34,237 matches
-
Compusă de Nicolae Covaci (muzică și text) în 1996; înregistrata în 1996 în componența N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce; Ovidiu Lipan - baterie; aparută oficial numai pe cea de-a doua ediție a albumului „În umbra marelui URSS” (2003), sub numele „Ceata I”. Există și o altă înregistrare (în formula N. Covaci - solist vocal, double-six; se mai aude și o a doua voce și percuția), care s-a folosit parțial la „Ceata II” de pe același album
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
mai veche, din anii '80. A apărut pe discul maxi-single „Ora-hora” (1999, editat în Germania). Înregistrat în România (1999) în componența N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, Alin Oprea - chitară acustică, voce, Tavi Colen - voce. Apărut și pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000; reeditat în 2003). Compusă în 1999 de Nicolae Covaci (muzică și text) a apărut pe albumul omonim în 2000, cu numele scris greșit „În umbra marelui urs”. Abia la reeditarea din 2003 a fost trecută cu
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
chitară acustică, voce, Tavi Colen - voce. Apărut și pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000; reeditat în 2003). Compusă în 1999 de Nicolae Covaci (muzică și text) a apărut pe albumul omonim în 2000, cu numele scris greșit „În umbra marelui urs”. Abia la reeditarea din 2003 a fost trecută cu numele corect. A fost înregistrată în Germania și România, în formula N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, E. Krauser - chitară, V. Vaessen (sau V. Hildermann?) - chitară bas, L. Cioargă
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
aceste „strigături” cenzura a tăiat, astfel încât unele din ele n-au apărut pe disc, în schimb la editarea discului „Evergreens” au trecut toate textele pe copertă. Muzica și textul Nicolae Covaci. Piesă compusă în 1999 și apărută pe albumul „În umbra marelui URSS” (2000; reeditat în 2003). A fost înregistrată în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, motocicleta Honda, E. Krauser - ghitară solo, S. Dankelmann - chitară, F. Tienemann - chitară, L. Cioargă - baterie (sau tobe sintetizate de C. Brylankowski), V. Vaessen
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Liviu Butoi pentru a interpreta partitura oboiului. O a doua înregistrare a piesei (de aceasta dată mai scurtă, fără ultima strofă din fragmentul apărut pe disc în 1973) a fost făcută în 2000, pentru albumul apărut în același an, „În umbra marelui U.R.S.S.” (reeditat în 2003), în formula: N. Covaci - chitară, voce, E. Krauser - chitară solo, S. Dankelman - chitară, F. Tienemann - chitară, C. Brylankowski - claviaturi, V. Vaessen (sau V. Hildermann) - chitară bas, M. Neumann - vioară, L. Cioargă - baterie, T. Colen
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
solist vocal, chitara acustică, chitară solo, E. Krauser, S. Dankelmann, F. Tienemann - chitări, V. Vaessen (sau V. Hildermann) - chitară bas, C. Brylankowski - percuție pe clape sau L. Cioargă - baterie, T. Colen - voce, A. Oprea - voce, și aparută pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000; reeditat în 2003). Piesă compusă în 1974-75 de Nicolae Covaci, pe versurile poeților Philippe de Thaon, Șerban Foarță și Andrei Ujică. A apărut pe albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996), fiind înregistrată în formula N. Covaci
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Apărută sub numele „Pe umeri pletele-i curg râu...” pe discul maxi-single „Ora-Hora” (1999, editat în Germania - unde este greșit trecută ca melodie populară). A apărut cu numele actual pe reeditarea maxi single-ului „Ora-Hora” (2000) și pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000 și 2003 - unde este greșit trecută ca fiind compusă de Nicolae Covaci). Compusă în 1971 de Nicolae Covaci; text Victor Cârcu. A apărut pe discul „Cei ce ne-au dat nume” (1972; reeditat în 1999) fiind
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Cantafabule”. A apărut pe discul „Formații de muzică pop 1”, în 1975. Piesă compusă în 1999 de Nicolae Covaci pe versuri de Dinu Olărașu și apărută, prima oară, pe maxi-single-ul omonim, editat în Germania în 1999, apoi pe albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000; reeditat în 2003). A fost înregistrată în 1999 de N. Covaci - solist vocal, chitară solo, chitară bas, L. Cioargă - baterie, T. Colen - voce, A. Oprea - voce, chitară solo. Piesa compusa în 1974? de Josef Kappl. Versurile
