34,796 matches
-
nu mai este directă. Această amenințare continuă a morții este foarte prezenta . Este o alăturare bizară dintre profund și banal. Se naște o literatura mult mai puțin bogată în stil. Primul exemplul este „Focul” lui Henri Barbusse , un autor cu viziune de stânga, al cărui român cuprinde multe momente cutremurătoare în felul cum descrie experiență frontului , acest român fiind publicat în 1915. A fost lăsat publicat pentru că apare un mesaj patriotic în ciuda tuturor suferințelor. Partea utilă de înțeles era faptul că
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
rol important în procesul de modificare a dispozițiilor de a reacționa, dispozițiile de a recționa trebuie să fie prezente mai întâi, pentru a putea să fie modificate. Popper folosește, pentru a explicita această opțiune, metafora găleții și a reflectorului: în viziunea spiritului-găleată, mintea noastră este asemenea unui container cu deschideri în care percepțiile și cunoașterea se acumulează (Bacon vorbește despre percepții ca despre "struguri " care trebuie adunați și din care, dacă îi presăm, iese "vinul pur al cunoasterii"). În opoziție cu
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
mintea noastră este asemenea unui container cu deschideri în care percepțiile și cunoașterea se acumulează (Bacon vorbește despre percepții ca despre "struguri " care trebuie adunați și din care, dacă îi presăm, iese "vinul pur al cunoasterii"). În opoziție cu această viziune este cea care vede omul ca un reflector care luminează întunericul din jurul său. Popper combate toate sursele care se erijează în autorități: percepțiile, rațiunea, etc. Există o mulțime de surse ale afirmațiilor noastre, însă nici una nu are autoritate. De aceea
Karl Popper () [Corola-website/Science/298227_a_299556]
-
colaborări a unor membri de partid cu agenți străini, pentru ca asupra acestor membri de partid să cadă bănuiala de spionaj în ciuda faptului că nu făcuseră nimic rău, falsa învinuire fiind luată însă de bună. Astfel, chiar Guvernul Sovietic era, în viziunea sa, victima mărturiilor false. El mai spunea însă că, fără nici o îndoială, dovezile conspirațiilor celor mai mulți foști înalți demnitari, făcute pentru a pune mâna pe putere într-un moment de slăbiciune datorat războiului care se apropia, erau reale. Epurarea în Armata
Marea Epurare () [Corola-website/Science/298229_a_299558]
-
în peste 40 de țări, între care și România. A fost alcătuită de medicul, folcloristul și filologul finlandez Elias Lönnrot. Străbătând Karelia, acesta a cules poemele transmise pe cale orală timp de mai multe secole, realizând apoi, în baza propriei sale viziuni poetice, "". Publicată pentru prima oară în 1835, cu aproape 23.000 de versete, Kalevala a devenit repede un simbol al naționalismului finlandez. Finlanda făcea la acea dată parte din Imperiul Rus, după ce făcuse înainte parte din Suedia (și controlul asupra
Kalevala () [Corola-website/Science/298251_a_299580]
-
Aventurier și geniu, a știut să prevadă viitorul, pregătind calea picturii moderne, influențându-i pe fauviști și pe artiștii din gruparea Nabis. Între mizerie și epuizare, călătorii și disperare, a ajuns să creeze opere extraordinare, în care redă cu intensitate viziunea sa senzuală asupra vieții. Paul Gauguin s-a născut la Paris pe 7 iunie 1848, fiu al lui Clovis Gauguin, ziarist și republican înveterat. Familia Gauguin, simțind că în Franța republica este în pericol, se mută în Peru (1849). Tatăl
Paul Gauguin () [Corola-website/Science/298258_a_299587]
-
săptămâni la construcția canalului, se îmbolnăvește însă de malarie și se întoarce în Franța, din nou la Pont-Aven. Împreună cu pictorul Émile Bernard, elaborează regulile sintetismului, care se bazează pe planuri de culori de aceeași nuanță, reliefate prin contururi ferme. Compoziția ""Viziune după predică"", cunoscută și ca ""Lupta lui Iacob cu îngerul"", marchează debutul acestui nou stil, caracterizat prin petele decorative de culoare pură, prezența marcată a liniilor de culoare închisă, motive simplificate, tratarea antinaturalistă a spațiului și renunțarea la perspectiva tradițională
Paul Gauguin () [Corola-website/Science/298258_a_299587]
-
