33,912 matches
-
postul de președinte al universității fiind martor al schimbărilor impuse de ocupația regimului național-socialist. După cel de-al Doilea Război Mondial, Hrozný și-a încetat activitatea academică. Cu puțin timp înaintea morții sale, în 1952, a fost desemnat membru al Academiei Cehoslovace de Științe. După descifrarea limbajului hitit, Hrozný și-a încercat norocul din nou în tâlcuirea așa numitei hitite hieroglifice. Efortul lui nu a fost urmat de succes. În prezent știm că textele pe care a încercat să le descifreze
Bedřich Hrozný () [Corola-website/Science/334765_a_336094]
-
Academia de Arte Frumoase din Viena (germană: "Akademie der Künste bildenden Wien") este o instituție de învățământ superior din domeniul artelor din Viena, Austria. Academia de Arte Frumoase din Viena a fost înființată în anul 1692 că o școală privată, similară
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
Academia de Arte Frumoase din Viena (germană: "Akademie der Künste bildenden Wien") este o instituție de învățământ superior din domeniul artelor din Viena, Austria. Academia de Arte Frumoase din Viena a fost înființată în anul 1692 că o școală privată, similară Academiei din Sân Luca ("Accademia di Sân Luca") și a Academiei Regale de Pictură și Sculptură din Paris ("Académie royale de peinture et de
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
de Arte Frumoase din Viena (germană: "Akademie der Künste bildenden Wien") este o instituție de învățământ superior din domeniul artelor din Viena, Austria. Academia de Arte Frumoase din Viena a fost înființată în anul 1692 că o școală privată, similară Academiei din Sân Luca ("Accademia di Sân Luca") și a Academiei Regale de Pictură și Sculptură din Paris ("Académie royale de peinture et de sculpture") avându-l că fondator pe pictorul Peter Ștrudel care ulterior a căpătat titlul de "Praefectus Academiae
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
Wien") este o instituție de învățământ superior din domeniul artelor din Viena, Austria. Academia de Arte Frumoase din Viena a fost înființată în anul 1692 că o școală privată, similară Academiei din Sân Luca ("Accademia di Sân Luca") și a Academiei Regale de Pictură și Sculptură din Paris ("Académie royale de peinture et de sculpture") avându-l că fondator pe pictorul Peter Ștrudel care ulterior a căpătat titlul de "Praefectus Academiae nostrae". În anul 1701, Peter Ștrudel a fost înnobilat cu
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
că fondator pe pictorul Peter Ștrudel care ulterior a căpătat titlul de "Praefectus Academiae nostrae". În anul 1701, Peter Ștrudel a fost înnobilat cu titlul de baron al imperiului de către împăratul Iosif I. La moartea să petrecută în anul 1814, Academia de Arte Frumoase din Viena s-a închis temporar. Împăratul Carol al VI-lea l-a numit pe francezul Jacob va Schuppen că prefect și director al Academiei în data de 20 ianuarie 1725. Acesta a reînființat institutul de învătământ
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
imperiului de către împăratul Iosif I. La moartea să petrecută în anul 1814, Academia de Arte Frumoase din Viena s-a închis temporar. Împăratul Carol al VI-lea l-a numit pe francezul Jacob va Schuppen că prefect și director al Academiei în data de 20 ianuarie 1725. Acesta a reînființat institutul de învătământ cu numele de Academia Imperiala și Regală de pictori, sculptori și arhitecți ("der kk Hofakademie Maler, Bildhauer und Baukunst"). După moartea lui Carol al VI-lea din 1740
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
din Viena s-a închis temporar. Împăratul Carol al VI-lea l-a numit pe francezul Jacob va Schuppen că prefect și director al Academiei în data de 20 ianuarie 1725. Acesta a reînființat institutul de învătământ cu numele de Academia Imperiala și Regală de pictori, sculptori și arhitecți ("der kk Hofakademie Maler, Bildhauer und Baukunst"). După moartea lui Carol al VI-lea din 1740, activitatea Academiei a suferit o diminuare importantă a activității, pentru că o dată cu venire la putere a Mariei
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
data de 20 ianuarie 1725. Acesta a reînființat institutul de învătământ cu numele de Academia Imperiala și Regală de pictori, sculptori și arhitecți ("der kk Hofakademie Maler, Bildhauer und Baukunst"). După moartea lui Carol al VI-lea din 1740, activitatea Academiei a suferit o diminuare importantă a activității, pentru că o dată cu venire la putere a Mariei Terezia să primească un nou statut reformat, în anul 1751. Prestigiul Academiei a crecut în mod constant sub conducere lui Michelangelo Unterberger și Paul Troger. În
