34,796 matches
-
cu un gând bun. Însă toate acestea sunt valabile în cazul unui război ofensiv, astfel că atunci când vine vorba de un război defensiv, toate acestea cad. Pradă reprezentau un element determinant al raziilor preislamic. În timpul unei bătălii, Muhammad primește o viziune care reglementa problemă prăzii. Există 2 tipuri de pradă:mobilă ( ganimet )și imobila ( fey ). Pentru a împărții pradă imobila, a rămas împărțirea în 5. Un gâzi este intrumentul religiei, un servitor al lui Allah care curăță pământul de murdăria politeismului
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
Iar acest lucru este făcut posibil de o înțelegere a Europei de Est de după 1989 ca un teritoriu vidat și un spațiu al dezamăgirii politice, cum ar spune Marina Gržinić, o rămășiță beteagă și rușinoasă a secolului 20. Aceasta este viziunea colonială reprodusă de către genealogia liberală a intelectualității. În Estul Europei, poziția delocalizată a acestui tip de producător de cunoaștere a înlesnit și legitimat intervenția nediferențiată a capitalismului și transformarea regiunii într-o zonă de experiment, hărăzită unei perpetue stări de
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
com. Răspunsurile vor fi publicate în numărul 15 al Gazetei de Artă Politică și/sau pe artapolitică.ro. 1. Cum vă poziționați față de/ cum comentați candidatura Timișoarei la titlul de CeaC și succesul acesteia? Cum vă raportați la principiile și viziunile politice care stau la baza proiectului? (Și eventual și la grupurile politice implicate.) Cum comentați ethosul său civic și european? 2. Cum au fost (dacă au fost) discutate de către organizatori, susținători, publicul larg, prezența și rolul minorităților etnice în oraș
Apel la contribuții despre Timișoara, Capitala Europeană a Culturii, 2021 () [Corola-website/Science/296111_a_297440]
-
lang="ro-RO">, programul care își propunea să revoluționeze cultură pe trei fronturi: în munca (prin contopirea artistului și muncitorului), in viata de zi cu zi (acasă și la muncă) și în conștiința maselor (prin construirea conștiinței revoluționare) (Zenovia Sohor). Această viziune a dat naștere la o serie de experimente radicale, în care piese cu subiecte inspirate din istoria luptei revoluționare (greve, proteste etc.) au fost jucate de echipe de artiști proveniți exclusiv din rândurile muncitorilor, care își auto-organizau întreg procesul de
Teatru proletar în Germania și Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/296106_a_297435]
-
Nu numai că Federația Fabrica de Pensule ajunsese să monopolizeze distribuția imaginii fabricii în exterior, dar imaginea asta a început să reflecte în mod discreționar doar o parte a comunității, în special zona artelor spectacolului. Au existat momente în care viziunile voastre artistice, modul de administrare și de producție au fost radical diferite? Într-o comunitate artistică, viziunile nu numai că diferă, dar se și pot schimba de la o zi la alta. Într-un cadru instituțional însă, lucrurile nu pot fi
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
asta a început să reflecte în mod discreționar doar o parte a comunității, în special zona artelor spectacolului. Au existat momente în care viziunile voastre artistice, modul de administrare și de producție au fost radical diferite? Într-o comunitate artistică, viziunile nu numai că diferă, dar se și pot schimba de la o zi la alta. Într-un cadru instituțional însă, lucrurile nu pot fi lăsate chiar la voia întâmplării. Modul în care a fost gestionată Federația Fabrica de Pensule de-a
Un model fracturat. Falimentul aparenței. Federația Fabrica de Pensule () [Corola-website/Science/296082_a_297411]
-
Ana Ipătescu a lui Al.Ciucurencu se plasează simultan, și aparent paradoxal, în câmpul tematic prescris de realismul socialist și în cel al tradiției vestice și românești 7 , atunci devine posibilă o discuție a producției artistice realist socialiste în lipsa unei viziuni care să postuleze în absolută opoziție un ”înainte” și un ”după”. Consider că dacă cele care leagă producția artistică românească zisă ”realist socialistă” de producția artistică anterioară și ulterioară (în termeni care țin nu doar de tehnologii estetice, ci și
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (2) () [Corola-website/Science/296117_a_297446]
-
în carouri. Din Polonia până-n China. Cumpără și vând. Țin casa, copiii și pe părinții în vârstă. Și pe bărbații lor. Și țara.” (p. 219) Dar cu tot esențialismul și caracterul său normativ, cu toată ancorarea sa în naționalism, această viziune în care identificarea de gen vine înaintea oricăror alte condiționări, este una înaintată de subiecți cu agenție și capacitate de autodeterminare: ”La început, mama a avut alt soț. Odată ea îi călca cămășile, iar el lua cina. Și deodată (asta
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici – Istorii afective, de revendicat () [Corola-website/Science/296112_a_297441]
-
