34,084 matches
-
Idealul de democrație deliberativă cosmopolită încarnat în comunitatea politică transnațională a Uniunii Europene favorizează un simț identitar postnațional, dizolvând relația ombilicală care îl lega biologic pe individ de națiunea sa de apartenență definită în termeni precumpănitori etnici. Finalitatea educativă a manualelor de cultură civică este crearea "cetățeanului postnațional" (Szakács, 2013, p. 14), posesorul unei "identități multiple" și solidarități sociale superpuse, în care identitatea națională și loialitatea politică față de statul-națiune reprezintă doar unul din palierele pe care se manifestă atașamentul noului cetățean
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
solidaritate și atașament promovată statal, se numără acum ca una dintre multiplele comunități de apartenență: locală, județeană, națională, europeană și internațională (Georgescu și Ștefănescu, 1999, pp. 23-26; Datcu, 2009). Chiar și în conceperea identității naționale sunt observabile modificări substanțiale. În manualul unic de Cultură civică pentru clasa a VIII-a din 1994, editat de Ministerul Învățământului, autoarele continuă să colporteze clișeistica naționalistă autoflatantă vehiculată în epoca de aur a protocronismului românesc. Se vorbește despre organicismul armonic al teritoriului românesc, geografia autohtonă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
responsabil din punct de vedere moral (Lăcătuș și Pușcaș, 2008, p. 98). Acest patriotism civic este desăvârșit de ceea ce ar putea fi numit patriotism critic: "Patriotismul înseamnă capacitatea de a te raporta critic la compatrioți, la realitățile sociale" (ibidem). Totodată, manualele de cultură civică denunță în cor "alterările patriotismului" sub forma naționalismului, xenofobiei și șovinismului, insistând în același timp asupra compatibilității dintre loialitatea patriotică, identitatea națională și specificul românesc pe de o parte și integrarea europeană și identitatea transnațională pe de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru catastrofele armate ce au rupt în două rânduri țesutul civilizației europene prin cele două războaie mondiale. Deși există încă un ecart considerabil între valorile promovate prin noile politici educaționale și convingerile efective asumate de către școlari, discursul normativ desfășurat prin intermediul manualelor de educație civică produce efecte în credințele internalizate ale elevilor. Aceasta este arătată de studiul "Implicarea civică și politică a tinerilor", derulat de Fundația pentru o Societate Deschisă în 2010. Tabelul de mai jos relevă faptul că elevii percep educația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
discursivă. Apoi, pe măsură ce s-au întețit eforturile de integrare în structurile euroatlantice (finalizate cu aderarea României în NATO în 2004 și în UE în 2007), vechea imagine naționalist-eroizantă a trecutului autohton a fost succesiv revizuită. În primul rând, prin introducerea manualelor alternative începând cu anul școlar 1997-1998, care au pulverizat discursul monofonic, în locul acestuia instalându-se polifonia discursivă în cadrul căreia se făceau auzite atât voci conservatoare și naționaliste, cât și voci reflexive sau chiar postmoderne. Conștiința istorică promovată de manualele școlare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
introducerea manualelor alternative începând cu anul școlar 1997-1998, care au pulverizat discursul monofonic, în locul acestuia instalându-se polifonia discursivă în cadrul căreia se făceau auzite atât voci conservatoare și naționaliste, cât și voci reflexive sau chiar postmoderne. Conștiința istorică promovată de manualele școlare de istorie a fost ulterior dislocată din matca sa tradițională a statului-națiune și a ideologiei naționaliste începând cu 2004, când programele școlare de istorie elaborate de autoritățile statale au dizolvat practic cadrele naționale ale trecutului românesc. Începând din clasa
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înțelese în cheia oferită de noțiunea de "revoluție mnemonică", ilustrează noua condiție postnaționalistă a memoriei istorice românești. Capitolul 4 Reglarea conturilor cu trecutul comunist: politicile tranziționale ale memoriei 4.1. Închegarea discursivă a anticomunismului ca retorică oficială de stat Analiza manualelor de istorie postcomuniste, în special a celor din a doua generație marcate de polifonie discursivă, a relevat turnanta critico-reflexivă pe care s-a înscris reflecția despre trecut în literatura didactică românească. Ieșit din autarhia comunistă prin breșele deschise în urma Revoluției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
