33,140 matches
-
urbană și cea de la țară. Regăsim acest model al verilor petrecute „la moșie” până târziu, în sec. XIX, atât în literatura rusă, cât și în cea de la noi. În Moldova mai ales, se adaugă obiceiul petrecerii lunilor de vară la mănăstiri (Neamț, Secu, Văratec, Agapia, Durău, Sihăstria), cum o atestă corespondența epocii, de pildă cea a lui Vasile Alecsandri. Din nou, e vorba de o minoritate avută, care se retrăgea din calea vipiei estivale în zone rurale, când nu evada în
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
vremi, prima mare cotitură vilegiaturistică este legată de înălțarea Palatului Peleș ca reședință de vară a familiei regale. Zona împădurită de pe valea Prahovei unde se află azi Sinaia era încă nelocuită în secolul al XVII-lea, primii locuitori fiind călugării mănăstirii Sinaia, ctitorită între 1690-1695 de către Mihai Cantacuzino, Mare Spătar, și numită așa după numele Peninsulei Sinai, unde spătarul fusese în hagealâc. La 5 august 1866, principele Carol I al României a ajuns la Mănăstirea Sinaia, dar abia două decenii mai
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
XVII-lea, primii locuitori fiind călugării mănăstirii Sinaia, ctitorită între 1690-1695 de către Mihai Cantacuzino, Mare Spătar, și numită așa după numele Peninsulei Sinai, unde spătarul fusese în hagealâc. La 5 august 1866, principele Carol I al României a ajuns la Mănăstirea Sinaia, dar abia două decenii mai târziu familia regală își va stabili acolo reședința de vară, construind complexul castelului Peleș (1873-1883). Încep să se ridice și hoteluri, și vile ale marilor familii din anturajul Curții, curând Sinaia se va îmbăgăți
România balneară de altădată () [Corola-website/Journalistic/296394_a_297723]
-
de „limpezire a apelor”. Odată ce Mihai Viteazul și-a făcut datoria, Mihai Viteazul trebuia să moară. Ceea ce s-a întâmplat, de mâna mercenarilor valoni, în cortul său din tabăra imperială. Capul marelui bărbat a fost dus de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, iar trupul zace și astăzi în mormântul de pe strada Bogata, din Turda. Unirea Principatelor românești sub sceptrul lui Mihai Viteazul a fost un act rațional, de voință politică, întemeiat pe cerințe obiective. Proiectul lui Mihai Viteazul a fost reluat
Mihai Viteazul, un mare erou naţional by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296443_a_297772]
-
Sava”, „Festivalul Folclorului Sârbesc din România”, acțiune de talie internațională, „Ziua Sfântului Vid” (Ziua sfintei bătălii de pe Kosovo), ocazie cu care sunt decernate diplomele de merit ale Uniunii Sârbilor din România, „Zilele Schimbării la Față de la Baziaș”, organizate în incinta Mănăstirii din Baziaș, ctitorită de Sf. Sava, , „Zilele Culturii Sârbilor” din Arad, respectiv Reșita, „Ziua Culturii Sârbilor din București”, „Festivalul corurilor bisericești”, „Festivalul de Teatru pentru Copii” din Belobreșca, „Întâlnirea scriitorilor de la graniță”, din Timișoara, cu participarea scriitorilor români din Serbia
O armonie culturală profundă by D. () [Corola-website/Journalistic/296467_a_297796]
-
era desființarea privilegiilor feudale și instituirea unei republici democratice, în care cetățenii să fie egali în față legii. Descoperită de autorități, Societatea îi duce pe membrii ei în arest. Nicolae Bălcescu, minor, e condamnat la trei ani de închisoare la mănăstirea Mărgineni, unde se îmbolnăvește de plămâni. Eliberat după doi ani, intră în „Societatea Literară”, unde se întâlnește cu ceilalți viitorii fruntași ai Revoluției de la 1848: Christian Tell, Cezar Bolliac, Ion Ghica, cei doi Golești, Ion Heliade Rădulescu, Ion Voinescu, August
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]
-
cărora le plăceaau acei escargots - căci franciscanii veniră până aici spărseseră piatra, stinseseră varul, insula le-a revenit în 1288, donată de regele Magnus, iar pădurea a fost tăiată, cuptoarele au fost încinse, varul și-a întins pânzele peste clădirile mănăstirii... Soră gasteropodă aproape nemișcată în iarbă, cu antene ce se contractă iar apoi se desfac, incertitudine și perturbații... Cât de mult ne asemănăm în ceea ce căutăm! Iar vântul a suflat toată ziua meticulos - pe cele mai îndepărtate insulițe firele de
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 311. footnote> ( K - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.190; k - Idem, f.71) k) În marginea pădurii Țibăneștilor, ținutul Vaslui, este o bisericuță, care a fost mănăstire de călugări. Această bisericuță ar fi fost făcută de Ștefan cel Mare. Pe aici se văd urmele unor șanțuri, care ar fi fost ca întărituri ostășești, făcute tot de Ștefan-Vodă. l) Mănăstirea Dobrovățul, din ținutul Vaslui, îi făcută de Ștefan
Biserici si m?n?stiri ?ntemeiate de ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83525_a_84850]
-
ținutul Vaslui, este o bisericuță, care a fost mănăstire de călugări. Această bisericuță ar fi fost făcută de Ștefan cel Mare. Pe aici se văd urmele unor șanțuri, care ar fi fost ca întărituri ostășești, făcute tot de Ștefan-Vodă. l) Mănăstirea Dobrovățul, din ținutul Vaslui, îi făcută de Ștefan cel Mare în anul morții.
