34,057 matches
-
în care harpa solistă are rolul central, iar locul orchestrei este luat de un sextet instrumental - ce poate fi extins la o mică orchestră de cameră. Unii harpiști, ca Nicanor Zabaleta, numeau această lucrare ca fiind un concertino, dar iată părerea compozitorului însuși exprimată într-o scrisoare către dirijorul Désiré-Emile Inglebrecht: „Lucrarea pentru harpă nu este propriu-zis o piesă de orchestră. Șapte instrumente în total. Dar asta se poate aranja. Cvartetul poate fi dublat, triplat. Și, cu excepția câtorva soli, va suna
Introducere și Allegro (Maurice Ravel) () [Corola-website/Science/335527_a_336856]
-
științifică”. "SFF World"' îl compară cu unele dintre operele lui Robert Silverberg, cu "Imperiul atomului" a lui A. E. van Vogt și cu "Orașul și stelele" a lui Arthur C. Clarke. Într-o notă similară, "Epiphyte Book Review" este de părere că „dacă Gene Wolfe ar fi scris Lumea Inelară, cam așa ar fi arătat”.
Copilul fluviului () [Corola-website/Science/335529_a_336858]
-
dezvolte într-o manieră armonioasă aducând cu sine fericirea și bunăstarea noii republici. Mustafa Kemal Atatürk spunea următoarele: „Consider că instrucțiunea și educașia tinerei generații este una dintre problemele cele mai importante asupra căreia trebuie să ne îndreptăm atenția. După părerea mea trebuie să avem un program propriu de educație națională, să renunțăm la modelele învechite rămase din perioada osmană, să înlăturăm dăunătoarele influențe străine venite din Orient sau Occident. Mă gândesc la o cultură și educație potrivite specificului națiunii noastre
Medresă () [Corola-website/Science/331926_a_333255]
-
întorcea acasă și după o scurtă odihnă se întorcea la moschee și se ruga până la rugăciunea de dimineață. Se spune că acesta recita foarte frumos Coranul și conform unor surse ar fi făcut pelerinajul (hajj) de 55 de ori. Există păreri distincte privind motivul pentru care Abu Hanifa a fost trimis la închisoare spre sfârșitul vieții sale. Unii spun că acest fapt se datorează refuzului său de a servi drept qadi în perioada califului abasid al-Mansur. Khatib al-Baghdadi relatează că trimiterea
Abu Hanifa () [Corola-website/Science/331934_a_333263]
-
Spitalul de Urgență. Dan Helciug a terminat Facultatea de actorie și cântă de mai bine de 10 ani. A participat la diverse festivaluri și evenimente ca actor, cântăreț și prezentator. Cea mai mare realizare a trupei Spitalul De Urgență, după părerea memebrilor săi, a fost concertul din 2001 de pe scena Festivalului Pepsi Sziget (Ungaria), alături de nume mari din muzica internațională. Au participat la preselecția pentru Eurovision cu piesa Ea (care face parte și din albumul Spitalomania), unde au primit premiul juriului
Spitalul de Urgență (formație) () [Corola-website/Science/331949_a_333278]
-
apostat și mincinos, permițând uciderea sa și a adepților săi. Decretul a fost semnat de aproximativ două sute de teologi din India. Ani mai târziu, un proeminent lider și teolog musulman, Ahmed Raza Khan, a călătorit în Hejaz pentru a strânge părerile teologilor din Mecca și Medina, compilându-le în opera sa Hussam ul Harmain 25, declarându-l din nou pe Ghulam Ahmad apostat. Consensul unanim a aproape 34 de teologi era că opiniile acestuia erau blasfemii și echivalau cu apostazia, iar
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
clădiri au fost distruse în perioada Pahlavi și Ministerul Afacerilor Economice și al Finanțelor a fost construit în locul lor. Între 1925 și 1945 o mare parte a clădirilor Palatului au fost distruse din ordinul lui Reza Shah, care era de părere că orașul nu trebuie să fie sufocat de clădiri vechi Qajare, lăsând loc unui oraș modern astfel încât în locul clădirilor vechi, în anii 1950 și 1960 au fost ridicate clădiri comerciale moderne. În forma sa actuală, Palatul Golestan este rezultatul unei
Palatul Golestan () [Corola-website/Science/331925_a_333254]
-
la Audițiile cu juriul. Bucătarii amatori vor avea la dispoziție o oră pentru a pregăti un preparat ales de ei, iar apoi vor trebui să-l prezinte celor trei jurați. Fiecare jurat va gusta din preparatul concurentului, dându-și cu părerea înainte de a vota cu „da” sau „nu”. Pentru a primii șortul MasterChef, concurentul are nevoie de cel puțin doi de „da”. În sezonul 4 a fost introdus „Green card-ul”, oferind fiecărui jurat posibilitatea de a salva un concurent preferat
MasterChef România () [Corola-website/Science/331958_a_333287]
-
