33,720 matches
-
Petromidia, Distrigaz Nord și Sud, Orange/Mobilrom, UPC/Astral și OTE/ Romtelecom. Efectele introducerii cotei unice de impozitare au dus la atragerea unui volum mult mai ridicat de investiții străine directe. Având în vedere faptul că analiza numărului anual al investitorilor străini direcți din România este un indicator cu relevanță cantitativă parțială, am considerat necesar să aducem noi aspecte analitice complementare, ce rezultă din indicatorii în expresie valorică ai ISD. Principalele tendințe ale volumului valoric anual al ISD în România, în
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
2001-2006 - perioada de preaderare; 2007 2012 - perioada de postaderare. În intervalul 1991-2000, care cuprinde perioada de preasociere și asociere, volumul anual al investițiilor străine directe în România s-a situat sub un miliard de euro, ceea ce reflectă slaba atractivitate pentru investitorii străini a economiei românești, în unii ani, investițiile străine directe având niveluri de 200-300 milioane de euro. Odată cu demararea negocierilor pentru aderarea României la UE, constatăm un nivel relativ înalt al volumului valoric al acestora de peste 2,3 miliarde de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de județul Ilfov (6,82%), din totalul investițiilor străine directe, ceea ce reflectă un grad ridicat de concentrare a acestora, cu efecte favorabile pentru zonele respective, dar și faptul că regiunile cu infrastructură mai bună reprezintă un factor de interes pentru investitorii străini; județele cu o pondere mai mare, de peste 2%, în volumul total al ISD, sunt: Timiș (3,71%), Bihor (3,09%), Mureș (2,69%), Brașov (2,57%), Constanța (2,33%), Bacău (2,11%), Argeș (2,00%). În aceste județe au
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
pondere mai mare, de peste 2%, în volumul total al ISD, sunt: Timiș (3,71%), Bihor (3,09%), Mureș (2,69%), Brașov (2,57%), Constanța (2,33%), Bacău (2,11%), Argeș (2,00%). În aceste județe au venit o serie de investitori prin participare la privatizări (Dacia Automobile Renault) sau prin crearea de noi unități comerciale (Steinel Electronic SRL); în restul județelor, ponderea în volumul total al investițiilor străine directe este relativ scăzută, ceea ce reflectă un slab interes al acestora din cauza nivelului
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Centru (7,47%), regiunea Vest (6,68%), Sud-Muntenia (6,62%). Cea mai mare pondere (59,60%), ceea ce reflectă un grad ridicat de concentrare a acestora, dar și faptul că regiunile cu o infrastructură bună reprezintă un factor de interes pentru investitorii străini, se situează în regiunea București-Ilfov cu 19.633,5 milioane de euro. Cea mai scăzută pondere este de 3,37% și se află în regiunea Sud Vest Oltenia, regiunea cel mai puțin atractivă pentru investitorii străini. La această situație
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
factor de interes pentru investitorii străini, se situează în regiunea București-Ilfov cu 19.633,5 milioane de euro. Cea mai scăzută pondere este de 3,37% și se află în regiunea Sud Vest Oltenia, regiunea cel mai puțin atractivă pentru investitorii străini. La această situație a contribuit și existența unor companii de talie mare care au avut pierderi importante. Atât datele din tabelul 3.3, cât și cele din tabelul 3.4 oferă elemente adiționale de interpretare a posibilelor efecte ale
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
totală a investițiilor, mai modestă până în anul 2000 și mai accentuată după anul 2001, când România a început negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, a demarat marile privatizări din sistemul bancar, utilități și industrie, a oferit condiții de profitabilitate deosebită pentru investitorii străini. Datele din tabelul 3.11 evidențiază următoarele aspecte: ISD au manifestat o tendință de creștere în totalul investițiilor, la nivelul economiei naționale, în anii 2009 și 2010, adică exact în anii în care impactul negativ al crizei economice și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
continuat în proporții semnificative, rata procentuală a ISD în IT a scăzut la 11,6%, fiind mai mică decât cea din anul 2008 (15,1%), ceea ce ne confirmă faptul că, pe de o parte, a scăzut atractivitatea României pentru noi investitori străini și, pe de altă parte, că unii investitori străini, cu sediul în România, și-au încetat activitatea, fie că este vorba despre mari investitori (vezi Nokia), fie despre investitori străini de talie mică și mijlocie; se observă că cele
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
IT a scăzut la 11,6%, fiind mai mică decât cea din anul 2008 (15,1%), ceea ce ne confirmă faptul că, pe de o parte, a scăzut atractivitatea României pentru noi investitori străini și, pe de altă parte, că unii investitori străini, cu sediul în România, și-au încetat activitatea, fie că este vorba despre mari investitori (vezi Nokia), fie despre investitori străini de talie mică și mijlocie; se observă că cele mai mari ponderi, peste media la nivel național, în