stil, caracterizat prin petele decorative de culoare pură, prezența marcată a liniilor de culoare închisă, motive simplificate, tratarea antinaturalistă a spațiului și renunțarea la perspectiva tradițională. Prin așezarea surprinzătoare a motivelor, artistul leagă două planuri ale realității: femeile bretone și viziunea lor. "Pentru mine peisajul și lupta din tablou există numai în imaginația oamenilor care se roagă, ele sunt o urmare a predicei ascultate" (Paul Gauguin). Gauguin recurge adesea la motive pictate deja, pe care și le însușește și le așază
Paul Gauguin () [Corola-website/Science/298258_a_299587]
-
departe, preia idei formale și din propriile lucrări și, asemenea unui compozitor, le prelucrează ca și cum ar scrie variații diferite pe aceeași temă. În partea stângă a tabloului se văd femei din Bretania, motiv ce constituie o nouă variantă a compoziției ""Viziune după predică"". În anul (1888), galeria pariziană "Boussod et Valadon" îi organizează prima expoziție personală. Noua generație vede în Gauguin maestrul simbolismului. În același an, la 21 octombrie 1888, Gauguin sosește la Arles, la Van Gogh, pe care îl cunoscuse
Paul Gauguin () [Corola-website/Science/298258_a_299587]
-
fost nevoit să facă un compromis: a refuzat continuarea negocierilor pentru o coaliție care să reunească toți socialiștii, dar a acceptat ca ele să continue numai cu . Unii dintre aceștia din urmă aveau să intre în guvern în decembrie 1917. Viziunile privind primele câteva zile de după schimbarea puterii din octombrie sunt împărțite. Pentru unii, este vorba de începutul unei dictaturi. Maxim Gorki scria pe 7 decembrie 1917: „bolșevicii au pus Congresul Sovietelor în fața faptului împlinit al preluării puterii de către ei înșiși
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
regimului. Din cauza lipsei de fonduri pentru reconstrucție, cele mai multe dintre proiectele de arhitectură și de inovație nu au putut fi finalizate. Noul mediu politic și cultural a favorizat apariția unor curente noi și unor dezbateri între școli. Potrivit lui , „înăuntrul acestei noi viziuni, se pot distinge două orientări, în fapt două avangarde: o avangardă esențialmente formală care, în ciuda recursului la forme de expresie inedite, nu va atribui artei o misiune nouă, și o avangardă conștientă social și politic, care va ține, în lumina
Revoluția Rusă din 1917 () [Corola-website/Science/298166_a_299495]
-
Latina unde suferă o depresie severă, având chiar o tentativă de sinucidere. Între 1973 - 1976 studiază istoria religiilor la Università Cattolica del Sacro Cuore din Milano unde, sub îndrumarea profesorului Ugo Bianchi, scrie o lucrare de licență despre gnosticismul în viziunea lui Hans Jonas ("Gnosticismo e pensiero moderno: H. Jonas"). În 1976 s-a stabilit în Groningen, Olanda, unde va sta doisprezece ani , angajat întâi ca asistent de română și din 1986 (v. scrisoarea lui Culianu către Mircea Eliade din 14
Ioan Petru Culianu () [Corola-website/Science/298281_a_299610]
-
o reacție (neoclasica) la romantism și cultiva expresia impersonala, descriptiva, ornamentala și cizelata, raportată la peisaje exotice, dar și la obiecte de artă, cărora le consacră poezii de virtuozitate formală (sonet, rondel, glosa ș.a.). Parnasianismul promova: impersonalismul; natură obiectivata - în viziuni întemeiate pe receptarea strict senzorială a lucrurilor; cultivarea formelor fixe de poezie (sonetul, rondelul, glosa, gazelul etc.) și a tiparelor prozodice alambicate; elogiul civilizațiilor (arhetipale și interferențiale), al mitologiilor, religiilor, geografia lirica devenind planetară; surprinderea spațiilor exotice sau luxuriante, de la
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
cunoaștere. Gradul de cunoaștere a monadelor este reprezentat prin următoarele: 1.percepția- care poate fi confuză; se datorează faptului că nu există memorie 2.dominantă- sufletul, percepții și memorie,distinct 3.monade raționale- principii logice( noncontradictia și rațiunea suficientă) 4.viziunea asupra lumii total adecvată și intuitivă Leibniz considera, în spiritul unui optimism conformist, că lumea noastră, creată de Dumnezeu, este ""cea mai bună dintre toate lumile posibile"". Această teză optimistă, de fapt o judecată sintetică "a priori", a fost la
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
Roman de la Rose"" de Guillaume de Lorris și Jean de Meung, pe care Chaucer îl traduce în limba engleză. Prima operă mai importantă din această perioadă este "Cartea ducesei" (""The Book of the Duchesse"", 1369), o elegie concepută în cadrul unei viziuni alegorice cu prilejul morții lui Blanche, soția lui John of Gaunt. Opera literară a lui Chaucer din anii 1372-1385 este strâns legată de însușirea concepției umaniste și a culturii laice cu ocazia călătoriilor sale în Italia. În "Parlamentul păsărilor" (""The
