34,199 matches
-
polonezi; au adus cu ei legile din Europa de Vest și obiceiuri pe care polonezii le-au adoptat. Din acel moment, germanii, care au creat așezăminte puternice, în special în centrele urbane din Silezia și alte regiuni din vestul Poloniei, deveneau o minoritate mai influentă în Polonia. În 1228, Actele de la Cienia erau adoptate și semnate de Vladislav al III-lea Laskonogi. Ducele Poloniei a promis să ofere "o lege pură și nobilă conform episcopilor și baronilor". Perioada de fragmentare a slăbit conducătorii
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
de cazuri cu bande bănuite de furt din proprietățile creștine din West Bank(Cisiordania). În mai 2012 un grup de 100 de musulmani au atacat Taybeh, un sat creștin din Cisiordania(West Bank). În 2007 Fâșia Gaza avea o mica minoritate creștină de 2,500-3000 locuitori. Răsturnarea Autorității Palestiniene în Gaza în acel an de către Hamas a fost însoțită de atacuri violente împotriva creștinilor și locurilor sfinte creștine de către militanți islamiști. O mânăstire catolică și o școală a Surorilor Rozariului au
Anticreștinism () [Corola-website/Science/327709_a_329038]
-
Polonezii (în poloneză "Polacy") sunt o minoritate etnică din Republica Moldova, numărând 4.174 persoane la recensământul din 2004 sau 0,1 din totalul populației. Polonezii locuiesc preponderent în orașele mari Bălți (20,6% din populația totală), Chișinău (20,0%), Tiraspol (7,7%), dar și în raioanele Rîbnița
Polonezii din Republica Moldova () [Corola-website/Science/327726_a_329055]
-
Evreii (în ebraică "יְהוּדִים") sunt o minoritate etnică din Republica Moldova, numărând 4.867 persoane la recensământul din 2004 sau 0,12% din totalul populației. În mare parte evreii locuiesc în orașele mari: Chișinău (54,4% din numărul total de evrei), Tiraspol (11,8%), Bălți (8,4%), Bender
Istoria evreilor din Republica Moldova () [Corola-website/Science/327718_a_329047]
-
trei ipostaze ar avea aceeași substanță, cea a Dumnezeului unic, conform unor dogme care nu sunt acceptate de toți creștinii. Lipsa de relatări extrabiblice din epoca în care se pretinde că a trăit Isus Hristos, fac istoricitatea personajului nesigură pentru o minoritate de istorici. Majoritatea istoricilor care au studiat acest subiect consideră indubitabilă existența lui Isus ca persoană istorică. Bart Ehrman, istoric al Noului Testament, afirmă că niciun izvor istoric păgân din primul secol al erei noastre nu scrie nimic despre Isus
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
este o asociație etnică de drept privat, singura organizație ce aparține minorității naționale italiene, succesoarea de facto și de iure a tuturor comunităților istorice italiene până în prezent, recunoscută ca fiind de utilitate publică. RO.AS.IT. și-a propus ca obiectiv principal de acțiune conservarea tradițiilor și obiceiurilor strămoșești, precum și promovarea limbii
Asociația Italienilor din România () [Corola-website/Science/327954_a_329283]
-
și-a propus ca obiectiv principal de acțiune conservarea tradițiilor și obiceiurilor strămoșești, precum și promovarea limbii, culturii, istoriei și civilizației italiene în spațiul românesc, purtând, în același timp, un dialog constructiv și permanent atât cu populația majoritară și cu celelalte minorități etnice, cât și cu țara-mamă, având convingerea că diversitatea în unitate formează zestrea de aur a omenirii În activitățile și acțiunile întreprinse, - RO.AS.IT. - se bucură de sprijinul Departamentului de Relații Interetnice din cadrul Guvernului României, precum și de cel al
Asociația Italienilor din România () [Corola-website/Science/327954_a_329283]
-
din care au făcut și fac parte acum, îmbogățește activitatea asociației dar și a comunităților din diferitele filiale ale ei. Președintele Asociației italienilor din România - RO.AS.IT. a fost Mircea Grosaru, el fiind și reprezentantul la acea vreme al minorității italiene în Parlamentul României. În realitate a fost cel de-al treilea deputat al minorității italiene, câștingând mandatul pierdut cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2000 conform Deciziei C.E.D.O.- Strasbourg - 25 nov. 2008 în Dosarul nr.78039/2001, Grosaru
Asociația Italienilor din România () [Corola-website/Science/327954_a_329283]
-