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ceea ce ne confirmă faptul că, pe de o parte, a scăzut atractivitatea României pentru noi investitori străini și, pe de altă parte, că unii investitori străini, cu sediul în România, și-au încetat activitatea, fie că este vorba despre mari investitori (vezi Nokia), fie despre investitori străini de talie mică și mijlocie; se observă că cele mai mari ponderi, peste media la nivel național, în anul 2011 s-au înregistrat în ramurile industrie, respectiv industria extractivă și prelucrătoare (alimente, băuturi și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
pe de o parte, a scăzut atractivitatea României pentru noi investitori străini și, pe de altă parte, că unii investitori străini, cu sediul în România, și-au încetat activitatea, fie că este vorba despre mari investitori (vezi Nokia), fie despre investitori străini de talie mică și mijlocie; se observă că cele mai mari ponderi, peste media la nivel național, în anul 2011 s-au înregistrat în ramurile industrie, respectiv industria extractivă și prelucrătoare (alimente, băuturi și tutun, fabricarea calculatoarelor, a altor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
aceasta reflectă interesele și raportul de forță ale diferitelor categorii de acționari străini și autohtoni. Potrivit cercetărilor noastre, distingem următoarea tipologie a structurii acționariatului ISD, și anume: a) societăți cu capital străin integral, în care controlul este deținut 100% de investitorul străin; b) societăți cu capital străin majoritar, dar numai în proporție de peste 51%, restul acționariatului fiind disipat între doi investitori autohtoni, și anume: Ministerul Economiei și Fondul Proprietatea. În cazul acestui tip de acționariat, investitorul străin majoritar a dorit să
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
tipologie a structurii acționariatului ISD, și anume: a) societăți cu capital străin integral, în care controlul este deținut 100% de investitorul străin; b) societăți cu capital străin majoritar, dar numai în proporție de peste 51%, restul acționariatului fiind disipat între doi investitori autohtoni, și anume: Ministerul Economiei și Fondul Proprietatea. În cazul acestui tip de acționariat, investitorul străin majoritar a dorit să se asocieze cu acționari autohtoni din sectorul public, având interes să primească sprijin din partea acestora în mai multe direcții, în vederea
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
controlul este deținut 100% de investitorul străin; b) societăți cu capital străin majoritar, dar numai în proporție de peste 51%, restul acționariatului fiind disipat între doi investitori autohtoni, și anume: Ministerul Economiei și Fondul Proprietatea. În cazul acestui tip de acționariat, investitorul străin majoritar a dorit să se asocieze cu acționari autohtoni din sectorul public, având interes să primească sprijin din partea acestora în mai multe direcții, în vederea satisfacerii propriilor interese, ca de exemplu: propuneri legislative favorabile, influență asupra altor investitori autohtoni, influențe
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de acționariat, investitorul străin majoritar a dorit să se asocieze cu acționari autohtoni din sectorul public, având interes să primească sprijin din partea acestora în mai multe direcții, în vederea satisfacerii propriilor interese, ca de exemplu: propuneri legislative favorabile, influență asupra altor investitori autohtoni, influențe și management cu specific național etc.; c) societăți cu un acționar străin majoritar, între 50-70% și mai mulți acționari privați autohtoni sau străini minoritari al căror capital a fost utilizat la achiziționarea sau înființarea companiei, dar care nu
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
acționari privați autohtoni sau străini minoritari al căror capital a fost utilizat la achiziționarea sau înființarea companiei, dar care nu au putere de decizie în cadrul societății; d) societăți cu capital autohton integral, controlul fiind deținut în proporție de 100% de investitor autohton; e) societăți cu 51% capital românesc și restul acționariatului străin, mai puțin frecvente, deoarece investitorii străini doresc să aibă asigurat pachetul majoritar de control, de peste 50%. Din topul 100 al celor mai valoroase companii, am selectat societăți din domeniile
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
companiei, dar care nu au putere de decizie în cadrul societății; d) societăți cu capital autohton integral, controlul fiind deținut în proporție de 100% de investitor autohton; e) societăți cu 51% capital românesc și restul acționariatului străin, mai puțin frecvente, deoarece investitorii străini doresc să aibă asigurat pachetul majoritar de control, de peste 50%. Din topul 100 al celor mai valoroase companii, am selectat societăți din domeniile<footnote http://www.zf.ro/wikizf/wikizf-indexul companiilor-8981284 footnote> energie, comerț, auto, telecomunicații, industrie, construcții și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