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
Maler, Bildhauer und Baukunst"). După moartea lui Carol al VI-lea din 1740, activitatea Academiei a suferit o diminuare importantă a activității, pentru că o dată cu venire la putere a Mariei Terezia să primească un nou statut reformat, în anul 1751. Prestigiul Academiei a crecut în mod constant sub conducere lui Michelangelo Unterberger și Paul Troger. În anul 1767 arhiducesa Maria Anna și Maria Carolina devin primii membrii de onoare și ca urmare s-au făcut reforme structural-organizatorice importante începând cu anul 1772
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
arhiducesa Maria Anna și Maria Carolina devin primii membrii de onoare și ca urmare s-au făcut reforme structural-organizatorice importante începând cu anul 1772. Astfel, cancelarul Wenzel Anton von Kaunitz a integrat toate școlile de artă existente în nou înființată Academie Imperiala și Regală Unificată de Arte Frumoase ("KK vereinigten Akademie der Künste bildenden"). Ulterior s-a renunțat la cuvântul "unificat" ("vereinigten"). În anul 1822, Anton Franz de Paula Graf Lamberg-Sprinzenstein ce deținea titlul de membru de onoare al Academiei și-
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
înființată Academie Imperiala și Regală Unificată de Arte Frumoase ("KK vereinigten Akademie der Künste bildenden"). Ulterior s-a renunțat la cuvântul "unificat" ("vereinigten"). În anul 1822, Anton Franz de Paula Graf Lamberg-Sprinzenstein ce deținea titlul de membru de onoare al Academiei și-a donat întreaga să colecție de artă Pinacotecii Academiei de Arte Frumoase din Viena. Colecția să formează și astăzi coloana vertebrală a Pinacotecii, ea înglobând o mulțime de lucrări de pictură a unor mari maeștrii cum au fost: Titian
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
vereinigten Akademie der Künste bildenden"). Ulterior s-a renunțat la cuvântul "unificat" ("vereinigten"). În anul 1822, Anton Franz de Paula Graf Lamberg-Sprinzenstein ce deținea titlul de membru de onoare al Academiei și-a donat întreaga să colecție de artă Pinacotecii Academiei de Arte Frumoase din Viena. Colecția să formează și astăzi coloana vertebrală a Pinacotecii, ea înglobând o mulțime de lucrări de pictură a unor mari maeștrii cum au fost: Titian, Velasquez, Francesco Guardi, Rembrandt, Jan van Goyen, Jacob van Ruisdael
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
de pictură a unor mari maeștrii cum au fost: Titian, Velasquez, Francesco Guardi, Rembrandt, Jan van Goyen, Jacob van Ruisdael și mulți alții. Împăratul Franz Joseph al Austriei a emis în anul 1872 o lege prin care a făcut din Academia de Arte Frumoase din Viena autoritatea supremă a imperiului în domeniul artelor. S-a construit o nouă clădire după planurile concepute de către Theophil Hansen pe bulevardul Ringstraße. Actuala clădire a Academiei din Schillerplatz, din cartierul vechi Inner Stadt al Vienei
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
anul 1872 o lege prin care a făcut din Academia de Arte Frumoase din Viena autoritatea supremă a imperiului în domeniul artelor. S-a construit o nouă clădire după planurile concepute de către Theophil Hansen pe bulevardul Ringstraße. Actuala clădire a Academiei din Schillerplatz, din cartierul vechi Inner Stadt al Vienei, a fost inaugurată la data de 3 aprilie 1877, lucrările interioare și frescele de pe tavan fiind realizate de către Anselm Feuerbach până în anul 1892. În perioada Anexării Austriei de către Germania Nazistă din
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
cartierul vechi Inner Stadt al Vienei, a fost inaugurată la data de 3 aprilie 1877, lucrările interioare și frescele de pe tavan fiind realizate de către Anselm Feuerbach până în anul 1892. În perioada Anexării Austriei de către Germania Nazistă din perioada 1933 - 1945, Academia de Arte a fost forțată să reducă drasctic numărul personalului evreiesc. După al doilea război mondial, Academia s-a reînființat în anul 1955 și autonmia să a fost reconfirmata. Ea a avut statut de universitate din anul 1998 dar și-
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
și frescele de pe tavan fiind realizate de către Anselm Feuerbach până în anul 1892. În perioada Anexării Austriei de către Germania Nazistă din perioada 1933 - 1945, Academia de Arte a fost forțată să reducă drasctic numărul personalului evreiesc. După al doilea război mondial, Academia s-a reînființat în anul 1955 și autonmia să a fost reconfirmata. Ea a avut statut de universitate din anul 1998 dar și-a păstrat numele original. Aceasta este în prezent singură universitate din Austria care nu are cuvântul "universitate
