36,294 matches
-
Ocolul Izmailului al Ținutului Ismail . După ocuparea Basarabiei de către Imperiul Țarist, începând din anul 1818 s-au stabilit în Bugeac mii de coloniști bulgari din sudul Dunării care au vrut să scape de asuprirea turcească. În dorința de a eterogeniza componența etnică a Basarabiei și de a reduce ponderea elementului moldovenesc, autoritățile ruse le-au pus la dispoziție coloniștilor bulgari și găgăuzi terenuri arabile, scutindu-i pe timp de 10 ani de plata impozitelor către stat. Coloniștii bulgari au întemeiat așezări
Raionul Bolgrad () [Corola-website/Science/298628_a_299957]
-
fost retrocedate Moldovei, dar cele din partea de nord au rămas Rusiei (este vorba de Bulgărica, Ciișia, Cubei, Dumitrești, Golița, Hasan-Batâr, Pandaclia, Satalâc-Hagi (Alexandrești) și Traian (Traianul Nou)). În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). În anul 1877 a fost construită calea ferată Reni - Tighina, care a legat orașul Reni cu partea centrală a Basarabiei rămasă sub ocupație rusă. În urma Tratatului de pace
Raionul Bolgrad () [Corola-website/Science/298628_a_299957]
-
cu partea centrală a Basarabiei rămasă sub ocupație rusă. În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, sudul Basarabiei a intrat în componența României, localitățile actualului raion Bolgrad fiind incluse în Plasa Bolgrad a județului Ismail, în sudul Plasei Traian a județului Cahul și în vestul Plasei Ivăneștii Noi a județului Cetatea Albă. Pe atunci, majoritatea populației era formată din bulgari, un grup
Raionul Bolgrad () [Corola-website/Science/298628_a_299957]
-
1940, a fost creată regiunea Ismail, formată din teritoriile aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene . Tot atunci a fost înființat și raionul Bolgrad. În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1954
Raionul Bolgrad () [Corola-website/Science/298628_a_299957]
-
alipite RSS Ucrainene . Tot atunci a fost înființat și raionul Bolgrad. În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Apoi, cele trei teritorii au fost reocupate de către URSS în anul 1944 și integrate în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. În anul 1954, Regiunea Ismail a fost desființată, iar localitățile componente au fost incluse în Regiunea Odesa. Începând din anul
Raionul Bolgrad () [Corola-website/Science/298628_a_299957]
-
Ismail). În urma acestei pierderi teritoriale, Rusia nu a mai avut acces la gurile Dunării. Ca urmare a prevederilor din acest tratat, fortificațiile din oraș au fost demolate. În urma Unirii Moldovei cu Țara Românească din 1859, acest teritoriu a intrat în componența noului stat România (numit până în 1866 "Principatele Unite ale Valahiei și Moldovei"). Teritoriul basarabean redobândit în 1856 a fost împărțit în trei județe: Cahul, Bolgrad și Ismail. La Ismail au fost înființate școli secundare: Școala normală de învățători rurali, o
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
convenției româno-ruse din 4 aprilie privind trecerea trupelor). În urma Tratatului de pace de la Berlin din 1878, România a fost constrânsă să cedeze Rusiei acest teritoriu. După Unirea Basarabiei cu România la 27 martie 1918, orașul Ismail a făcut parte din componența României, ca localitate de reședință a județului Ismail. În anul 1930, orașul avea 26.123 locuitori, din care 13.416 bărbați și 12.607 femei, fiind cea mai mare localitate din județ ca număr de locuitori. Pe atunci, majoritatea populației
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
august 1940, a fost creată regiunea Ismail, formată din teritoriile aflate în sudul Basarabiei și care au fost alipite RSS Ucrainene , iar Ismailul a devenit centrul administrativ regional. În perioada 1941-1944, toate teritoriile anexate anterior de URSS au reintrat în componența României. Conform recensământului populației din toamna anului 1941, în orașul Ismail locuiau 17.569 locuitori, dintre care 12.423 erau ruși (70,71%), 2.727 români (15,52%), 788 ucraineni (4,49%), 678 evrei (3,86%), 480 bulgari (2,73
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
și 383 de altă naționalitate.. Autoritățile românești au redeschis biserica din oraș, care fusese închisă de către sovietici. În anul 1944, URSS a reocupat cele trei teritorii anexate în urma ultimatumului din 26 iunie 1940, iar sudul Basarabiei a fost integrată în componența RSS Ucrainene, conform organizării teritoriale făcute de Stalin după anexarea din 1940, când Basarabia a fost ruptă în trei părți. La 25-26 august 1944, 9 regimente sovietice au intrat în Ismail. Sub administrația sovietică, Ismailul s-a industrializat, s-a
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