unde și-a petrecut cea mai mare parte a vieții. Bunicul său practica zoroastrismul, dar ulterior s-a convertit la islam. Al- Bistami este cunoscut pentru discursurie sale extatice. Tot el ar fi și autorul conceptului de „anihilare”, însă există păreri cum că acesta ar fi preluat conceptul de la un erudit din orașul Sindh din Pakistan, ceea ce-i conferă influență indiană. Spusele lui nu au fost adunate în scris de acesta, ci de discipoli sufiți, istorici, comentatori, teoreticieni și teologi. Acesta
Abu Yazid al-Bistami () [Corola-website/Science/331987_a_333316]
-
dispărut ori și-au modificat numele. Maroniții consideră că își datorează începuturile unui monah pe nume Maron, care ar fi renunțat la pustnicie pentru a deveni preotul unei comunități restrânse din preajma Antiohiei, la sfârșitul secolului al IV-lea. Există, însă, păreri, potrivit cărora maroniții sunt urmașii unei comunități orientale care și-a ales, în jurul anului 680, propriul patriarh, Ioan Maron, în ciuda opoziției Patriarhiei de la Constantinopol. Nici ordinul direct al împăratului Constantin al VI-lea nu i-a determinat pe maroniți să
Maroniți () [Corola-website/Science/331970_a_333299]
-
care locuiesc la oraș și cele care trăiesc în sudul României declară într-o proporție mai mare că ar cunoaște activitatea Casei Regale. Doar 5% dintre cei care sunt familiarizați cu activitatea Casei Regale sunt nemulțumiți, declarând că au o părere proastă sau foarte proastă despre ea. Cu activitatea Principesei Margareta și a Principelui Radu sunt familiarizați o treime dintre cei care au auzit de Casa Regală a României. Proporția celor care cunosc activitatea principilor este în creștere odată cu vârsta respondenților
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
femeilor, al celor care trăiesc în mediul urban și al respondenților cu studii superioare. Respondenții din Transilvania și Banat răspund într-un procent crescut față de celelalte regiuni că nu sunt la curent cu activitatea Principesei Margareta și a Principelui Radu. Părerile celor care cunosc activitatea principilor sunt bune sau foarte bune în proporție de 90%, doar 6% dintre aceștia declarând că părerea lor este proastă sau foarte proastă cu privire la această activitate. Unul din zece respondenți nu își declară opinia cu privire la gradul
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
un procent crescut față de celelalte regiuni că nu sunt la curent cu activitatea Principesei Margareta și a Principelui Radu. Părerile celor care cunosc activitatea principilor sunt bune sau foarte bune în proporție de 90%, doar 6% dintre aceștia declarând că părerea lor este proastă sau foarte proastă cu privire la această activitate. Unul din zece respondenți nu își declară opinia cu privire la gradul de implicare a membrilor Casei Regale în viața publică din România. Proporțiile celor care cred că aceștia sunt implicați atât cât
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
Regale în viața publică din România. Proporțiile celor care cred că aceștia sunt implicați atât cât trebuie în viața publică din România și a celor care consideră că sunt implicați insuficient sunt apropiate: 42% versus 45%. Persoanele care sunt de părere că membrii Casei Regale sunt insuficient implicați în viața publică din România se regăsesc mai curând în rândul bărbaților, al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 51 - 65 ani, cu studii medii sau superioare, care locuiesc în mediul urban și în
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
publică din România se regăsesc mai curând în rândul bărbaților, al persoanelor cu vârsta cuprinsă între 51 - 65 ani, cu studii medii sau superioare, care locuiesc în mediul urban și în Transilvania și Banat. În schimb, respondenții care sunt de părere că membrii Casei Regale sunt implicați cât trebuie în viața publică din România sunt în proporții mai mari în rândul femeilor, al persoanelor peste 65 de ani, intervievaților cu educație elementară, al celor care locuiesc în mediul rural sau în
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
sprijine săracii/să realizeze acte de caritate (6%). Relațiile Casei Regale cu Europa și alte Case Regale sunt evaluate pozitiv în cea mai mare măsură, 85%, respectiv 84% dintre respondenții care au auzit de Casa Regală a României având o părere foarte bună și bună despre acestea. Relațiile Casei Regale cu Europa sunt evaluate pozitiv în general, într-o proporție mai ridicată în rândul persoanelor cu studii medii și superioare, în rândul locuitorilor din mediul urban (86,1%) și al celor
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
în rândul locuitorilor din mediul urban (86,1%) și al celor din regiunea de sud a țării. Procentul respondenților de gen masculin, al celor cu studii superioare, al celor cu vârsta între 18 și 35 de ani care au o părere pozitivă despre relațiile Casei Regale cualte Case Regale din Europa este mai ridicat decât cel al intervievaților cu studii elementare sau al persoanelor peste 35 de ani care exprimă aceeași opinie. În ceea ce privește percepția referitoare la relațiile dintre Casa Regală și