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
reînființat în anul 1955 și autonmia să a fost reconfirmata. Ea a avut statut de universitate din anul 1998 dar și-a păstrat numele original. Aceasta este în prezent singură universitate din Austria care nu are cuvântul "universitate" în numele său. Academia are în componență să următoarele institute: Academia are în prezent aproximativ 900 de studenți, dintre care aproape un sfert sunt studenți străini. Bibliotecă academiei conține aproximativ 110.000 de volume și în "cabinetul de gravura" (Kupferstichkabinett) are aproximativ 150.000
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
a fost reconfirmata. Ea a avut statut de universitate din anul 1998 dar și-a păstrat numele original. Aceasta este în prezent singură universitate din Austria care nu are cuvântul "universitate" în numele său. Academia are în componență să următoarele institute: Academia are în prezent aproximativ 900 de studenți, dintre care aproape un sfert sunt studenți străini. Bibliotecă academiei conține aproximativ 110.000 de volume și în "cabinetul de gravura" (Kupferstichkabinett) are aproximativ 150.000 de desene. Colecția este una dintre cele
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
original. Aceasta este în prezent singură universitate din Austria care nu are cuvântul "universitate" în numele său. Academia are în componență să următoarele institute: Academia are în prezent aproximativ 900 de studenți, dintre care aproape un sfert sunt studenți străini. Bibliotecă academiei conține aproximativ 110.000 de volume și în "cabinetul de gravura" (Kupferstichkabinett) are aproximativ 150.000 de desene. Colecția este una dintre cele mai mari din Austria, si este folosită pentru scopuri academice, deși unele exponate sunt deschise publicului larg
Academia de Artă din Viena () [Corola-website/Science/334800_a_336129]
-
Peterburg, la clasa de canto a renumitului cântăreț și pedagog italian Antonio Cotogni, care a fost impresionat de vocea frumoasă a tânărului bariton. După terminarea studiilor la conservator în 1902, pleacă la Roma cu Antonio Cotogni, care era profesor la Academia muzicală Santa Cecilia din Roma, ca să se perfecționeze la acesta. Devenind cântăreț de valoare, Gavril Afanasiu a avut o carieră strălucită pe scenele multor teatre de operă din Europa și Rusia. A cântat cu mare succes în teatrele de operă
Gavril Afanasiu () [Corola-website/Science/334811_a_336140]
-
(n. 24 februarie 1619 - d. 12 februarie 1690) a fost un pictor și decorator francez, prim pictor al regelui Ludovic al XIV-lea, director al Academiei regale de pictură și sculptură. A fost declarat de către Ludovic al XIV-lea cel mai mare artist francez din toate timpurile” și a fost cea mai dominantă figură a artei franceze din secolul al XVII-lea. Născut la Paris, a
Charles Le Brun () [Corola-website/Science/334829_a_336158]
-
și valet de cameră al regelui". De asemenea, este ales să picteze pentru Notre-Dame de Paris; a pictat "Martirul Sfântului Andrei". În același an, Le Brun se căsătorește cu Suzanne Butay. Împreună cu Philippe de Champaigne, el obține de la Mazarin întemeierea Academiei regale de pictură și sculptură în 1648. Mazarin îl numește secretar. În această perioadă, Le Brun face picturi de mari dimensiuni, inclusiv faimoasul său "Apoteoza lui Hercule" Nicolas Fouquet, bogatul ministru de finanțe al regelui, i-a cerut să decoreze
Charles Le Brun () [Corola-website/Science/334829_a_336158]
-
Război (1684-1687) și un proiect de capelă în 1672, abandonat în 1679-1680 în urma deciziei de a se construi aripa de sud a castelului. De asemenea, el lucrează pentru alte personalități importante ale regatului.<br> În 1663, este numit director al Academiei regale de pictură și sculptură de către Colbert, pe atunci intendent al finanțelor, care dorea să reorganizeze academia. Le Brun este numit "Primul pictor al Regelui" în 1664, funcție care a inclus plata unui venit anual de 12.000 de livre
Charles Le Brun () [Corola-website/Science/334829_a_336158]
-
construi aripa de sud a castelului. De asemenea, el lucrează pentru alte personalități importante ale regatului.<br> În 1663, este numit director al Academiei regale de pictură și sculptură de către Colbert, pe atunci intendent al finanțelor, care dorea să reorganizeze academia. Le Brun este numit "Primul pictor al Regelui" în 1664, funcție care a inclus plata unui venit anual de 12.000 de livre, adică aceeași sumă pe care a primit-o atunci când a fost în serviciul lui Fouquet. În același
Charles Le Brun () [Corola-website/Science/334829_a_336158]