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
a apărut piesa „Ciocârlia” pe discul single editat în Germania în 1987 și pe maxi-single-ul „Tuareg”. Vezi Ciocârlia. Piesa compusă de Nicolae Covaci în anii 80. Textul în limba engleză aparține lui Paul Jellis. A fost înregistrată pentru albumul „În umbra marelui U.R.S.S.” (2000; reeditat în 2003) de N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, E. Krauser/S. Dankelmann/F. Tienemann - chitară acustică, M. Neumann - vioară, T. Colen - voce, A. Oprea - voce. Piesa compusă în 1990 de Nicolae Covaci, pe versuri
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
a folosi semnalizări care ar fi atras atenția inamicului dezvăluind astfel planurile. Primul ceas simplu făcut a fost cu siguranta numai un băț simplu înfipt în pământ, oameni puteau astfel să folosească "ceasul solar" pentru a vedea cum se mută umbră în jurul lui și face o umbră diferită în funcție de poziția soarelui pe cer. O mișcare în creația ceasului este mecanismul care măsoară trecerea timpului și afișează oră curentă (și, uneori, alte informații, inclusiv dată, luna și ziua). Mișcările pot fi în
Ceas () [Corola-website/Science/305064_a_306393]
-
atras atenția inamicului dezvăluind astfel planurile. Primul ceas simplu făcut a fost cu siguranta numai un băț simplu înfipt în pământ, oameni puteau astfel să folosească "ceasul solar" pentru a vedea cum se mută umbră în jurul lui și face o umbră diferită în funcție de poziția soarelui pe cer. O mișcare în creația ceasului este mecanismul care măsoară trecerea timpului și afișează oră curentă (și, uneori, alte informații, inclusiv dată, luna și ziua). Mișcările pot fi în întregime mecanice, în întregime electronice (potențial
Ceas () [Corola-website/Science/305064_a_306393]
-
marchează sfârșitul secolului al XVI-lea și, totodată, sfârșitul dinastiei Valois. Abia cu venirea la tron a lui Henric al IV-lea și Ludovic al XIII-lea (cu ministrul său Richelieu), Franța a reușit să iasă din conul său de umbră (1648 și 1659). Perioada care a urmat a fost cea mai fastă din istoria acestei țări. De la regele Ludovic al XIV-lea la Napoleon Bonaparte (1659-1815), Franța a dominat scena internațională pe plan militar, diplomatic și cultural. Această perioadă este
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
12. Brațul drept protector 13. Flori și Hollows 14. Spate-n spate, luptă până la moarte! 15. Marele plan al lui Kon 16. Întâlnirea cu Abarai Renji 17. Moartea lui Ichigo 18. Revendicare! Puterea de Shinigami 19. Ichigo devine Hollow! 20. Umbra lui Ichimaru Gin Povestea începe cu apariția subită a Rukia Kuchiki în camera lui Ichigo Kurosaki. Ea este surprinsă de abiltatea sa de o vedea, dar conversația ce rezultă este întreruptă de apariția unui "hollow", un spirit malefic. După ce Rukia
Bleach () [Corola-website/Science/306101_a_307430]
-
Poiana cu narcise" din Dumbrava Vadului, având o suprafață de peste 400 ha. Această zonă cu păduri de stejar și poieni multe se caracterizează prin abundența narciselor, plante favorizate în primul rând de solul podzolic cu urme de mlaștină și de umbra slabă a arborilor. "Complexul de mlaștini eutrofe din Țara Bârsei" le reunește pe cele de la Dumbrăvița, Stupini, Prejmer și Hărman. Acestea sunt caracterizate de varietățile de plante relictare, nordice. Aici se întâlnesc coada iepurelui, fânețe cu caracter mezohigrofil, trestiișuri și
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
Lidia Constantinescu: “De-ai mei strămoși cu drag mi-aduc aminte (2008); · Axel H. Lenn: „Prima antologie a epigramiștilor olteni” (2008); · Silvia Popescu: „Un scriitor diplomat și intuiția valorilor”; · Clara Stănescu: „Un ambasador la el acasă” (2008); · Marian Barbu: „În umbra lui Omar Khayyam” (2008); · Andrei Potcoavă: „Printre epigramiștii olteni”, (2008); · Gheorghe Gheorghișan: „Greu ne-am revenit din visare 2008”; · Nicolae Paul Mihail: „Olteanul e născut epigramist, 2008”; · Maria Diana Popescu: „Uite cum s-a pus bine Petre Gigea-Gorun cu epigramiștii
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
18 volume dintre acestea 8 fiind de referință în domeniul foneticii și lexicologiei: Au urmat cinci volume de articole științifice și social politice, intitulate: "Prezentă la datorie" (1999-2003), Ed. Clusium, Argonaut. A mai publicat patru volume autobiografice intitulate: "Oameni și umbre, povești adevărate", sub pseudonimul Ana Spătaru (2005-2006), Ed. Clusium, Cluj-Napoca.