sunt resturi de scânduri, cârpe, decoruri pe jumătate vopsite aruncate pe jos... sticle de vodcă goale... resturi de mâncare.. S-a dus povestea. E întuneric... murdat... Pe mine m-au dus în culise... înțelegi?” (p.222 ) Iar acest tip de viziune este în mod cert cel coerent cu discursul dominant despre comunism din spațiul românesc, cu componenta sa de detașare emoțională față de tot ce este ”politic” și care susține că artificialul, fantasma, falsul, au fost îndepărtate ca un decor odată cu evenimentele
Vremuri Second-Hand, de Svetlana Aleksievici – Istorii afective, de revendicat () [Corola-website/Science/296112_a_297441]
-
ansamblul biografiei scriitoricești a lui Ionel Teodoreanu, el intrând sub tutela tiranică a primelor sale scrieri. De acum încolo, el va avea de purtat această povară a gloriei timpurii, așteptările criticii și ale publicului fiind mult mai mari. Chestiunea adecvării viziunii stilistice la problematica particulară a romanului va fi obsedantă pe întregul parcurs al activității scriitorului. „Tirania” stilului „medelenist” va fi pentru unii de-a dreptul neîndurătoare, iar alte maniere, unele în viziunea criticii cu totul facile, îl vor urmări și
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
ale publicului fiind mult mai mari. Chestiunea adecvării viziunii stilistice la problematica particulară a romanului va fi obsedantă pe întregul parcurs al activității scriitorului. „Tirania” stilului „medelenist” va fi pentru unii de-a dreptul neîndurătoare, iar alte maniere, unele în viziunea criticii cu totul facile, îl vor urmări și ele pe Ionel Teodoreanu, ca o fatalitate. În decursul anilor ce urmează după încheierea ciclului medelenist, vitrinele librăriilor vor beneficia de prezența permanentă a scriitorului ieșean. Numeroasele ediții ale "Medelenilor" vor fi
Ionel Teodoreanu () [Corola-website/Science/297557_a_298886]
-
și în care "realitatea devenea un lucru teribil de vătămător", dar pe care viața a făcut-o mai acceptabilă. Nu se va nega că aceste tablouri, pictate la Varangéville, în 1964 la Athanor, unde Victor Brauner s-a retras, sunt viziunile pline de umor și de fantezie a lumii viitorului, pe care voia să ni le lase, ca un dar (sărbătoare) pe care ni-l oferă ea acum. În această Mitologie se află și ultimul tablou prevestitor ""La fin et le
Victor Brauner () [Corola-website/Science/297585_a_298914]
-
Cărtărescu este considerat un teoretician important al postmodernismului românesc și un autor contemporan de succes, apreciat atât în țară cât și în străinătate. Într-un interviu realizat de Marius Chivu, scriitorul Gheorghe Crăciun consideră că: „la Mircea Cărtărescu noutatea de viziune e evidentă. Corpul e reprezentat de el ca o mașină vie, mecanică, producătoare de halucinații, fantasme și care se instituie de multe ori ca o prezență tutelară a oricărui tip de viziune despre obiecte, lucruri, acte imaginare...” Este un prozator
Mircea Cărtărescu () [Corola-website/Science/297587_a_298916]
-
Crăciun consideră că: „la Mircea Cărtărescu noutatea de viziune e evidentă. Corpul e reprezentat de el ca o mașină vie, mecanică, producătoare de halucinații, fantasme și care se instituie de multe ori ca o prezență tutelară a oricărui tip de viziune despre obiecte, lucruri, acte imaginare...” Este un prozator și romancier care practică speciile literaturii fantastice (fantasy) în volumul "Visul" (reluat într-o formă ușor diferită sub titlul "Nostalgia"). Ultimul său mare proiect editorial, trilogia romanescă "Orbitor", are forma unui fluture
Mircea Cărtărescu () [Corola-website/Science/297587_a_298916]
-
premii, printre care și premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol al stagiunii. Înainte, în 1998, a montat la Teatrul Nottara, o temerară punere în scenă a piesei "Viforul", o piesă istorică (considerată de mulți depășită) scrisă de Delavrancea. Însă viziunea lui regizorală a convins, ca și interpretarea de înaltă ținută a protagonistului Stelian Nistor. În 2002, Alexandru Darie a devenit directorul prestigiosului Teatru Bulandra din București, iar în decembrie 2006 a fost ales președinte al Uniunii Teatrelor din Europa cu
Alexandru Darie () [Corola-website/Science/297609_a_298938]
-
care concentrează realitatea, „înghite” timpul și accelerează viteza versului. Citindu-l pe Dimov, sare de la început în ochi lipsa metaforelor. Dimov descrie, enumeră, inventariază, și de aceea are nevoie de tot mai mult spațiu [...]; el de fapt povestește, narează o viziune analogă celor din vis, dar făcută, construită rațional; la urma urmei, mă întreb dacă ultimele poeme și visele lui Dimov mai pot fi numite poezii? Eu le-aș numi texte onirice pur și simplu.” Gabriel Dimisianu: „ul instituia, ca normă
Onirism () [Corola-website/Science/297610_a_298939]
-
pașoptistă, are în literatura lui Alecsandri cea mai înaltă măsură în "Balta albă" și în "Deșteptarea României" și, de cele mai multe ori se prelungește prin unele texte până după Unire. O a doua etapă, așa-zisă de limpezire, de obiectivare a viziunii și a mijloacelor artistice, se poate observa începând cu prozele călătoriei în Africa și terminând cu expresia artistică matură din pasteluri și din unele legende. Cea de-a treia etapă îl face să revină spre teatru, cu o viziune în