economice. footnote> și ROE<footnote Rata rentabilității financiare. footnote>) au înregistrat valori negative, iar în primul trimestru al anului 2012 instituțiile de credit nu au realizat profit. 3.1.4. Structura investițiilor străine directe în funcție de țara de origine În România, investitorii străini provin atât din țări dezvoltate, cât și din țări în curs de dezvoltare, prima categorie de țări deținând cele mai mari ponderi. În clasamentul pe țări de proveniență a ISD, pe primele cinci locuri se află țări din Uniunea Europeană
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
un grad ridicat de similitudine structurală la nivelurile macro-, mezoși microeconomic. Orientarea cu prioritate a investițiilor străine directe din România către țări de origine din arealul economiilor dezvoltate nu trebuie să neglijeze și oportunitățile pe care le pot oferi unii investitori din țările în curs de dezvoltare, mai ales în cazurile în care, prin calcule de fundamentare rezultă parametrii superiori de eficiență economică și financiară pentru economia României. Ponderea investițiilor străine directe ale țărilor din alte continente, după cum era de așteptat
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
avantajele comunitare constituie un factor favorizant al concentrării investițiilor străine directe din România în această zonă. Cu toate acestea, considerăm că nu este firesc să se acorde atenție doar acestei zone, neglijându-se oportunitățile pe care le-ar putea oferi investitorii străini din Asia, America de Nord și de Sud. În plus, criza a arătat că cea mai mare rezistență la impactul extern al crizei au avut-o țările din Asia, astfel că, în viitor, o extindere a relației României cu aceste țări
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
decât un procent modest de circa 1-2%. Pe ansamblu, se poate spune că cea mai mare eficiență se realizează în cadrul fuziunilor și achizițiilor care dețin o pondere de peste 90% din volumul total al ISD și asigură recuperarea cheltuielilor făcute de investitor într-un termen relativ scurt (Lehmann, 2002). Interesante sunt cercetările lui Altzinger în ceea ce privește raportul dintre evoluția mărimii eficienței ISD și ciclul de viață al acestora, în cazul diferitelor tipuri de investiții străine directe. În acest sens, menționăm că cercetările din
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
evoluția mărimii eficienței ISD și ciclul de viață al acestora, în cazul diferitelor tipuri de investiții străine directe. În acest sens, menționăm că cercetările din lucrarea de față au evidențiat, atât în sectorul nebancar, cât și în cel bancar, tendința investitorilor străini de a-și recupera cheltuielile într-un termen cât mai scurt, în anumite cazuri recurgând la metoda de „a da tunuri”, astfel încât să poată oricând, ulterior, după o perioadă de profitabilitate ridicată, să părăsească țara respectivă pentru un plasament
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de investiții, comparativ cu țările dezvoltate, ceea ce impune măsuri complexe, specifice economiei de piață pentru sporirea eficienței investițiilor străine și autohtone. Un factor important de care trebuie să se țină seama este cel care vizează ponderea pe care o ocupă investitorii strategici străini, în general în sectoarele și ramurile economiei naționale (crearea PIB), precum și în exporturi și importuri. Astfel, în economia României, întreprinderile cu investiții străine directe dețin o pondere de circa 70% în export și import, iar în unele sectoare
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
cu legislația internațională și europeană, precum și cu cerințele de asigurare a respectării avantajului reciproc și înscrierii României pe traiectoria dezvoltării durabile, a constituit o preocupare constantă, atât în plan teoretico-metodologic, cât și practic-aplicativ pentru specialiștii din România. În acest sens, investitorii străini, atât în cadrul privatizărilor activelor statului, cât și al investițiilor greenfield, au putut identifica o serie de avantaje ale economiei românești care i-au determinat să devină o parte componentă a acesteia, chiar dacă mediul de afaceri din România și, în
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
națională de comunicații din fibră optică și echipament digital de mare capacitate; posibilități de cooperare cu firme din alte țări în cadrul sistemelor de lanțuri ale valorilor (value chains) și rețele de afaceri (business networking); 2) puncte slabe: interesele economico-financiare ale investitorului străin nu pot coincide total cu cele ale economiei naționale a României în materie de reinvestire a profitului, de alocare a resurselor sau de durabilitate a creșterii economice; investițiile străine directe au un impact negativ asupra unor industrii naționale, prin
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]