34,387 matches
-
cu irizații de culoarea albastru-metalizat, în funcție de unghiul din care este privit. Pe fața superioară a aripilor anterioare apar pete de culoare alb-sidefat, iar pe aripile posterioare petele se transformă într-o bandă de aceeași culoare. Femela depune ouăle pe pe frunzele unor arbori. Are o generație pe an, viața in formă de fluture durează din mai până in august. Iernează sub formă de larvă. Hrana fluturilor adulți o constituie seva arborilor (plop, salcie, arin etc.) nu nectarul, de aceea nu pot
Apatura iris () [Corola-website/Science/309010_a_310339]
-
mai până in august. Iernează sub formă de larvă. Hrana fluturilor adulți o constituie seva arborilor (plop, salcie, arin etc.) nu nectarul, de aceea nu pot fi văzuți pe flori. Larvele sunt de culoare verde albăstrui și se hrănesc cu frunze. Au un zbor rapid, și sunt foarte precauți, fapt care face foarte grea fotografierea lor. Este o specie rară, ocrotită.
Apatura iris () [Corola-website/Science/309010_a_310339]
-
columne și ariile de deasupra lor defineau stilul arhitectural din care proveneau: simplitate, masivitate, pentru stilul doric, cu capitelurile mari și capătul coloanei ca un sul, pentru stilul ionic, iar cel corintian având în capătul coloanelor un capitel decorat cu frunze de acant sculptate. Marile realizări ale arhitecturii grecești nu s-au datorat doar cunoștințelor tehnice, ci ele au rezultat dintr-un simț deosebit al proporțiilor și o conștientizare acută, vizuală; un exemplu caracteristic era obiceiul grecesc de a decora coloanele
Arta în Grecia antică () [Corola-website/Science/309078_a_310407]
-
brix). Fructele cu codițe sunt puse pe elevator și dozate automat cu ajutorul lamelelor de compartimentare, apoi sunt trecute prin mașina de scos codițe. Fructele fără codiță sunt sortate manual la bandă, unde are loc eliminarea fructelor stricate, a crengilor, pietricelelor, frunzelor; după care sunt trecute prin bazinul de spălare. Aici fructele sunt susținute cu ajutorul site în timp ce se efectuează spălarea prin barbotare. Clătirea finală se efectuează prin pulverizare cu apă. Fructele cu sâmburi sunt trecute individual prin mașina de scos sâmburi. După
Fructe de pădure () [Corola-website/Science/309098_a_310427]
-
-lea. Planta a fost remarcată de logodnica acestuia și trimisă în Germania de unde s-a răspândit în toată lumea. este gen de plante originar din estul Africii, care cuprinde circa 10 specii și circa 800 soiuri care se diferențiază prin forma frunzelor, a florilor și prin culoarea lor. Plantele din genul "Saintpaulia" sunt originare din Tanzania (munții Nguru) și Kenya (zona tropicală a Africii de Est). Genul Saintpaulia cuprinde plante erbacee, aproape fără tulpini sau cu tulpini foarte scurte, cărnoase, pubescente, vivace
Saintpaulia () [Corola-website/Science/309097_a_310426]
-
munții Nguru) și Kenya (zona tropicală a Africii de Est). Genul Saintpaulia cuprinde plante erbacee, aproape fără tulpini sau cu tulpini foarte scurte, cărnoase, pubescente, vivace. Alte specii: Saintpaulia se înmulțește atât pe cale vegetativă prin despărțirea tufelor și butași de frunze cât și prin semințe. Înmulțirea prin despărțire se face atunci când frunzele s-au îndesit foarte mult. Se scot plantele din ghivece și se despart de rozetele de frunze, plantându-se fiecare rozetă în alt ghiveci cu mărimea de 5-7 cm
Saintpaulia () [Corola-website/Science/309097_a_310426]
-