Livia Ana Tătaru () [Corola-website/Science/306234_a_307563]
-
a mentalității locale, Biserica rămâne una din cele mai prestigioase instituții în ochii locuitorilor României. Participarea la activitățile bisericii este mare în comunitățile rurale și în rândul generației mai în vârstă, mai ales dintre femei, la orașe. De asemenea, în ciuda umbrei colaborării din trecut a Bisericii ortodoxe oficiale cu regimul comunist nepopular, s-au ridicat din rândurile clericilor personalități remarcabile, respectate pentru integritatea lor ca de pildă preotul Dumitru Stăniloae, considerat un teolog de frunte al lumii creștine din perioada recentă
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
regele Carol II l-a chemat pe generalul Mircescu și i-a dat ordin să se sinucidă. Nevând de ales, naivul ministru, devenit trădător din neatenție, a îndeplinit ordinul monarhului. Ulterior s-a aflat că, spioana Gerda era manevrată din umbră de doi agenți străini din Galați, Rosensweig și Dimitrie Rostovski-Bruhatov. Generalul Mircescu s-a sinucis în anul 1928 în urma descoperirii faptului că planul de mobilizare a Armatei Române fusese sustras.
Ludovic Mircescu () [Corola-website/Science/304869_a_306198]
-
stăteau mai bine. Locotenent-colonelul Hans Dehmel se află în România de două decenii, ca reprezentant al serviciului de informații german. Autoritățile române considerau că era un admirator al legionarilor și îl bănuiau că ar fi un fel de conducător din umbră al Grupului Etnic German. Informat despre această situație, Ion Antonescu a cerut și a obținut, în 22 mai 1943, înlocuirea cu colonelul von Kehschitzki. Tot atunci a fost înlocuit și căpitanul Valerian Popescu prin locotenent-colonelul Ion Enescu, rămas în funcție
Comisia Roggeri-Altenburg () [Corola-website/Science/304906_a_306235]
-
soț, deoarece se căsătorise cu el de cu puțin înainte. Astfel, ea a putut trăi alături de soțul ei pentru scurt timp (unele versiuni ale legendei menționează durata unei zile, altele numai trei ore). Când acesta a fost rechemat în lumea umbrelor, Laodameia a creat o figură din ceară aidoma lui, pe care o venera ca pe un zeu, instituind pentru decedat chiar un fel de cult. Un sclav a surprins-o în timp ce îmbrățișa figura, ceea ce-l determină pe tatăl ei, Acastus
Protesilaus () [Corola-website/Science/305574_a_306903]
-
este o reeditare a albumului „În umbra marelui urs” (2000) al formației Transsylvania Phoenix. A fost editat în 2003, la casa de discuri „Electrecord.” De această dată, titlul albumului este trecut corect, potrivit dorinței liderului Nicolae Covaci. Coperta este semnată de către Valeriu Sepi. Această reeditare conține în
În umbra marelui U.R.S.S. () [Corola-website/Science/305553_a_306882]
-
Jandarmeriei și împreună s-au dus la Legația Germaniei, pentru a comunica ceea ce se petrece la Palat.”" Conform altei opinii cei doi fugari au parcurs un lung periplu prin diferite localități ale țării, căutând să stea cât mai mult în umbră până la limpezirea situației politice și militare. La data de 1 septembrie 1944, Eugen Cristescu și-a înaintat demisia, acceptată formal de generalul Constantin Sănătescu, iar eliberarea de jure a acestuia s-a făcut prin Decretul nr. 568/1 martie 1945
Eugen Cristescu () [Corola-website/Science/305730_a_307059]
-
și-n lat în căutarea fiicei sale. În cele din urmă a aflat că Persephone a fost răpită cu buna știre a lui Zeus, de către unchiul ei, Pluto care era îndrăgostit de ea și luat-o cu el în împărăția umbrelor. Pluto știa că Demeter, mama Persephonei, se împotrivea ca fiica ei să-i devină soție. Deși Demeter îl convinge în cele din urmă pe Zeus să-i înapoieze fiica, Persephone nu se mai poate întoarce pe pământ. Ea apucase să
Proserpina () [Corola-website/Science/305755_a_307084]
-
în cele din urmă pe Zeus să-i înapoieze fiica, Persephone nu se mai poate întoarce pe pământ. Ea apucase să mănânce un sâmbure de rodie (vezi și Ascalaphus) și se legase în felul acesta o dată pentru totdeauna de lăcașul umbrelor. Ulterior, ea devine soția lui Pluto și stăpâna Infernului. Persephone primește încuviințarea de a petrece jumătate din an alături de Demeter, urmând ca cealaltă jumătate să o petreacă alături de soțul ei. Persephone () devine zeița prosperității și a primăverii.
Proserpina () [Corola-website/Science/305755_a_307084]
-
înainte de folosire și folosește ora reală sau un ceas analog. Ia două bețe, dacă ai de unde (rog moderatorii să îmi ierte exprimarea :ativ înălțimea buricului unui adult. Înfinge bățul de aproximativ 90cm în pământ, cât mai vertical posibil, în vârful umbrei poziționează o piatră (pe care o ei din același loc ca și bățul), apoi la in interval de 15-20 de minute fă aceași operație cu noua poziție a umbrei. Al doilea băț poziționează-l între prima piatră și a doua
Orientare (geografie) () [Corola-website/Science/305743_a_307072]