Biserici si m?n?stiri ?ntemeiate de ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83525_a_84850]
-
Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 333. footnote> (D. Dan, Șezătoarea, vol. VIII, f.68) Ștefan-Vodă a plecat într-o bună dimineață voios, împreună cu o mulțime de boieri și căpitani, să caute un loc potrivit pentru o sfântă mănăstire. Și avea pricină Domnul Ștefan să fie voios și să caute loc pentru locaș dumnezeiesc, că tocmai îl ajutase Dumnezeu de se întoarse biruitor dintr-o goană a căpcăunilor de tătari care năvăliseră ni-tam ni-sam în biata țară
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
spuseră românului că el a găzduit în coliba lui pe Ștefan-Vodă, ceea ce uimi mult pe român. După ce se sculă, Vodă, mulțumi românului pentru buna primire, cu o mână de bani și, încălecând, plecă cu curtenii și căpitanii cu toți spre Mănăstirea Putna. Aici îi primi starețul mânăstirii, și-i făcu o masă aleasă. Pe timpul ospățului, când vinul făcea ocol împrejurul mesei și toți mesenii se făcură mult vorbăreți, întrebă Vodă pe curteni: dacă au mâncat ei mămăligă. Curtenii se cam mirară
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
Fecioara Maria s-a născut în urma unei minuni din părinții ei, Ioachim și Ana, ajunși la bătrânețe fără prunci. Potrivit redactorului nostru, Remus Rădulescu, maica Domnului este sfănta cea mai cinstită în creștinism. În vestul țării foarte multe biserici și mănăstiri au hramul în aceasta zi. Ca-n fiecare an, mii de pelerini din țară, dar și din Austria și Ungaria s-au adunat la mănăstirea franciscană Maria Radna din județul Arad. Un alt pelerinaj tradițional are loc de Sfânta Maria
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
Domnului este sfănta cea mai cinstită în creștinism. În vestul țării foarte multe biserici și mănăstiri au hramul în aceasta zi. Ca-n fiecare an, mii de pelerini din țară, dar și din Austria și Ungaria s-au adunat la mănăstirea franciscană Maria Radna din județul Arad. Un alt pelerinaj tradițional are loc de Sfânta Maria mică și la Cluj Napoca, la mănastirea congregației surorilor Maicii Domnului. Aici se află centru mondial al primul ăă primului ordin călugăresc crea de români în cadrul
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
litoralul românesc. Redactorul nostru Florentina Varga a stat de vorbă cu câțiva dintre cei prezenți la eveniment. De ce ar trebui să vizităm Horezu. Pentru că este una dintre cele mai frumoase și mai atractive localități din România. Avem o pleabă de mănăstirii, ceramica de horez, titanul și imaginea care ne reprzintă pe toți români, ceramica de horez fiind patrimoniu unesco. Pentru Radio România Acutalități prezentă să promoveze turismul cultural românesc, facem cumva să fie bine. Am zis. Ce oferiți pentru vara douămii
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
autostradă. Fără infrastructură nu avem cum să facem turism. Dar cum făceam înainte, domnule Macedonschi? Domnule Bădulescu, apoi. Cum faceam turism înainte, cu o rețea poate mai slabă de drumuri, cu toate astea cu destinații cunoscute cred tuturor nouă? Voroneț, mănăstiri, litoral, nu știu, stațiuni de la munte, Sinaia și așa mai departe. Pare că într-un fel sau altul nu am conștientizat până a capăt potențialul pe care îl avem, dacă se poate spune așa. La ora aceea eram cu infrastructura
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]