Saintpaulia cuprinde plante erbacee, aproape fără tulpini sau cu tulpini foarte scurte, cărnoase, pubescente, vivace. Alte specii: Saintpaulia se înmulțește atât pe cale vegetativă prin despărțirea tufelor și butași de frunze cât și prin semințe. Înmulțirea prin despărțire se face atunci când frunzele s-au îndesit foarte mult. Se scot plantele din ghivece și se despart de rozetele de frunze, plantându-se fiecare rozetă în alt ghiveci cu mărimea de 5-7 cm în diametru. Are avantajul unei înfloriri mai rapide cu cca. două
Saintpaulia () [Corola-website/Science/309097_a_310426]
-
Saintpaulia se înmulțește atât pe cale vegetativă prin despărțirea tufelor și butași de frunze cât și prin semințe. Înmulțirea prin despărțire se face atunci când frunzele s-au îndesit foarte mult. Se scot plantele din ghivece și se despart de rozetele de frunze, plantându-se fiecare rozetă în alt ghiveci cu mărimea de 5-7 cm în diametru. Are avantajul unei înfloriri mai rapide cu cca. două luni. Înmulțirea prin butași de frunze se face tăind frunzele cu pețiol de 1-2 cm și se
Saintpaulia () [Corola-website/Science/309097_a_310426]
-
Se scot plantele din ghivece și se despart de rozetele de frunze, plantându-se fiecare rozetă în alt ghiveci cu mărimea de 5-7 cm în diametru. Are avantajul unei înfloriri mai rapide cu cca. două luni. Înmulțirea prin butași de frunze se face tăind frunzele cu pețiol de 1-2 cm și se pun la înrădăcinat în substrat încălzit (21-22 °C) format din turbă ți perlit sau turbă și nisip în proporție de 1:1. Înrădăcinarea se produce în circa 21 zile
Saintpaulia () [Corola-website/Science/309097_a_310426]
-
ghivece și se despart de rozetele de frunze, plantându-se fiecare rozetă în alt ghiveci cu mărimea de 5-7 cm în diametru. Are avantajul unei înfloriri mai rapide cu cca. două luni. Înmulțirea prin butași de frunze se face tăind frunzele cu pețiol de 1-2 cm și se pun la înrădăcinat în substrat încălzit (21-22 °C) format din turbă ți perlit sau turbă și nisip în proporție de 1:1. Înrădăcinarea se produce în circa 21 zile. Înmulțirea prin semințe se
Saintpaulia () [Corola-website/Science/309097_a_310426]
-
încălzit (21-22 °C) format din turbă ți perlit sau turbă și nisip în proporție de 1:1. Înrădăcinarea se produce în circa 21 zile. Înmulțirea prin semințe se practică mai rar, semănând în lădițe în substrat format din pământ de frunze și nisip sau perlit în amestec de 1:1. Lădițele se acoperă cu sticlă sau folie subțire și se țin la 20-24.Germinația are loc în 18-21 zile. Când plantele sunt suficient dezvoltate se repică în ghivece mici cu diametrul
Saintpaulia () [Corola-website/Science/309097_a_310426]
-
de 4-5 cm sau în lădițe la 2x3 cm. Butașii înrădăcinți, rozetele rezultate din despărțire și plantele obținute din semințe se plantează în ghivece cu diametrul de 5-7 cm în amestec format din: o parte turbă, o parte pământ de frunze, o parte mraniță și o parte perlit, vermiculit nisip, asigurându-se un pH de 5,8-6,5. Paduchii de frunze (Myzus persicae) Saintpaulia vegetează bine acolo unde lumina este redusă, prin acoperire cu plasă deasă , de culoare verde , prin cretizare
Saintpaulia () [Corola-website/Science/309097_a_310426]
-
se plantează în ghivece cu diametrul de 5-7 cm în amestec format din: o parte turbă, o parte pământ de frunze, o parte mraniță și o parte perlit, vermiculit nisip, asigurându-se un pH de 5,8-6,5. Paduchii de frunze (Myzus persicae) Saintpaulia vegetează bine acolo unde lumina este redusă, prin acoperire cu plasă deasă , de culoare verde , prin cretizare sau cu perdele în apartamente. Suportă razele directe ale soarelui dar numai dimineața sau în amurg. Saintpaulia vegetează bine la