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
ridicat decât cel al intervievaților cu studii elementare sau al persoanelor peste 35 de ani care exprimă aceeași opinie. În ceea ce privește percepția referitoare la relațiile dintre Casa Regală și români, 82% dintre respondenții care au auzit de Casa Regală au o părere bună sau foarte bună. Femeile, persoanele cu vârsta între 51 și 65 de ani și persoanele din mediul rural au într-o proporție mai mare o părere pozitivă decât bărbații, persoanele de vârste sub 51 sau peste 65 de ani
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
și români, 82% dintre respondenții care au auzit de Casa Regală au o părere bună sau foarte bună. Femeile, persoanele cu vârsta între 51 și 65 de ani și persoanele din mediul rural au într-o proporție mai mare o părere pozitivă decât bărbații, persoanele de vârste sub 51 sau peste 65 de ani și cele din mediul urban. Relațiile Casei Regale cu Președinția României suscită opinii pozitive în rândul a 73% dintre persoanele cărora le-a fost adresată această întrebare
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
bărbații, persoanele de vârste sub 51 sau peste 65 de ani și cele din mediul urban. Relațiile Casei Regale cu Președinția României suscită opinii pozitive în rândul a 73% dintre persoanele cărora le-a fost adresată această întrebare. Femeile au păreri bune sau foarte bune cu privire la relațiile Casei Regale cu Președinția în proporție ușor mai ridicată comparativ cu bărbații, la fel respondenții cu vârsta peste 65 de ani comparativ cei mai tineri. Intervievații din sudul țării exprimă în proporție ușor mai
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
de ani comparativ cei mai tineri. Intervievații din sudul țării exprimă în proporție ușor mai ridicată opinii negative cu privire la relația dintre Casa Regală și Președinție. Relațiile pe care Casa Regală le are cu societatea civilă sau cu ONG-uri determină păreri bune sau foarte bune în rândul a 67% dintre intervievați. Persoanele cu vârsta peste 65 de ani susțin în mai mică măsură decât cei cu vârsta până în 65 de ani că au o părere bună și foarte bună despre relațiile
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
civilă sau cu ONG-uri determină păreri bune sau foarte bune în rândul a 67% dintre intervievați. Persoanele cu vârsta peste 65 de ani susțin în mai mică măsură decât cei cu vârsta până în 65 de ani că au o părere bună și foarte bună despre relațiile pe care Casa Regală le are cuaceastă instanță. Procentul opiniilor pozitive crește odată cu nivelul educației. Respondenții din mediul urban în comparație cu cei din mediul rural optează, de asemenea, într-o proporție mai mare pentru o
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
o evaluare pozitivă a acestor relații. Cu toate că relațiile dintre Guvern și Casa Regală sunt percepute pozitiv de către majoritatea respondenților (55%), acestea sunt evaluate negativ în rândul bărbaților în mai mare măsură decât în rândul femeilor. În ceea ce privește mediul de rezidență, o părere pozitivă este întâlnită în mediul rural într-o mai mare măsură decât în mediul urban și în Moldova în mai mare măsură decât în celelalte regiuni ale țării. Relațiile cu Parlamentul României și cu oamenii politici români înregistrează cele mai
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
măsură decât în celelalte regiuni ale țării. Relațiile cu Parlamentul României și cu oamenii politici români înregistrează cele mai mici procente în acest sens, evaluările pozitive fiind de 53% respectiv 46%. Despre relațiile dintre Parlament și Casa Regală au o părere bună sau foarte bună 53% dintre intervievați. Respondenții cu vârsta între 51 și 65 de ani, cei cu studii elementare, din mediul rural tind să aibă într-o mai mare măsură o părere bună sau foarte bună despre relațiile dintre
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]
-
dintre Parlament și Casa Regală au o părere bună sau foarte bună 53% dintre intervievați. Respondenții cu vârsta între 51 și 65 de ani, cei cu studii elementare, din mediul rural tind să aibă într-o mai mare măsură o părere bună sau foarte bună despre relațiile dintre Parlament și Casa Regală. Proporția celor care susțin că au o părere proastă despre relațiile dintre Parlament și Casa Regală scade odată creșterea nivelului de educație. Relațiile dintre Casa Regală și oamenii politici
SONDAJ: Câți români au încredere în Casa Regală () [Corola-website/Journalistic/101197_a_102489]