Marinei fluviale ucrainene, ale cărei forțe patrulează pe Dunăre. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Izmaiil era vorbitoare de rusă (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%), bulgară (%) și română Situația populației din Ismail de la 1 februarie 1813 indică componența etnică a populației masculine și numărul de case ocupate de aceste etnii în orașul Tucikov, cetatea Ismail și fosta suburbie turcească, numită Broasca. Din cei 4.035 de locuitori de sex masculin, 2.711 erau domiciliați în Tucikov, 979 - în
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
este un oraș în județul Argeș, Muntenia, România, format din localitatea componentă Costești (reședința), și din satele Broșteni, Lăceni, Pârvu Roșu, Podu Broșteni, Smei și Stârci. Are o populație de locuitori. Statutul administrativ al localității este de oraș mic în componența căruia intră cartierele Telești și Zorile și cele 6 sate aparținătoare Broșteni, Lăceni, Pârvu Roșu, Podu Broșteni, Smei și Stârci, fiind membru fondator al Asociației Orașelor din România. Urme de locuire a teritoriului pe care se găsește azi orașul Costești
Costești, România () [Corola-website/Science/298657_a_299986]
-
custodia princiară în cea a orașului. În timpul Revoluției Franceze și al Războaielor Napoleoniene orașul a fost cucerit, succesiv, de către francezi (1795) și austrieci, iar Palatinatul a dispărut ca stat (1803). Mannheim a intrat, prin reorganizarea teritorială impusă de Napoleon, în componența Marelui Ducat Baden. În anul 1799 fuseseră distruse zidurile de fortificație ale orașului. În locul lor s-au amenajat parcuri, proiectate de Friedrich Ludwig von Sckell. Castelul din Mannheim a servit între anii 1806 și 1812 drept reședință Marelui Duce Karl
Mannheim () [Corola-website/Science/298708_a_300037]
-
Llosa a devenit un foarte activ politician și a devenit cunoscut pentru luările de poziție în favoarea liberalismului de piață și a admirației pentru Margaret Thatcher, supranumită "Doamna de Fier". În anul 1988 înființează formațiunea politică "Movimiento Liberdad" care intră în componența Frontului Democratic. Din partea acestui front, a candidat la președinția țării în alegerile prezidențiale din Peru în 1990 dar a pierdut în al doilea tur de scrutin în fața lui . În timpul campaniei electorale oponenții săi au citit la radio fragmente agresive din
Mario Vargas Llosa () [Corola-website/Science/298707_a_300036]
-
și endocrine. Această dereglare este mai accentuată în cazul, în care trauma psihică a fost precedată de boli, intoxicații sau pe teren genetic nefavorabil. Conținutul sindroamelor neuropatologice în caz de nevroze este determinat de nivelul formațiunilor SNC ce intră în componența "sistemelor patologice." Pentru majoritatea nevrozelor e caracteristică și dereglarea funcțiilor viscerelor. Anume acest proces de „dizreglare” e considerat ca fiind primordial în patogenia tuturor dereglărilor SNC, și în particular a nevrozelor. Chiar și în cazul în care dereglările nevrotice apar
Nevroză () [Corola-website/Science/298705_a_300034]
-
a lungul timpului, NKVD a avut următoarele direcții principale - главное управление, abreviate "ГУ" - "GU": Pe 3 februarie 1941, secțiile speciale ale NKVD responsabile de contrainformațiile militare au trecut în subordinea Armatei (RKKA) și Marinei (RKKF). GUGB a fost scos din componența NKVD și a fost redenumit NKGB. După izbucnirea celui de-al doilea război mondial, NKVD și NKGB au fost reunite (pe 20 iulie 1941), iar contrainformațiile s-au reîntors la NKDV în ianuarie 1942. În aprilie 1943, contrainformațiile s-au
NKVD () [Corola-website/Science/299527_a_300856]
-
așa-numitului Ostsiedlung, pierzând toate legăturile cu Polonia pentru a fi reinclusă în perimetrul ei abia în 1945. Mai multe conexiuni cu Piaștii a avut Pomerania Orientală care nu și-a păstrat independența după perioada fragmentării. Deși a intrat în componența statului renăscut lui Władysław Lokietek, a fost mai târziu cucerit de ordinul teutonic, faptul care a cauzat mai multe războaie între acest ordin și Regatul Poloniei. Ducatul Pomeraniei, unit de Bogusław al X-lea în 1478, și-a adoptat luteranismul
Pomerania () [Corola-website/Science/299557_a_300886]
-
reședința), Juc-Herghelie și Vișea. Comună Jucu se află la interferență a două mari unități de relief: Podișul Someșan în partea de vest și Câmpia Transilvaniei în partea de est, fiind traversata de la sud la nord de răul Someșul Mic. În componență comunei intra localitățile Gădălin, Jucu de Sus, Jucu de Mijloc, Juc-Herghelie și Vișea. Suprafață comunei este de 85 km, iar populația de pește 4.000 de locuitori. Odată cu deschiderea Tetarom III în localitate, este de așteptat o creștere rapidă a
