "Tamada", maestru de ceremonii al mesei -, cultul lui Dionisos sau al lui Bachus, reuniunile festive, serbarea Sfântului Vincențiu, noul beaujolais, sărbătoarea culesului sau carnavalul viticol, paharul de vin băut între prieteni, reprezintă tot atâtea momente frumoase de care profită cei cărora le place să trăiască viața din plin. Dar, în același timp, vinul reprezintă o băutură vătămătoare pe care Coranul o interzice dar o promite totuși celor care vor
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
precizează Biblia, a fost primul om care a plantat viță de vie.6 Apoi viticultorul originar a gustat din producția sa de vin (Geneza, 9: 20): Atunci a început Noe să fie lucrător de pământ și a sădit vie. A băut vin și, îmbătându-se, s-a dezvelit în cortul său. Iar Ham, tatăl lui Canaan, a văzut goliciunea tatălui său și, ieșind afară, a spus celor doi frați ai săi. Dar Sem și Iafet au luat o haină și, punând
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
egiptene în formă de trunchi de piramidă, ce datează de două mii cinci sute de ani înainte de Hristos, arată cum egiptenii cultivau vița de vie, apoi transportau ciorchinii la teasc dar și cele o mie și unu de moduri de a bea vinul. Sub domnia lui Tutankamon, aproximativ douăzeci de secole înainte de Hristos, existau deja ulcioare pe care erau menționate varietatea viței, desemnarea podgoriei, "anul producției de vin", numele proprietarului și al stăpânului cramei, ceea ce determina o protecție a denumirii originare. Etichetarea
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
era de fapt foarte popular, și grecii, simțindu-se foarte apropiați de acest zeu, îl onorau și-l cinsteau în unanimitate. "Banchetul"10 dionisiac sau adunarea băutorilor era o instituție tipic dionisiacă în care grecii își manifestau cu bucurie solidaritatea: Bea cu mine, joacă cu mine, iubește cu mine, poartă cu mine o coroană: Ca mine, când sunt nebun fii și tu nebun și fii înțelept ca mine atunci când și eu sunt... Acest fragment de cântec de petrecere ar putea să
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
îl definește în lucrarea Un festin în cuvinte ca fiind o "ceremonie reglementată". În Grecia, cina avea loc la căderea nopții și putea fi împărțită în două părți: masa propriu zisă la care se mânca, apoi banchetul la care se beau cupe de vin. "Banchetul băutorilor" era pretextul pentru toate conversațiile, de la cele mai hazlii până la cele metafizice, la fel ca pentru jocurile de inteligență sau spectacolele de varietăți. Să-și distreze oaspeții, să le stingă setea și să întrețină discuția
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
latin adaugă că "pentru mult timp romanii nu au folosit vinul decât cumpătat". Legea Postumia, atribuită regelui legendar Numa, spunea: "Nu stropiți cu vin rugurile" destinate defuncților. La începuturile Romei, tinerilor sub 30 de ani nu le era permis să bea vin. Pentru femei interdicția era absolută. De aceea, Egnatus Mecenius și-a ucis soția pentru că a băut vin din butoi și a fost absolvit de vină de către Romulus. Cato obișnuia să-i sfătuiască pe bărbații romani: "Dacă îți surprinzi femeia
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
legendar Numa, spunea: "Nu stropiți cu vin rugurile" destinate defuncților. La începuturile Romei, tinerilor sub 30 de ani nu le era permis să bea vin. Pentru femei interdicția era absolută. De aceea, Egnatus Mecenius și-a ucis soția pentru că a băut vin din butoi și a fost absolvit de vină de către Romulus. Cato obișnuia să-i sfătuiască pe bărbații romani: "Dacă îți surprinzi femeia că bea vin, omoar-o!" Discriminarea putea fi explicată prin faptul că legea Postumia interzicea să se facă
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Pentru femei interdicția era absolută. De aceea, Egnatus Mecenius și-a ucis soția pentru că a băut vin din butoi și a fost absolvit de vină de către Romulus. Cato obișnuia să-i sfătuiască pe bărbații romani: "Dacă îți surprinzi femeia că bea vin, omoar-o!" Discriminarea putea fi explicată prin faptul că legea Postumia interzicea să se facă zeilor libații cu vin din vinul obținut din strugurii viței de vie netăiate. Prin această lege, Numa voia mai ales să oblige poporul de agricultori