din diferitele filiale ale ei. Președintele Asociației italienilor din România - RO.AS.IT. a fost Mircea Grosaru, el fiind și reprezentantul la acea vreme al minorității italiene în Parlamentul României. În realitate a fost cel de-al treilea deputat al minorității italiene, câștingând mandatul pierdut cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2000 conform Deciziei C.E.D.O.- Strasbourg - 25 nov. 2008 în Dosarul nr.78039/2001, Grosaru împotriva României. A câștigat încă trei mandate de deputat cu ocazia alegerilor din 2004, 2008
Asociația Italienilor din România () [Corola-website/Science/327954_a_329283]
-
și civilizație italiană etc. În foarte scurt timp, un număr mare de persoane a aderat la acest proiect, care a crescut în anvergură de la an la an. În prezent, Asociația Italienilor din România - RO.AS.IT. este unică asociație a minorității naționale italiene din România, recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică în baza Hotărârii de Guvern Nr. 109 din 30 ianuarie 2008, care funcționează pe baza unui statut și a legislației române în vigoare, potrivit Legii 21/1924
Asociația Italienilor din România () [Corola-website/Science/327954_a_329283]
-
erau în majoritate de altă etnie decât cea maghiară. Chiar și magnații maghiari deveniseră în ochii micilor aristocrați doar niște curteni deznaționalizați, francofoni sau germanofoni. Renașterea națională maghiară a fost acompaniată de renașterea națională ale slovacilor, sârbilor, croaților și românilor, minorități din Regatul Ungariei care se simțeau amenințate atât de hegemonia culturală germană, cât și de cea maghiară. Renașterea națională a tuturor etniilor imperiului au dus la apariția mișcărilor naționaliste care aveau să contribuie la colapsul monarhiei dualiste de la începutul secolului
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
asumat conducere absolutitstă a țării. Franz Joseph a împărțit țara în patru teritorii distincte: Ungaria, Transilvania, Croația-Slavonia și Voivodina. În funcțiile de administratori au fost numiți funcționari germnai sau boemieni, iar germana a devenit limba administrației și a învățământului superior. Minoritățile nemaghiare nu au primit favoruri deosebite pentru sprijinul pe care l-au oferit guvernului central austriac în timpul revoluției. Un croat a caracterizat situația „Noi am primit ca răsplată ceea ce maghiarii au primit ca pedeapsă”. Opinia publică maghiară s-a divizat
Ungaria Regală () [Corola-website/Science/328007_a_329336]
-
guvernul României ar nega Holocaustul, în varianta sa românească. Intervievat de BBC, ministrul culturii, Răzvan Theodorescu, confirma știrea și chiar mai mult își aroga paternitatea ideii. Potrivit acestuia, in România nu a fost vorba de Holocaust (politica de distrugere a minoritatii evreiesti), ci numai de o ticăloșie a unor români care au participat la Holocaust. Opiniile ministrului Theodorescu nu au fost contrazise de nici o oficialitate. Dimpotrivă, imediat, Adrian Nastase l-a susținut cu tărie pe ministrul său, în timp ce Ion Iliescu i-
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” () [Corola-website/Science/327040_a_328369]
-
cel Mare. Principatul s-a format după cruciada a patra din părțile themei bizantine "Klimata"-"Hersones" care nu au fost ocupate de către Hoarda de Aur ; cele mai bune porturi au fost colonizate de către genovezi. Populația sa a fost grecească, cu minorități gotice, iașice, armenești și altele, care mărturiseau creștinismul ortodox. Teritoriul a fost inițial sub controlul Imperiului Trapezuntului. Teodor al II-lea Gavras, un descendent al familiei Gavras, de origine bizantină și armeană, a fost numit în funcția de temarh (logofăt
Principatul de Theodoro () [Corola-website/Science/327119_a_328448]
-
lor de comunicații au început să fie atacate în mod regulat de milițiile turce, iar armenii care fuseseră repatriați au fost din nou ținte ale atacurilor partizanilor, fiind forțați să își părăsească din nou căminele. Francezii au încercat să calmeze minoritățile musulmane din regiune (circazieni, kurzi, aleviți) prin crearea unităților de jandarmerie nu a făcut decât să îi incite pe naționaliștii turci să arboreze drapelul turc pe citadela abandonată a Marașului în încercarea de intimidare a musulmanilor care se arătau dispuși
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