didactică românească. Ieșit din autarhia comunistă prin breșele deschise în urma Revoluției din 1989 și lărgite de reformele educaționale ce au urmat, discursul mnemonic s-a sculat din somnul letargic în care s-a cufundat pentru prima decadă a tranziției, pe măsură ce manualele școlare au venit purtătoarele ideologice ale democrației și europenismului. În paralel cu centrarea discursivă pe aceste două idei forță, noua semantică a trecutului se sprijină și pe un al treilea pilon structural: anticomunismul. Vom urmări, în această secțiune finală a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înființarea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc [IICCMER] ca o "procuratură istorică" de cercetare a trecutului comunist cu scopul de a identifica autorii crimelor în timpul fostului regim și de a-i deferi justiției penale; crearea unui manual de istorie a comunismului [Dobrincu et al., 2009]; planurile pentru construirea unui muzeu al comunismului și de instituire a unei zile comemorative a victimelor regimului comunist etc.), asumarea Raportului simbolizează de fapt o mișcare tectonică în ordinea mnemonică românească: răsturnarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Tismăneanu, ca încununare a "procesului comunismului" revendicat și preparat gradual încă din zorii postcomunismului românesc, arată de fapt că comunismul a pierdut lupta cu memoria publică, i.e., acea imagine sau narativă a trecutului oficializată în documente de stat, transpusă în manuale de istorie, materializată în memoriale, statui și monunente, și reprodusă prin ritualuri comemorative, aniversări și alte forme ceremoniale de aducere a trecutului în prezent. După cum indică datele anchetelor sociologice care au cartogrfiat universul atitudinal al societății postcomuniste românești, comunismul mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
elaborate de către elitele intelectuale plasate în avangarda reflecției istoriografice sunt difuzate în "corpul social". Literatura didactică prin care se propagă reprezentările sociale despre trecutul colectiv poate fi astfel conceptualizată drept cureaua de transmisie care unește inteligenția de masa societății. Iar manualele școlare de istorie pot fi înțelese ca alcătuind cărămizile textuale din care este construită memoria națională. Privită prin această prismă optică, națiunea apare ca fiind o "comunitate textuală" macroscopică alcătuită din indivizi uniți în jurul unei tradiții mnemonice comune cultivate și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
rolul cardinal al statului ca principal agent mnemonic în modelarea conștiinței istorice naționale și în gestionarea politică a trecutului românesc. Școala este principalul instrument statal de socializare mnemonică a indivizilor în tradiția memoriei istorice cultivată de autoritățile oficiale. Introduși, prin intermediul manualelor școlare de istorie, în tradiția mnemonică a comunității, biografia individuală este întrepătrunsă de biografia colectivă a națiunii. Prin acest proces de alchimie identitară, copiii dezvoltă conștiința propriei sociobiografii istorice, pe măsură ce biografia lor personală le este încastrată în biografia colectivă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de o secvență de modificări substanțiale. Prima răspântie crucială în dinamica memoriei istorice românești se produce spre sfârșitul secolului al XIX-lea, când "revoluția națională" lansată în avangarda reflecției social politice a gândirii pașoptiste străpunge în literatura didactică, care prin manualele de istorie ale perioadei devine principalul agent ideologic în difuzarea identității naționale în straturile non-elitiste ale populației românești. România a fost făcută, urma să se mai facă și români. Această conversie identitară, desăvârșită prin producerea antropologică a lui homo nationalis
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
agent ideologic în difuzarea identității naționale în straturile non-elitiste ale populației românești. România a fost făcută, urma să se mai facă și români. Această conversie identitară, desăvârșită prin producerea antropologică a lui homo nationalis, s-a realizat în special prin manualele de istorie națională, care au construit catedrala monumentală a trecutului românesc ai cărui apostoli au fost învățătorii propovăduitori ai pedagogiei națiunii. Țăranii creștini au fost învățați să fie români naționali, uniți în jurul aceluiași pachet de valori secretat de același destin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
devenit, în timp, axele centrale pe care se construiește noua identitate românească, iar, în perfect acord cu legea actualizării politice a memoriei colective, trecutul este, la rându-i, subiectul refasonării după noua matriță identitară promovată de agenda politică. Introducerea principiului manualelor alternative a schimbat regulile jocului, complicând și îngreunând în același timp efectul pârghiilor prin care autoritățile statale definesc realitatea trecutului național. Setându-și ca obiectiv suprem integrarea în structurile euroatlantice, elita politică românească a instrumentalizat, din nou, literatura didactică în acest
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
îngreunând în același timp efectul pârghiilor prin care autoritățile statale definesc realitatea trecutului național. Setându-și ca obiectiv suprem integrarea în structurile euroatlantice, elita politică românească a instrumentalizat, din nou, literatura didactică în acest scop, transformând cărțile școlare în general și manualele de istorie în special în purtătoarele noilor valori occidentale. Totuși, atunci când emițătorii discursului despre trecut au ieșit din parametri liminali definiți de autorități, radicalizând mesajul difuzat didactic în direcția deconstructivismului postmodernist, mecanismele de control statal s-au activat eliminând din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Totuși, atunci când emițătorii discursului despre trecut au ieșit din parametri liminali definiți de autorități, radicalizând mesajul difuzat didactic în direcția deconstructivismului postmodernist, mecanismele de control statal s-au activat eliminând din spectrul discursiv tonalitățile indezirabile (vezi "Scandalul Sigma" produs de manualul de Istorie publicat de Mitu et al., 