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
a viziunii și a mijloacelor artistice, se poate observa începând cu prozele călătoriei în Africa și terminând cu expresia artistică matură din pasteluri și din unele legende. Cea de-a treia etapă îl face să revină spre teatru, cu o viziune în general romantică, viziune filtrată însă printr-un echilibru al sentimentelor, printr-o seninătate a înțelegerii care îl apropie de clasicism. Epoca în care trăiește Alecsandri este fundamental romantică, dar fără îndoială că a vorbi despre clasicism și romantism la
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
mijloacelor artistice, se poate observa începând cu prozele călătoriei în Africa și terminând cu expresia artistică matură din pasteluri și din unele legende. Cea de-a treia etapă îl face să revină spre teatru, cu o viziune în general romantică, viziune filtrată însă printr-un echilibru al sentimentelor, printr-o seninătate a înțelegerii care îl apropie de clasicism. Epoca în care trăiește Alecsandri este fundamental romantică, dar fără îndoială că a vorbi despre clasicism și romantism la modul concret (implicând așadar
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
cele din vestul Europei. "După 1840, când psihologia romantică pătrunde mai adânc, poetul începe să sufere de ceea ce s-a numit «sentimentul incomplenitudinii, dar, în aceeași măsură, suferă de teama de dezordine în lumea fizică și morală. Haosul îi provoacă viziuni negre. Lângă senzația de axfisie și dorința de expansiune stă, mereu, un treaz sentiment al ordinei, stă voință (la Grigore Alexandrescu, Heliade, mai ales) de a împăca elementele în «sfadă»." Marile convulsii istorice modelate de marile modele culturale imprimă începuturilor
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
occidentale (Lamartine, Victor Hugo etc), iar pe de altă parte tentația de a imprima acestei mișcări de emancipare o ordine, o coerență, care nu putea fi găsită decât în marile modele ale literaturii clasice, adică în încercarea de a obiectiva viziunea și mijloacele artistice, inițial, iar mai apoi în luciditatea interogării lumii, în gustul contrastelor tragice născute de interacțiunea dintre epoci, de ruptura dintre ele. Alecsandri începe să publice pasteluri în 1868, în diverse numere ale "Convorbirilor literare". Astfel de încercare
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
inițial, iar mai apoi în luciditatea interogării lumii, în gustul contrastelor tragice născute de interacțiunea dintre epoci, de ruptura dintre ele. Alecsandri începe să publice pasteluri în 1868, în diverse numere ale "Convorbirilor literare". Astfel de încercare de obiectivare a viziunii sunt pastelurile lui Alecsandri. Pastelul este o specie a genului liric cunoscută - în această formă - numai în literatura română, creată și dusă la celebritate de Alecsandri însuși, într-un ciclu de versuri care i-a dat numele: "Pasteluri", publicate în
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
Kotzebue, autor al poveștii cu temă românească "Laskar Vioresku". În accepțiunea lui Vianu, creațiile lui Sadoveanu au însemnat o revoluție artistică în cadrul școlii locale realiste, comparabilă cu adoptarea perspectivei de către artiștii renascentiști. Interesul lui Mihail Sadoveanu pentru lumea satului și viziunile sale asupra tradițiilor au făcut subiectul unor dezbateri în cercurile moderniste. Inițiatorul modernismului în România, Eugen Lovinescu, care a încercat sincronizarea unei literaturi urbane cu cea europeană, a fost unul din cei mai mari critici ai lui Sadoveanu. Totuși, Sadoveanu
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
utopie a eroismului arhaic”). Astfel, Călinescu consideră că opera lui Sadoveanu pare să fie o creație monolitică, prin care „un singur om” reflectă „o singură natură, universală, locuită de un singur tip de om”, și a aduce aminte de o viziune similară a completitudinii arhaice așa cum se găsește în literatura poetului Mihai Eminescu. Asemănarea cu viziunea lui Eminescu de "nostalgie, întoarcere, protest, cerere, aspirație spre o lume [rurală] pe care a părăsit-o” a fost, de asemenea, menționată de Vianu, în timp ce
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
creație monolitică, prin care „un singur om” reflectă „o singură natură, universală, locuită de un singur tip de om”, și a aduce aminte de o viziune similară a completitudinii arhaice așa cum se găsește în literatura poetului Mihai Eminescu. Asemănarea cu viziunea lui Eminescu de "nostalgie, întoarcere, protest, cerere, aspirație spre o lume [rurală] pe care a părăsit-o” a fost, de asemenea, menționată de Vianu, în timp ce Topîrceanu vorbea despre „descoperirea paradoxală că [Sadoveanu] este cel mai mare poet de la Eminescu încoace
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]