Saintpaulia () [Corola-website/Science/309097_a_310426]
-
ale soarelui dar numai dimineața sau în amurg. Saintpaulia vegetează bine la temperatura constantă de 20-24 ° C. La temperaturi sub 12 °C moare. De asemenea nu suportă temperaturi peste 30 °C Față de apă are pretenții ridicate. Nu se udă pe frunze. Apa se toarnă în ghiveci, sau se întroduce ghiveciul într-un vas cu apă. Se administrează cca. 0,15l apă la o udare la un ghiveci de 8-10 cm în diametru din 3 în 3 zile, eliminând dupa circa 30
Saintpaulia () [Corola-website/Science/309097_a_310426]
-
caracteristică Țării Românești, stil ce poartă numele Sf. voievod Constantin Brâncoveanu (martirizat, la Constantinopol, de turci în 1714). Acest stil, de influență barocă, are drept caracteristici coloanele sculptate în piatră și ornate cu motive florale și vegetale (floare de crin, frunză de stejar etc.). În general bisericile ortodoxe sunt formate din pronaos, naos și altar, iar stilul brâncovenesc adaugă acestora trei încăperi pe cea de a patra, sub forma unei camere deschise susținută de coloane, "pridvorul". Deosebit de impozant este portalul bisericii
Mănăstirea Sinaia () [Corola-website/Science/309116_a_310445]
-
montan este “o pădure mai deasă” decât molidișul de limită, de aceea aici coronamentul(coroana copacului) arborilor prezintă o mai slabă dezvoltare, cu ramuri vii numai în zona superioară a arborelui. Nefiind lumină destulă pentru fotosinteză, pe sub stratul des al frunzelor dinspre vârfuri, trunchiurile deși au crengi în partea lor inferioară, acestea sunt uscate și lipsite de ace. Trunchiuri mai subțiri sau mai groase, se ridică toate vertical, drepte și hotărâte. În molidișul montan există licheni epifiți și tericoli. Puieții de
Pădure de molid () [Corola-website/Science/309162_a_310491]
-
ei) au fugit în regatul din apropiere - Lothlorien. Acolo, după moartea lui Amroth, Galadriel și Celeborn au devenit conducătorii regatului pădurean. Galadriel în acest timp a plantat semințele de Mallorn (copaci foarte înalți cu scoarță netedă și maroniu roșcata cu frunze aurii). Astfel orașul Caras Galadhon și-a căpătat renumele de „Orașul Luminilor și al cântecelor”. Puterea inelului Nenya se putea observa și în Oglindă lui Galadriel unde Frodo și Șam s-au uitat în timpul șederii lor în oraș. Frodo i-
Galadriel () [Corola-website/Science/309188_a_310517]
-
mai mult aceste zvonuri, însă într-un final, a revenit la echipă, și a declarat că dorește să-și ducă la bun sfarșit contractul. În același an, vestiarul echipei a hotărât ca banderola de căpitan să fie acordată lui Sorin Frunză și Bogdan Panait. Însă la sfârșitul sezonului, fiindcă Frunză a fost dat afară de la echipă, iar Panait a avut evoluții dezastruoase, Buhuș a fost din nou desemnat liderul echipei. Sezonul 2008/2009, a început cu el căpitan, însă din cauza unui
Bogdan Buhuș () [Corola-website/Science/310480_a_311809]
-
revenit la echipă, și a declarat că dorește să-și ducă la bun sfarșit contractul. În același an, vestiarul echipei a hotărât ca banderola de căpitan să fie acordată lui Sorin Frunză și Bogdan Panait. Însă la sfârșitul sezonului, fiindcă Frunză a fost dat afară de la echipă, iar Panait a avut evoluții dezastruoase, Buhuș a fost din nou desemnat liderul echipei. Sezonul 2008/2009, a început cu el căpitan, însă din cauza unui conflict cu Hizo, a pierdut banderola. Tot în acel