1999). Deși statul-națiune, prin exponenții săi umani, continuă să fie defensiv, protejându-și ideologia fundațională care îl legitimează politico-istoric, societatea românească pare să fi intrat sub semnul postnaționalismului. "Crezul fanatic" în dogma "ideii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fundațională care îl legitimează politico-istoric, societatea românească pare să fi intrat sub semnul postnaționalismului. "Crezul fanatic" în dogma "ideii naționale" îmbrățișat cu febrilitate colectivă în interbelic și-a epuizat forța de seducție. Literatura didactică, în special prin discursul emis de manualele de istorie școlară, difuzează acum o emisiune ideologică postnaționalistă, în care identitatea colectivă se condensează pe suportul europenismului civic și nu pe cel al naționalismului etnic. Punctul de coagulare a identității colective s-a mutat astfel la supra-nivelul european, apartenența
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
literar-poetice, picturale, muzicale, teatrale, cinematografice) care vehiculează sensuri și reprezentări ale trecutului românesc. Inclusiv în literatura didactică românească poate fi reperată, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, o "revoluție iconică" izvorâtă din introducerea imaginilor în corpul textual. Componenta grafică a manualelor școlare formează, fără îndoială, un subunivers vizual al discursului despre trecut, parte integrantă a câmpului general definit de semantica trecutului românesc secretată de literatura didactică națională. Ca și celelalte dimensiuni ale memoriei pe care le-am detaliat, cu excepția celei textuale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
colective în durata lungă a devenirii și transformării ei istorice trebuie să ia în considerare și celelalte expresii ale memoriei colective. Sub aspect metodologic, imputabilă este absența exhaustivității. Acoperind un interval de timp atât de întins, deschis de publicarea primului manual specializat de istorie în 1839 până în contemporaneitate, analiza nu a putut procesa toate lucrările din literatura pedagogică despre trecut apărute în această perioadă. Pe lângă volumul mare de lucrări didactice apărute în aceste aproape două secole de existență istorică românească, un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
toate lucrările din literatura pedagogică despre trecut apărute în această perioadă. Pe lângă volumul mare de lucrări didactice apărute în aceste aproape două secole de existență istorică românească, un alt factor care a îngreunat o abordare exhaustivă a fost indisponibilitatea unor manuale de istorie, în special din secolul al XIX-lea, în fondurile bibliotecilor clujene. Un alt minus al lucrării îl reprezintă lipsa din analiză a manualelor de geografie și (cu câteva excepții) a celor de educație civică. Instituite ca instrumente pedagogice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
istorică românească, un alt factor care a îngreunat o abordare exhaustivă a fost indisponibilitatea unor manuale de istorie, în special din secolul al XIX-lea, în fondurile bibliotecilor clujene. Un alt minus al lucrării îl reprezintă lipsa din analiză a manualelor de geografie și (cu câteva excepții) a celor de educație civică. Instituite ca instrumente pedagogice înainte de cele de istorie, manualele de geografie au fost purtătoarele ideii și aspirației de unitate teritorială. Înțelese ca vehicule la fel de încărcate ideologic ca și cele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din secolul al XIX-lea, în fondurile bibliotecilor clujene. Un alt minus al lucrării îl reprezintă lipsa din analiză a manualelor de geografie și (cu câteva excepții) a celor de educație civică. Instituite ca instrumente pedagogice înainte de cele de istorie, manualele de geografie au fost purtătoarele ideii și aspirației de unitate teritorială. Înțelese ca vehicule la fel de încărcate ideologic ca și cele de istorie, manualele de geografie sunt uneltele didactice prin care statul-națiune se auto-legitimează elaborând o "geografie politică". Teoria statului-națiune modern
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și (cu câteva excepții) a celor de educație civică. Instituite ca instrumente pedagogice înainte de cele de istorie, manualele de geografie au fost purtătoarele ideii și aspirației de unitate teritorială. Înțelese ca vehicule la fel de încărcate ideologic ca și cele de istorie, manualele de geografie sunt uneltele didactice prin care statul-națiune se auto-legitimează elaborând o "geografie politică". Teoria statului-națiune modern presupune conjuncția a cel puțin trei elemente fundamentale: factorul etnic, autodeterminare politică a etnicului, la care se adaugă un teritoriu specific aflat sub
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care statul-națiune se auto-legitimează elaborând o "geografie politică". Teoria statului-națiune modern presupune conjuncția a cel puțin trei elemente fundamentale: factorul etnic, autodeterminare politică a etnicului, la care se adaugă un teritoriu specific aflat sub jurisdicția administrativă a politeiei etnice. Prin manualele de geografie (politică), statul-națiune își trasează în imaginarul colectiv granițele simbolice, propagând ideea de omogenitate internă și deosebire externă. Întrucât memoria colectivă tinde să fie ancorată spațial, introducerea manualelor de geografie în analiză ar fi ajutat la surprinderea interacțiunii dintre
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]