33,474 matches
-
logodită cu Antioh Cantemir), "Catrina" (căsătorită cu Ștefan Tomșa), "Ileana" (căsătorită cu Nicolae Costin), "Constantin" (căsătorit cu Maria Brâncoveanu), "Matei", "Sanda", "Safta" și "Anastasia". Scriitorul Constantin Gane îi făcea următorul portret: „"Înaltă, mlădioasă, ochi negri focoși sub niște sprâncene în cerc, nasul subțire și gura mică, făceau din Anastasia o arătare, după care multe inimi s-o fi prăpădit. Era deșteaptă, energică și plină de temperament - ca mamă-sa. Însă, cu mai puțin amor propriu decât Doamna Dafina, Anastasia n-a
Anastasia Duca () [Corola-website/Science/332568_a_333897]
-
Lavrillier" începând din 1933 și folosit până în 1952. Aversul piesei reprezintă un cap laureat al personificării Republicii Franceze, din profil, spre stânga, legenda circulară și, sub gât, semnătura artistului gravor: La marginea monedei, de jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Pe revers, sus, sunt gravate inițialele încoronate ale statului emitent, , iar central valoarea nominală a piesei, pe două rânduri, , și, mai jos, anul emisiunii: . De o parte și de alta a milesimului se află semnul Monetăriei din Paris, cornul
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
piesei, pe două rânduri, , și, mai jos, anul emisiunii: . De o parte și de alta a milesimului se află semnul Monetăriei din Paris, cornul abundenței, respectiv o aripă, semnul gravorului șef, Lucien Bazor. De jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat.Ca și pe avers, la marginea monedei, de jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Cantul este neted. Prima emisiune datează din 1933. Între 1933 și 1939, au fost emise de exemplare din nichel. Între 1939 și 1947
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
milesimului se află semnul Monetăriei din Paris, cornul abundenței, respectiv o aripă, semnul gravorului șef, Lucien Bazor. De jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat.Ca și pe avers, la marginea monedei, de jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Cantul este neted. Prima emisiune datează din 1933. Între 1933 și 1939, au fost emise de exemplare din nichel. Între 1939 și 1947, au fost emise de exemplare de bronz-aluminiu. Între 1947 și 1952, au fost emise de exemplare
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
un scut cu monograma încoronată a regelui Carol al II-lea (un dublu C întretăiat), având valoarea nominală, , de o parte și de alta a păsării heraldice; sub acvilă, este gravat anul emisiunii, . De jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Pe revers, este gravată efigia regelui Carol al II-lea, spre stânga, iar circular, textul ; sub gât, se află semnătura gravorului, , iar pe monedele bătute la Monetăria din Paris, de o parte și de alta se află semnul monetăriei
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
gât, se află semnătura gravorului, , iar pe monedele bătute la Monetăria din Paris, de o parte și de alta se află semnul monetăriei, cornul abundenței, respectiv o aripă, semnul gravorului șef, Lucien Bazor. De jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Cantul este zimțat. Pe avers, în centru, este gravată "Acvila României" încoronată, ținând în cioc o cruce, iar în gheare un paloș și un sceptru, având pe piept un scut cu monograma încoronată a regelui Carol al II-lea
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
un scut cu monograma încoronată a regelui Carol al II-lea (un dublu C întretăiat), având valoarea nominală, , de o parte și de alta a păsării heraldice; sub acvilă, este gravat anul emisiunii, . De jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Pe revers, este gravată efigia regelui Carol al II-lea, spre stânga, iar circular, textul ; sub gât, se află semnătura gravorului, , iar pe monedele bătute la Monetăria din Paris, de o parte și de alta semnul monetăriei, cornul abundenței
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
textul ; sub gât, se află semnătura gravorului, , iar pe monedele bătute la Monetăria din Paris, de o parte și de alta semnul monetăriei, cornul abundenței, respectiv o aripă, semnul gravorului șef, Lucien Bazor. De jur împrejur, a fost gravat un cerc perlat. Cantul este zimțat.