Comuna Jucu, Cluj () [Corola-website/Science/299559_a_300888]
-
în perioada 2 decembrie 1918 și 4 aprilie 1920. La data de 2 decembrie 1918, la ora 9, în sala tribunalului din Alba Iulia a avut loc o ședință a Marelui Sfat Național în care, printre altele, s-a decis componența conducerii Marelui Sfat Național, componența delegației care urmau să prezinte regelui și guvernului României hotărârile Adunării Naționale și s-a luat decizia înființării a unui comitet executiv din rândurile Marelui Sfat cu activitate permanentă care urma să conducă afacerile curente
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria () [Corola-website/Science/299555_a_300884]
-
și 4 aprilie 1920. La data de 2 decembrie 1918, la ora 9, în sala tribunalului din Alba Iulia a avut loc o ședință a Marelui Sfat Național în care, printre altele, s-a decis componența conducerii Marelui Sfat Național, componența delegației care urmau să prezinte regelui și guvernului României hotărârile Adunării Naționale și s-a luat decizia înființării a unui comitet executiv din rândurile Marelui Sfat cu activitate permanentă care urma să conducă afacerile curente ale Transilvaniei. În Consiliul Dirigent
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria () [Corola-website/Science/299555_a_300884]
-
Romul Boilă, Resortul Social și Igienă - Ion Flueraș, Resortul de Industrie - Iosif Jumanca, iar Octavian Goga, Vasile Lucaciu și Valeriu Braniște erau membri ai consiliului fără resort, urmând să primească sarcini în momentul în care își vor ocupa efectiv funcțiile. Componența și organigrama Consiliului Dirigent nu au rămas aceleași pe toată durata existenței, ci au înregistrat mai multe modificări. Schimbările au fost cauzate de prevederile decretului-lege de organizare a Transilvaniei, a intrării unor șefi de resort în guvernul Vaida, a unor
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria () [Corola-website/Science/299555_a_300884]
-
o suprafață de 134 km, având o populație de 4.152 de locuitori (2009), dispuși în satul reședința de comună Ceanu Mare și satele Boian, Bolduț, Ciurgău, Dosu Napului, Fanate, Hodăi-Boian, Iacobeni, Morțești, Stârcu, Strucut și Valea lui Câți. În componență comunei a existat în trecut și un sat numit "Gherea", dar prin Legea nr. 2 din 20 decembrie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, acesta a fost desființat și încorporat satului vecin Strucut, cu care s-a
Comuna Ceanu Mare, Cluj () [Corola-website/Science/299576_a_300905]
-
József propunând ca a doua posibilă explicație a originii numelui satului Cubleș o unitate de măsură folosită în vechime. Un sat cu numele Cubleș, numit în documentele medievale și moderne Cubleșu Românesc, iar după 1918 - Cubleș, se află azi în componența comunei Cuzăplac din județul Sălaj. Panticeu. Atestat documentar în 1314 (poss. Cheh), satul Panticeu (mag. Páncélcseh) este menționat în documente în forma Pancelus de Cheh (1355), Pancher (1434), Pánczélcseh (1547), Panczell Czzeh (1587-1589), Panczelcseh (1589), Pánczel Cseh (1721), Panczelseh (1733
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
de Jos, formată din satele Crucea de Jos, Dumbrava și Satu Nou, avea o populație de 1493 de locuitori și două biserici (una la Crucea de Jos și a doua la Satu Nou). Crucea de Sus avea două sate în componență Chicera și Neicu, cu 1631 de locuitori și acolo existau două biserici (una în fiecare sat) și o școală mixtă cu 47 de elevi (dintre care 2 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna urbană Panciu cu același statut, și
Panciu () [Corola-website/Science/299596_a_300925]
-
una în fiecare sat) și o școală mixtă cu 47 de elevi (dintre care 2 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna urbană Panciu cu același statut, și o populație de 2685 de locuitori. Comuna Crucea de Jos avea aceeași componență și 1800 de locuitori, iar comuna Crucae de Sus avea, în satele Crucea de Sus, Chicerea și Neicu, 1656 de locuitori. În 1931, comunele au fost reorganizate drept comune suburbane ale comunei urbane Panciu: comunele Crucea de Jos, Neicu și
Panciu () [Corola-website/Science/299596_a_300925]
-
producției agricole. La podul de cale ferată peste Prut activează un punct vamal. Din 1989 este deschisă și ruta de tren Prut-Fălciu, oraș din România, până la care sunt 7 km. Primarul orașului Cantemir este Roman Ciubaciuc, reales în iunie 2015. Componența Consiliului Local Cantemir (13 de consilieri), ales în 14 iunie 2015, este următoarea: Sistemul de educație în orașul Cantemir numără 3 instituții preșcolare, o școală medie de cultură generală în care învață 740 elevi. În anul 1995 a fost inaugurat
Cantemir, Moldova () [Corola-website/Science/299618_a_300947]