34,048 matches
-
în siluete de fantasme. Luna ca o vatră de jăratec își oglindește razele în apele lacului, închizându-și pleoapa peste corneea nopții. Este o liniște care te-ndeamnă la visare. Serile se scurg încet-încet, zilele sunt din ce în ce mai triste, neîndulcite de cântecul păsărelelor. Toamna poposește în împărăția visării, căci frunzele pică de somn, cerul picură. Alina-Georgiana Dumitriu AMURG DE TOAMNĂ Seara este caldă. A apărut prima stea, luceafărul. Rând pe rând stelele se văd pe cer ca niște felinare ce luminează orașul
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Păsările, stând la înălțime, pe crengile copacilor, sunt primele care o zăresc venind din depărtare pe vestita Doamnă-Toamna. Vrăbiile, gureșe cum sunt, încep a face o zarvă menită să trezească toată suflarea. Copacii tânjesc după razele călduroase ale soarelui, după cântecul păsărilor, după verdele din jur și de pretutindeni. Frunzele amorțite de frig plâng cu jale după zilele însorite ; tremurând, se desprind din copaci și cad pe pământ neînsuflețite, uscate, pierzându-și culoarea verde ce sugera odinioară viață, gingășie, tinerețe... Acum
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Vremea este rece și umedă. Soarele se arată cu zgârcenie, stând mai mult ascuns după norii plumburii. Uneori mai cerne mărunt și pământul înmuiat de ploaie, este posomorât. Păsările călătoare pleacă la drum către sudul însorit, aducând pe aripile lor cântecele pădurii desfrunzite, iar animalele își adună provizii. Vântul suflă năvalnic prin livadă și împrăștie miros de frunze coapte. Gospodarii îmbracă haine groase și lucrează la strânsul recoltelor. Ei adună în coșuri mere ca focul, pere gălbui, prune brumate, gutui aromate
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
o zi de toamnă. M-am gândit să fac o plimbare în pădure. Totul mi se părea pustiu: copacii erau goi, dar peisajul mi se părea simbolic. Frunze argintii erau la tot pasul, numai că lipsea ce era mai frumos : cântecul păsărelelor. Adia un vânt de toamnă care ducea frunzele de ici-colo. Razele de aur ale soarelui nu mai aveau puterea să încălzească. Cu timpul se va pierde tot, chiar și frunzele ruginii. Căci va veni iarna. În pădure, toamna nu
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
un ciripit ușor, ciocârliile zboară fericite, deoarece sunt iarăși acasă. Însă toate păsările își fac un nou cuib. Din paie sau din crenguțe, cu puf, ele fac cuiburi pentru viitorii pui. Sub streșinile casei, o rândunică își clădește cuibul cântând. Cântecul ei pare a fi doar un gângurit ușor... Insectele mișună, iar fluturi colorați zboară pretutindeni. Oamenii lucrează câmpiile: ară, seamănă, plivesc printre straturi micile ierburi, sapă. Uitându-te la ei, ar părea neobosiți. Cât de frumoasă este primăvara când natura
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
fi casa gata dacă m-ai ajuta și tu puțin, dacă vrei, și ți-aș fi recunoscătoare. -Bine, la treabă ! După ce am terminat de făcut casa, greierului îi era frig și a venit cu chitara lui să ne cânte un cântec de casă nouă și, dacă n-o fi pierit, poate mai stă și astăzi în gazdă la harnica furnică. Oana Hobincu PINGUINUL Pe ghețarul mare, Șade-un pinguin la soare. El e alb cu pete negre Și e mare cât
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
la locul unde aseară încă se înălța o cupolă multicoloră ce acoperea arena circului. Aceasta era înconjurată de scaune așezate în trepte din ce în ce mai înalte spre margini, pentru ca spectatorii, uimiți de spectacol, să nu piardă nimic din reprezentație. A dispărut și cântecul fanfarei, însufleșind programul și marcând momentele mai importante. Au plecat și clownii cei caraghioși, mereu veseli, îmbrăcați în costumele lor pestrițe și cu bulinele lor roșii în loc de nas. Nu mai vedem nici trapeziștii îndrăzneți care au cucerit înălțimile cupolei, făcând
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
teamă ca nu cumva să strivesc minunatele steluțe. Ele erau visele mele, erau primii și cei mai minunați soli ai copilăriei care de-abia se ivise la orizont. Anca-Maria Andrei CAP. IV BUCURIA DE A CITI UNIVERSUL CĂRȚII Cartea, un cântec alinător de vioară, o piramidă în inima celor care iubesc ! De fiecare dată când citesc, îmi imaginez că merg pe o potecă presărată cu pietre scumpe care duce spre paradisul cunoașterii. Cartea, prieten statornic, hrana cea mai de preț a
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
a gîndi fără carte este periculos. O carte nu face rău nimănui, de vreme ce ea nu este nicio lege, nicio sentință . Andra Andrei CARTEA ȘI UNIVERSUL Ce este cartea ? Cartea este un freamăt de frunze căzut toamna, aripa albastră a unui cântec alinător de vioară o floare anume înflorită, dar și un prieten la bine și la rău, un profesor înțelept. Cartea este un obiect binecuvântat de Dumnezeu. Literele ei se aseamănă cu miile de furnici care își clădesc mușuroiul. Armonia cărții