colectează publicații în principal în limbile engleză și germană. Biblioteca deține o colecție de aproximativ 5000 de documente și 35 de abonamente la publicații periodice (2012). Temele acoperite includ istoria și teoria artei și istoria și teoria media, probleme ale minorităților și probleme de gen, teoria culturii și politici culturale, dezvoltare economică și politică, servicii bancare sociale, inovație în fundații, filantropie, demografie, migrație, educație, și arta memoriei. Din punct de vedere al acoperirii geografice, colecția se axează pe publicații din Europa
Fundația ERSTE () [Corola-website/Science/327158_a_328487]
-
Molnița (1978-1985). Începând din 1985 revine la activitatea gazetărească mai întâi pe post de corespondent la ziarul regional „Zorile Bucovinei” (1985-1992), iar apoi ca redactor-șef al ziarului raional „Gazeta de Herța” (1992-1995) și redactor-șef al revistei săptămânale a minorității naționale române din Ucraina „Concordia” (începând din 1995). a avut o contribuție importantă la înființarea Școlii nr. 29 din Cernăuți (actualul Gimnaziu nr. 6), la fondarea „Gazetei de Herța” pentru compatrioții din raionul natal, a săptămânalului „Concordia” pentru românii din
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
din componența „muncipalității” sunt localități de tip rural iar principala ocupație a locuitorilor este agricultura (un loc aparte îl deține cultivarea tutunului). Alături de greci, în regiune locuiesc și importante comunități turcești și bulgare. Întrucât statul grec nu recunoaște oficial existența minorităților etnice, nu sunt publicate date precise referitoare la aceste comunități. Se estimează că ponderea populației musulmane din fosta prefectură (actuala „unitate regională”) Xanthi, din care face parte „municipalitatea” Avdira, este de peste o treime (cu o concentrare mai mare în regiunea
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
Târgu Mureș majoritatea evreilor au acceptat noua ideologie, care punea un accent deosebit pe integrarea în societatea majoritară, dar într-o formă mai conservatoare decât la Budapesta și Cluj. Ei au alcătuit enoriașii Sinagogii Status Quo Ante din strada Școlii. Minoritatea absolută a decis lângă radicalismul promulgat de ortodocșii conduși de Jakab Singler. Construirea sinagogii din "strada Knöpfer Vilmos" (azi str. Brăilei) a început în perioada interbelică, dar clădirea nu a mai apucat să fie terminată niciodată . Dintre efectele noilor idei
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
este cea maghiară și după religie în mod tradițional sunt romano-catolici și reformați. Ei trăiesc în zone compacte unde alcătuiesc o majoritate covârșitoare. Cea mai importantă astfel de zonă este Valea Rece (în ), o stradă cu case și blocuri sociale. Minoritatea este alcătuită de către țiganii numiți "gabori", care își păstrează tradițiile și vorbesc limba romani. Romii din Târgu Mureș și din Sângeorgiu de Mureș au jucat un rol important în timpul conflictului interetnic din 1990. Premisa evenimentelor a fost faptul că la
Demografia Târgu Mureșului () [Corola-website/Science/327331_a_328660]
-
Viljevo este o comună în cantonul Osijek-Baranja, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Viljevo avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Viljevo, Osijek-Baranja () [Corola-website/Science/330527_a_331856]
-
avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%) și romi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Viljevo, Osijek-Baranja () [Corola-website/Science/330527_a_331856]
-
Bol este o comună în cantonul Split-Dalmația, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Bol avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%) și albanezi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%), musulmani (%) și ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este
Comuna Bol, Split-Dalmația () [Corola-website/Science/330540_a_331869]
-
avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%) și albanezi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%), musulmani (%) și ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Bol, Split-Dalmația () [Corola-website/Science/330540_a_331869]
-
Kistanje () este o comună în cantonul Šibenik-Knin, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Kistanje avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau sârbi, cu o minoritate de croați (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau ortodocși, cu o minoritate de catolici (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Kistanje, Šibenik-Knin () [Corola-website/Science/330535_a_331864]