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
casa, pentru a verifica dacă ele miroseau sau nu a vin. Din această utilizare parcimonioasă, romanii au păstrat obiceiul de a îndoi vinul cu 2 sau 3 părți de apă. Cu atât mai mult era deci blamat obiceiul de a bea vin neîndoit cu apă "în maniera Sciților" (popor de origine iraniană, care trăia în stepele din Nordul Mării Negre), după cum afirma deja istoricul grec Herodot. Poetul latin Virgiliu, în Georgicele, adăuga că acest obicei deplorabil nu putea să aparțină decât "barbarilor
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
falern, vinul din Massique "care te face să uiți de toate" și caecubumul considerat cel mai bun vin al Italiei, care va desemna în cele din urmă orice vin vechi și de cea mai bună calitate. Vinurile romane nu erau băute în timpul meselor propriu-zise, ci în timpul banchetului (commissatio), adică după cină sau seara. Comesenii beau "à la grecque" (more graeco) după un ritual consacrat: un "magister", mai marele ospățului, ales sau desemnat la întâmplare prin aruncarea zarurilor, stabilea proporțiile după care
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cel mai bun vin al Italiei, care va desemna în cele din urmă orice vin vechi și de cea mai bună calitate. Vinurile romane nu erau băute în timpul meselor propriu-zise, ci în timpul banchetului (commissatio), adică după cină sau seara. Comesenii beau "à la grecque" (more graeco) după un ritual consacrat: un "magister", mai marele ospățului, ales sau desemnat la întâmplare prin aruncarea zarurilor, stabilea proporțiile după care vinul trebuia să fie îndoit cu apă și cantitatea care putea fi băută. Atunci
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Comesenii beau "à la grecque" (more graeco) după un ritual consacrat: un "magister", mai marele ospățului, ales sau desemnat la întâmplare prin aruncarea zarurilor, stabilea proporțiile după care vinul trebuia să fie îndoit cu apă și cantitatea care putea fi băută. Atunci, vinul era transvazat din amfore în vase cu două torți pentru servit vinul (craterae), unde era îndoit cu apă. Apoi romanii realizau îndoirea cu apă, după gustul fiecăruia și în proporțiile fixate de magister. La îndoirea vinului cu apă
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sub numele grec de cottabos. El consta în aruncarea de către jucător a drojdiei din cupa sa de vin rostind numele iubitei. Dacă jetul de vin atingea ținta indicată, auspiciile erau favorabile. O altă variantă a jocului prevedea ca jucătorul să bea tot atâtea cupe de vin câte litere avea prenumele femeii visurilor sale. Pentru a se îmbăta de tot, jucătorul avea în mod cert interesul ca aleasa inimii să se numească, mai degrabă, Sulpicienne, decât Pia. Pierzându-și încetul cu încetul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cert interesul ca aleasa inimii să se numească, mai degrabă, Sulpicienne, decât Pia. Pierzându-și încetul cu încetul reputația de loc rău famat, crâșmele (thermopolia) au devenit din ce în ce mai apreciate de o clientelă obișnuită, căreia îi plăcea să se ospăteze aici, bând vin rece sau fiert. Este adevărat că vinurile din peninsula italică, despre care Virgiliu, în Georgicele, scria că numărul lor era "ca firele de nisip pe care vântul le răscolește în deșerturile Libiei", invadează progresiv piața întregului Imperiu Roman, inclusiv
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
vin de import italic (în acea perioadă nu existau pahare de uz individual) și chiar coarne de bour, pe care le descrie Julius Caesar în cartea a VI-a din Războiul galic (De bello Galico). Chiar dacă în Galia romană se bea foarte multă bere, în special bere din grâu (produsă din grâul cultivat în regiunile muntoase), utilizarea vinului era din ce în ce mai răspândită determinând chiar dezvoltarea unei adevărate vesele pentru vin: căni, ulcioare, oale, vase speciale pentru îndoirea vinului cu apă, pahare înalte