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
spună vorbe de duh, iar tu trebuie să fii gata să o asculți. Universul cărții te așteaptă ! Grăbește-te să-i descoperi tainele ! Monica Tiron CARTEA ȘI UNIVERSUL Moto: Măcar nițică scamă de zare, nițică nevinovăție, nițică depărtare. (T.Arghezi) Cântec de vioară, floare care înflorește numai dacă o citești, cartea este un paradis al cunoașterii. Ea îți hrănește sufletul și mintea cu lucruri interesante, fiind laboratorul de idei ce deschide lumina vieții. Cartea este piramida din inimile celor care o
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
carte, ai parte ! Citiți cât mai mult pentru a avea carte, dar și parte. Dănuț Braharu BUCURIA DE A CITI Cartea este lumina vieții, este o comoară, un obiect de preț, plămădit din cuvinte ațezate cu grijă și răbdare, un cântec alinător de vioară. Cel care scrie o carte face un dar foarte frumos cititorilor lui. Autorul unei cărți este un om talentat căruia, de asemenea, îi place să citească. Când citești o carte, un sentiment de dragoste se naște în
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
înălțându-se parcă până la cer. Într-adevăr, este o plăcere să citești o carte, să pătrunzi în intimitatea ei. Cartea este ca un freamăt de frunze, ca o apă cristalină ce curge ușor, ca un trandafir frumos mirositor, ca un cântec de leagăn. Drumul tuturor cărților duce către înțelepciune. De aceea, îți va fi greu să te dezlipești de citit. Toți am fost fascinați măcar o dată de o poveste pe care am citit-o. Într o zi, citind cartea Cănuță,om
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
spună vorbe de duh, iar tu trebuie să fii gata să o asculți. Universul cărții te așteaptă ! Grăbește-te să-i descoperi tainele ! Monica Tiron CARTEA ȘI UNIVERSUL Moto: Măcar nițică scamă de zare, nițică nevinovăție, nițică depărtare. (T.Arghezi) Cântec de vioară, floare care înflorește numai dacă o citești, cartea este un paradis al cunoașterii. Ea îți hrănește sufletul și mintea cu lucruri interesante, fiind laboratorul de idei ce deschide lumina vieții. Cartea este piramida din inimile celor care o
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
o altă lume, în brațele Albei ca Zăpada care era așa de frumoasă, cu ochii verzi, cu părul negru ca abanosul, cu buzele roșii ca sângele și cu obrajii înflăcărați. Nici nu te puteai uita la ea. Îmi cânta un cântec melodios. Am adormit. Am început să visez.... În visul meu, veni Frumoasa din Pădurea Adormită care mă rugă să merg cu ea printre stele. Stelele nu erau altceva decât personaje din basm. Frumoasa îmi zise numele fiecăruia,chiar dacă eu le
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și albe, iar prispa ogrăzii era împodobită cu ghirlande de cristal. Pomul de Crăciun dădea o nouă lumină casei, iar eu ardeam de nerăbdare să-mi văd cadoul de Crăciun. Am primit și colindători care ne-au umplut casa de cântec și de duh sfânt. Nimic nu se compară cu iarna. Anotimpul alb este cel mai frumos și cel mai strălucitor, acela în care poți trece cu multă ușurință pe tărâmul celălalt, al viselor și al fanteziei în alb !.... Andreea Căciulă
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
există sufletul, există speranță și vis, foc ceresc și rațiune. Unde există suflet, există viață veșnică.Cu suflet curat și bun, omul poate ajunge orișiunde. Sufletul-miracol nedefinit, mijloc de autocunoaștere, este lumea verde de dincolo de persoana noastră. Sufletul-melopee a vieții, cântec de vioară este taina cea mai ascunsă a omului. Eu îmi imaginez sufletul ca o floare colorată în diferite culori, în funcție de starea de spirit a fiecăruia. Sufletul este ca și viața, dacă nu este îngrijit, iubit și educat, moare și
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
atelierului, imaginile înregistrate aveau efecte și reverberații magice, declanșând starea lirică. Privirea îi cade pe concretul imediat, descris conștiincios, dar tern, în ciclurile Rurale și Urbane, unde sunt prezente imagini ale Bărăganului natal sau ale suburbiei bucureștene. În Tablouri și cântece din călătoria mea (1938), Slove desculțe (1939), Daruri pentru cocioabe (1944) S. continuă să schițeze diferite scene, unele și din natură, adesea în alcătuiri destul de expresive, deși nu foarte originale, repetând în exces câteva figuri de oarecare efect la început
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