André Lavrillier () [Corola-website/Science/332581_a_333910]
-
Hauster,;n. 1867, Cahul - d. 16 aprilie 1933, București) a fost un ziarist și traducător român de origine evreiască originar din Basarabia, inginer ca formație. s-a născut în familia unui medic evreu din Cahul, care s-a implicat în cercurile românești basarabene, ajungând să ocupe funcții publice ca cea de medic de plasă și apoi, de județ. Fratele mai mare al lui Iosif, a participat la Războiul de Independență al României și s-a numărat printre puținele sute de evrei
Iosif Hussar () [Corola-website/Science/332602_a_333931]
-
urme ale amplasării anterioare a tocurilor ferestrelor; ferestre mici, similare celor din absida altarului se află spre sud-est și sud-vest, respectiv nord-est și nord-vest. Naosul este separat de pronaos printr-un perete plin, străpuns de o deschidere în segment de cerc la partea superioară și cu ambrazura evazată. Pronaosul dreptunghiular, cu axa lungă pe direcția nord-sud, este acoperit cu o boltă semicilindrică transversală; este luminat de două ferestre dreptunghiulare, pe nord și sud, cu ambrazuri interioare cu două retrageri succesive și
Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Bălteni () [Corola-website/Science/332680_a_334009]
-
controlat la un moment dat de la sol. Un rada Würzburg controla vânătorul, iar cel de-al doilea urmărea bombardierul. Cele două ecouri radar nu erau reprezentate pe un singur ecran. Ele erau urmărite de doi operatori diferiți, fiecare proiectând un cerc colorat diferit pe o masă de urmărire. Controlorul de trafic transmitea prin radio direcțiile de acțiune vânătorului pe vaza datelor furnizate de operatorii radar și reprezentate pe masa de urmărire. Când operatorii pierdeau semnalul aparatelor de vânătoare, acestea din urmă
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
piloți experimentați în atacuri la sol și din unitățile de bombardiere, în special ofițeri corespunzători ca lideri de formație... Apariția tot mai multor avioane de vânătoare americane, care îi doborau pe cei mai buni piloți de vânătoare a pornit un cerc vicios. Pentru asigurarea nevoilor de pe front, timpul de instruire a fost redus. Scurtarea timpului de instruire ducea la scăderea capacității de luptă a piloților, ceea ce creștea în mod corespunzător probabilitatea ca tinerii piloți să fie uciși în confruntările aeriene. Ofensiva
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
piloților i-a forțat pe germani să reducă programele de pregătire pentru piloți. În schimb, piloții noi cu mult mai puțină pregătire erau pierduți în luptă într-un ritm mai ridicat decât predecesorii lor. S-a intrat astfel într-un cerc vicios. Unul dintre indicatorii principali ai declinului profesionalismului piloților germani după marile bătălii aerine din 1940 a fost creșterea pierderilor din motive care nu aveau legătură cu lupta. În prima jumătate a anului 1943, pierderile în luptă fuseseră egalate de
Apărarea Reichului () [Corola-website/Science/332608_a_333937]
-
fost inchisă latura liberă printr-o nouă în stil neoromânesc de unde a rezultat o curte interioară. Post 1909 a fost adosată laturii de sud o altă aripă. Întrare principală ets printr-un rezalit cu gang carosabil terminat în arc de cerc cu cărămidpă așezată pe cant. Clădiurea este din cărămidă, ancadramentele sunt din piatră cu baghete gotice intersectate la ferestrele etajului. Ferestrele parterului sunt terminate în arc turtit cu ancadramente din cărămidă dispuse pe cant. La cornișe sunt frize cu elemente
Seminarul teologic „Sf. Gheorghe” () [Corola-website/Science/332705_a_334034]
-
succes. În timp ce așteaptă la docuri să se îmbarce pe vapor, cei trei hotărăsc să se întoarcă la închisoare considerând că este mult mai rău în libertate și că oamenii sunt răi. În ultima scenă, în timp ce merg pe jos spre închisoare, cercuri de îngeri sfinți le apar deasupra capetelor celor trei... și în cele din urmă un alt cerc sfânt apare deasupra cuștii în care se află Adolphe. Roluri nemenționate: Filmul a fost refăcut în 1989 având același titlu în original, în
Nu suntem îngeri () [Corola-website/Science/332938_a_334267]
-
închisoare considerând că este mult mai rău în libertate și că oamenii sunt răi. În ultima scenă, în timp ce merg pe jos spre închisoare, cercuri de îngeri sfinți le apar deasupra capetelor celor trei... și în cele din urmă un alt cerc sfânt apare deasupra cuștii în care se află Adolphe. Roluri nemenționate: Filmul a fost refăcut în 1989 având același titlu în original, în limba engleză, sub regia lui Neil Jordan, cu Robert De Niro, Sean Penn și Demi Moore în
Nu suntem îngeri () [Corola-website/Science/332938_a_334267]
-
samahane "(în principiu de formă octogonală, jucând și rolul de moscheie - cuprinzând "mihrab" (desemnând direcția către Mecca) și "minbar" de unde imamul/ șeicul putea ține cuvântări membrilor), în acord cu un ritual simbolic precis stabilit, cu dervișii rotindu-se într-un cerc în jurul maestrului (șeic, pir), care supraveghează discipolii și este singurul care se rotește în jurul axei sale. Lângă mihrab se află o blană de oaie vopsită în roșu, unde șeicul se instalează pe perioada ceremoniei. Culoarea simbolizează cerul la asfințit, la