Bogdan Buhuș () [Corola-website/Science/310480_a_311809]
-
este numele unui district nemetropolitan din comitatul Hertfordshire, Anglia. Include orașele Hemel Hempstead, Berkhamsted și Tring. Districtul a fost format în 1974 prin amalgamarea a 7 comunități locale, fiecare din acestea simbolizând câte una din cele șapte frunze de stejar de pe stema locală. Cele cinci componente ale districtului sunt zona municipală Hemel Hempstead, distictele urbane Berkhamsted și Tring, respectiv districtele rurale Berkhamsted și Hemel Hempstead. Două porțiuni a două districte rurale, Saint Albans și Watford, care existau în
Dacorum () [Corola-website/Science/310777_a_312106]
-
de intoxicație manifestându-se la început prin senzație arsuri la nivelul gurii. Urmează greutăți de deglutiție, senzație de vomă, vomitări și diaree cu sânge, la copii chiar paralizia centrului respirator și moarte. Plantă erbacee, toxică, înaltă de 10-13 cm, cu frunze mari alungite și flori liliachii, care înfloresc toamna. Fructul este o capsulă lungă care ajunge la maturitate în primăvara următoare,de culoare brună, ce se deschide prin trei valve și conține numeroase semințe. Brândușa de toamnă, fiind una din cele
Brândușă de toamnă () [Corola-website/Science/310800_a_312129]
-
numeroase semințe. Brândușa de toamnă, fiind una din cele mai toxice plante de la noi astfel încât intoxicația poate să survină nu numai ingerării de flori sau semințe, ci și în urma consumării laptelui de oi și capre care s-au hrănit cu frunzele acstei plante. De obicei vacile nu se ating de această plantă. În scopuri medicinale se utilizează doar semințele recoltate la deplina lor maturitate, acestea având o formă sferică cu diametrul de 1-2 mm, de culoare negricios-violacee, cu suprafața punctat reticulară
Brândușă de toamnă () [Corola-website/Science/310800_a_312129]
-
Scopolamina sau hioscina este un alcaloid toxic care poate fi găsit în frunzele și semințele plantelor "Scopolia japonica", "Hyoscyamus niger", "Atropa belladonna", "Datura stramonium" sau "Brugmansia", dar poate fi și sintetizat pe cale artificială. Doză toxică letală de hioscină pentru om este de circa 100 de mg, sau o injecție subcutanata cu 1 mg
Scopolamină () [Corola-website/Science/310803_a_312132]
-
Cocaina (benzoică-metil-ecgonină) este un alcaloid tropanic cristalin, care se obține din frunzele arbustului de coca (Eritroxylon coca). Este un stupefiant cu efect stimulant puternic al sistemului nervos central, fiind unul dintre cele mai răspândite droguri care produc dependența consumatorului. Primele frunze de coca ajung din America de Sud în Europa prin anii 1750. În
Cocaină () [Corola-website/Science/310778_a_312107]
-
Cocaina (benzoică-metil-ecgonină) este un alcaloid tropanic cristalin, care se obține din frunzele arbustului de coca (Eritroxylon coca). Este un stupefiant cu efect stimulant puternic al sistemului nervos central, fiind unul dintre cele mai răspândite droguri care produc dependența consumatorului. Primele frunze de coca ajung din America de Sud în Europa prin anii 1750. În iarna anului 1859/1860 farmacistul german Albert Niemann (1834-1861) izolează în laboratorul din Göttingen componenții activi din frunzele de coca. El numește alcaloidul obținut „kokain”. Această descoperire a lui
Cocaină () [Corola-website/Science/310778_a_312107]