Apreciat de Tudor Arghezi ca un „talent autentic și sigur”, S. aduce mărturia unei firi sensibile, fruste, care simte imperios nevoia de a se manifesta, într-o încercare de terapie prin poezie. SCRIERI: Pași spre lumină, București, 1935; Tablouri și cântece din călătoria mea, București, 1938; Slove desculțe, București, 1939; D. Th. Neculuță, București, 1940; Daruri pentru cocioabe, București, 1944; Poeme de ieri și de azi, București, 1951; Cântece pentru Sanda, București, 1956; Dragoste de viață, București, 1956; Pași spre lumină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
de terapie prin poezie. SCRIERI: Pași spre lumină, București, 1935; Tablouri și cântece din călătoria mea, București, 1938; Slove desculțe, București, 1939; D. Th. Neculuță, București, 1940; Daruri pentru cocioabe, București, 1944; Poeme de ieri și de azi, București, 1951; Cântece pentru Sanda, București, 1956; Dragoste de viață, București, 1956; Pași spre lumină, îngr. Romulus Vulpescu, pref. Ion Bănuță, București, 1963; Pasărea de stea, pref. G. G. Ursu, București, 1971. Repere bibliografice: Barbu Lăzăreanu, [Un lucrător cizmar poet], ADV, 1924, 12
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
București, 1971. Repere bibliografice: Barbu Lăzăreanu, [Un lucrător cizmar poet], ADV, 1924, 12 563; Perpessicius, Opere, VII, 104-105; N. Davidescu, „Pași spre lumină”, ALA, 1935, 748; Șerban Cioculescu, „Pași spre lumină”, RFR, 1935, 9; L. I. [Lazăr Iliescu] „Tablouri și cântece din călătoria mea”, VR, 1938, 4; Arghezi, Scrieri, XXVII, 359-360; Mircea Tomuș, Cristian Sârbu, ST, 1961, 3; Romulus Vulpescu, Un roman descoperit. Inocența sintaxei, MS, 1971, 2; Aureliu Goci, „Pasărea de stea”, VR, 1971, 9; Lit. rom. cont., I, 177-178
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
îi sunt adecvate atributele omului format într-un complex de influențe variate, printre care au fost prezente și acelea ale spațiului geografic ondulatoriu, de alienare a dealurilor și văilor a pădurilor cu plaiurile, care l-au făcut creatorul Mioriței, al cântecului de dor și al doinelor, așa cum le menționează Lucian Blaga 3. Credem, în ceea ce ne privește, că pentru definirea mentalității acestui prototip uman vom găsi resurse în informațiile pe care le putem desluși în cele mai vechi producții artizanale și
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
eroi, Milano, 1933. 11. Beza Marcu, Paganism in Romanian Folklore, London, 1928. 12. Blaga V. L., Organe und Körpersofte in der rumanischen Volksmedizin, 1930. 13. Bologa V. L., Despre vrăji, doftoroaie și leacuri băbești, București, 1961. 14. Candrea I. și Densușeanu O., Cântece populare, București, 1960. 15. Candrea I. A., Iarba fiarelor, București, 1928. 16. Candrea I. A., Folclorul medical român comparat, București, 1944. 17. Cantemir D., Descrierea Moldovei, Iași, 1723. 18. Caraman Petru, Obrzed Koledowania a Slavian i a Rumanov studyaru porównawezw
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
et lithogenèse de l'homme, Revista "Zamolxis", vol. I, 1938, pp. 177-187. 21. Capră C., Hore și strigături populare din jud. Vaslui. Al 2-lea Anuar al Școlii Normale de băieți "Ștefan cel Mare" din Vaslui, 1931-1932. 22. Caramfil I., Cântece populare de la Valea Prutului, 1872. 23. Densușianu O., Viața păstorească, București, 1943. 24. Furtună Dumitru Ec., Cuvinte scumpe, taclale, povestiri și legende, București, 1914. 25. Furtună Dumitru Ec., Povestiri și legende românești, București, 1913. 26. Gorovei Artur, Credinți și superstiții
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
în Rev. V. Adamache, 1947, vol. XXXIII, nr. 2-3. 40. Păsculescu Z., Literatura populară românească, București, 1910. 41. Retezanu Maria, Tarpo Elena, Constantinescu C., Date privind întrebuințarea unor plante în medicina populară din raionul Fălticeni. Farmacia 4966, București. 42. Sevastos, Cântece nmoldovenești, Iași, 1883. 43. Șăineanu Lazăr, Basmele române, București, 1895. 44. Șăineanu Lazăr, Ielele, București, 1886 (cit.). 45.Topa E., Plantele medicinale și veninoase, Cernăuți, 1934. 46. Voiculescu V., Toate leacurile la îndemână, București 1937. 47. Voronca Elena N., Datinele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
oarbe și pe-alei/ Nu mai râd crinii în floare și sub streașină tei” (Ultimul strigăt). N. a scris și piese într-un act, nepublicate. SCRIERI: Gânduri, București, 1943; Balada lui Gheorghe Doja, București, 1949; Balada locomotivei 2211, București, 1949; Cântecele patriei, București, 1957; Dimineață de vară, București, 1964; Amfore, București, 1970; Sub cer senin, București, 1971; Orologii, București, 1974; Printre cântece și flori, București, 1977. Repere bibliografice: Cristea, Teleorman, 436; Popa, Ist. lit., I, 940. D.Mc.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288355_a_289684]