Ordinul Mevlevi () [Corola-website/Science/333579_a_334908]
-
a lungul străzilor aglomerate, mărginite de felinare cu neon. Pe lângă atmosferă (care ar putea să fie situată oriunde altundeva). orașul, de asemenea, a fost ales de către Camus pentru un motiv mai ciudat. În paginile de început Clamence remarcă întâmplător, "Ultimul cerc al infernului" este cartierul felinarelor roșii din Amsterdam și locația unui bar numit "Mexico City", pe care Clamence îl frecventează noapte de noapte și în care se desfășoară treptat cea mai mare parte a narațiunii lui. (Barul "Mexico City" a
Căderea (roman) () [Corola-website/Science/333641_a_334970]
-
o membrană înotătoare, mărginită de peri aspri, pentru a ajuta la înot. le sunt larg răspândite în regiunea holarctică, fiind găsite pe întreg teritoriul al zonei temperate din America de Nord, Europa și Asia. Lemingii se întâlnesc la latitudini nordice extreme până la Cercul Polar, iar câteva specii de șoareci arvicolini sunt endemice în munți. Bizamul este nativ în America de Nord și a fost introdus pe scară largă în Europa și în unele regiuni din America de Sud. Arvicolinele ocupă o gamă largă de habitate. De obicei
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
din localitate, unde a fost, între altele elevul matematicienei Maria Neumann. A lucrat în acea perioadă și la un lagăr de muncă forțată. Pasionat de științe, dar și de literatură, muzică și alte domenii culturale, a fost foarte activ în cercul cultural al liceului, iar acasă, a organizat concerte, la care au participat, între altele, Ștefan Romașcanu, Nuni Russo și Gheorghe Kurtag. În tinerețe a devenit membru al Partidului Comunist în ilegalitate. După căderea regimului antonescian, a făcut studii universitare la
Bernhard Rothenstein () [Corola-website/Science/333739_a_335068]
-
realizat pe o plăcuță de lut și a fost descoperit lângă localiatea Kirkuk din Irak. Aceasta demonstrează faptul ca topografii babilonieni împărțeau parcelele în figuri geometrice regulate și le măsurau apoi ca triunghiuri, dreptunghiuri sau trapeze. Babilonienii știau să împartă cercul în șase părți, foloseau ceasul solar și împărțirea în 12 părți a zilei. Din Mesopotamia provin planuri pe plăcuțe de lut ale terenurilor și orașelor, care au o vechime de 4000 de ani. De la civilizațiile sumeriană și babiloniană provine câte
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
de scris în mână pentru a înregistra durata domniei faraonului. Pe cap are o frunză de canabis și flori. Cea mai veche dovadă a cunoștințelor de care aveau nevoie topografii este așa numitul „"Papirus Rhind"”, manual pentru calcularea triunghiurilor, trapezelor, cercurilor etc. Papirusul datează din anul 1700 î.Hr. Herodot (484 î.Hr. - 425 î.Hr.), numit de Cicero „"tatăl istoriei"”, spunea ca egiptenii aveau un adevărat plan cadastral în anul 1700 î.Hr. De altfel și marile construcții cum ar fi piramidele, templele (Complexul
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
precum Pitagora, Thales din Milet, Eratostene au susținut acest lucru. Thales din Milet (640 î.Hr. - 550 î.Hr.) a fost un filozof grec, care a contribuit la dezvoltarea matematicii, astronomiei, filozofiei. Este considerat părintele științelor. Lui îi sunt atribuite teoremele geometrice: cercul este împărțit în două de diametrul său, unghiurile opuse la vârf ale unor drepte care se intersectează sunt egale, unghiurile de bază ale unui triunghi isoscel sunt egale, unghiul periferic într-un semicerc este un unghi drept. Thales credea că
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
că steaua Canopus este ascunsă vederii în cele mai multe părți ale Greciei, dar că se zărește la orizont din insula Rodos. Poseidonios a măsurat cota lui Canopus la Alexandria și a stabilit că unghiul a fost de 1/48 dintr-un cerc. El a estimat distanța de la Alexandria la Rodos la 5000 de stadium, și așa a calculat circumferința Pământului în stadium ca de 48 de ori 5000 = 240 000. Încercarea lui Poseidonios, care a luat în considerație efectul refracției atmosferice, se
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
prin transmiterea regulată a rezultatelor, mayașii corectau datele empirice scoase dintr-o geometrie a spațiului destul de sumară. Sistemul matematic al mayașilor se baza pe numărul "20" și folosea trei simboluri: o bară pentru cinci, un punct pentru unu și un cerc pentru zero. Calea Lactee era venerată de maiași, care o numeau Copacul Lumii, copac ce era reprezentat de un arbore înalt numit Ceiba. Venus era cea mai interesantă dintre toate planetele. Mayașii credeau că era mai importantă decât Soarele și urmăreau
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]