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de viță de vie cabernet și că ar sta la originea cuvântului "biturige" (fr.) adică "bețiv" și a expresiei din limba franceză "visiter la Biturie", care înseamnă de fapt a face turul cârciumilor, fiind totodată la originea expresiei populare "a bea pe săturate" (fr. prendre une bonne biture), altfel spus, a se îmbăta. De asemenea, căderea Imperiului Roman de Apus în anul 476 marchează, pentru un timp, sfârșitul dezvoltării viticulturii galice. Unitatea creată de Imperiu va fi înlocuită de universalismul creștinismului
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
nunului." Când nunul a gustat din apa schimbată în vin nu știa de unde este, ci numai slujitorii care scoseseră apa știau a chemat nunul pe mire și i-a zis: "Toată lumea pune întâi vinul cel bun; apoi, după ce oamenii au băut bine, pune vinul cel slab. Dar tu ai păstrat vinul până acum." Aceasta a fost prima dintre minunile săvârșite de Iisus în Cana Galileei. Prin aceasta, și-a arătat Iisus slava Sa și ucenicii Săi au crezut în El. Înaintea
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
binecuvântând, a frânt-o și a spus: Acesta este trupul meu care se frânge pentru voi; aceasta să o faceți întru pomenirea Mea de fiecare dată când veți mânca." La sfârșitul mesei, făcu la fel cu paharul cu vin, spunând: "Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor; aceasta să o faceți întru pomenirea Mea de fiecare dată când veți bea." Parabola lui Hristos a devenit una din primele
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
făcu la fel cu paharul cu vin, spunând: "Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu, al Legii celei noi, care pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor; aceasta să o faceți întru pomenirea Mea de fiecare dată când veți bea." Parabola lui Hristos a devenit una din primele taine ale religiei celei noi. La fel cum Isis pleacă cu barca pe apele Nilului în căutarea rămășițelor soțului defunct, căutarea Graalului a reprezentat pentru Evul Mediu creștin chiar tipul itinerariului mistic
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
o influență decisivă asupra dezvoltării ulterioare a vieții religioase și care a făcut ca Benedict să devină părintele monahismului apusean. Regula lui Benedict (care conține un prolog și 73 de capitole scurte) include în special un capitol intitulat " Cum să bei", unde se afirmă "că un sfert de litru (de vin) pe zi este de ajuns", dar că "dacă o cantitate mai mare se dovedește a fi necesară, cel care va hotărî aceasta va fi abatele, având grijă să nu existe
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
comparate cu Anthesteriile, festivități care aveau loc în Grecia în fiecare lună a lui februarie în cinstea lui Dionisos. Sărbătoarea Sfântului Vincențiu începe, fără îndoială, pe o notă religiosă, însă odată terminată sfânta liturghie începe petrecerea. Se mănâncă și se bea din belșug, iar petrecerea tradițională evocă vechile rituri agrare; căci marele ciclu al naturii își spune cuvântul, iar sfinții din calendar, prăznuiți odată cu aceste serbări, au știut să "profite" de aceasta. Capitolul IV VINUL ȘI SĂRBĂTORILE SALE Era creștină a
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
viilor este un prilej de bucurie și de sărbătoare. Vechiul Testament ne relatează un episod în care viticultorii evrei: "au cules viile, au stors strugurii, au făcut praznic și s-au dus în casa Dumnezeului lor, unde au mâncat și au băut " (Judecătorii, 9: 27). Grecii serbau și ei cu bucurie recolta strugurilor. Homer relatează în Iliada că Vulcan, zeul focului și al armelor, a gravat pe scutul viteazului Ahile scene din culesul viilor pe care le descrie după cum urmează: Este vremea
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
marele cancelar al lui Filip cel Îndrăzneț, Nicolas Rolin, este cel care a construit renumitele aziluri din orașul Beaune. Carol Temerarul, fiu al lui Filip cel Bun, a continuat lucrarea tatălui său în ciuda caracterului său cumpătat, căci nu obișnuia să bea decât apă înroșită cu puțin vin... Însă, foarte repede, vinul de Burgundia a devenit celebru în afara granițelor vechiului regat al ducilor din Occident. Și acest lucru, mulțumită, în primul rând, unei politici riguroase a calității, dusă de Filip cel Îndrăzneț
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]