Geoffrey Chaucer () [Corola-website/Science/298321_a_299650]
-
unele din cele mai importante lucrări grecești în domeniul matematicii și s-a găsit soluția ecuațiilor de gradul trei. Cunoștințele obținute în astronomie de către Nicolai Copernic (1473-1543), Tycho Brahe (1546-1601) și Johannes Kepler (1571-1630), prin descoperirea legilor mișcării planetelor, depășesc viziunea geocentrică a lui Ptolemeu, conducând la reprezentarea heliocentrică a sistemului solar. Către sfârșitul secolului al XVI-lea, Galileo Galilei (1564-1642) aplică modelele matematice în studiul fenomenelor fizice. Un eveniment determinant îl constituie punerea la punct a imprimeriei cu caractere mobile
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
Siena și teologi sau prelați ca Sant'Antonio din Florența sunt ascultați și onorați de credincioși. În același timp, însă, învățații umaniști se ocupă de problemele teologice și adaptează cunoștințele filologice și istorice noi la studiul și interpretarea scrierilor religioase. Viziunea umanistică asupra teologiei și scripturilor sfinte a dus, printre alte evoluții, la apariția reformei protestante, inițiată în Germania de către Martin Luther (1483-1546), și răspândită apoi în întreaga lume catolică. Acest fenomen a fost decisiv în special în domeniul istoriografiei. Opere
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
importanță. Reprezentanți importanți ai umanismului au fost Leonardo Da Vinci, Erasmus din Rotterdam și Thomas Morus. Cultivarea armonioasă nu numai a spiritului, dar și a corpului, care în perioada medievală era total discreditată, a devenit în timpul Renașterii un scop educativ. Viziunea teocentrică a trecutului s-a transformat într-una antropocentrică: centrul atenției în studii științifice și creații artistice a devenit omul. Primele manifestări ale Renașterii au avut loc în Italia. După Pacea de la Lodi (1454) a intervenit un echilibru între diversele
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
își propun ca obiectiv fundamental transmiterea unui mesaj eliberator și purtător de bucuria pe care o dă cunoașterea iar secolul al XVIII-lea va relua spiritul Renașterii sub forma iluminismului francez. Fiecare perioadă din istoria culturii a avut propria ei viziune asupra Renașterii, astfel:
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
participă la "Salon" cu patru formate relativ mici, care diferă de opera sa de până atunci prin simplificarea, chiar abstracțiunea aplicată fundalurilor, prin contrastele coloristice mai accentuate și prin tendințe ornamentale. E vorba de "Salomea", "Hercule și hidra din Lerna", "Viziunea (Salomea cu capul lui Ioan Botezătorul)" și "Sfântul Sebastian", apreciate de critică drept tablouri vizionare. Decorat, artist recunoscut și deosebit de apreciat, Moreau lucrează fără odihnă. Pictează tablouri mari cu teme din mitologia greco-romană, desenează flori tropicale în serele Muzeului de
Gustave Moreau () [Corola-website/Science/298366_a_299695]
-
fi avut costuri adiționale uriașe) și a descris acordul de la München ca pe un „triumf pentru tot ce era mai bun și mai luminat în viața britanică ... <nowiki>[și]</nowiki> pentru cei ce denunțaseră cu curaj duritatea și lipsa de viziune de la Versailles”. Adoptarea regulii celor treizeci de ani în 1967 a pus în următorii trei ani la dispoziția publicului multe din documentele guvernului Chamberlain, ceea ce a ajutat la a explica de ce Chamberlain a acționat așa cum a acționat. Lucrarea ce a
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
forță, ajungând la Rhone în doar opt zile, iar el a întrevăzut viitoarea sa abilitate de a organiza deplasarea la viteze mari a unor unități de armată. În drumul lor, mai mulți membri din anturajului au notat barbaricul și, în viziunea lor, mizerabilul standard de trai al satelor. Caesar, demonstrându-și ambiția, a replicat: „Din partea mea, aș prefera să fiu primul om între acești inși, decât al doilea în Roma”. În timpul mandatului de guvernator, Caesar și-a întărit relația cu popoarele
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
În 1933 capătă mare popularitate romanul Maitreyi, bazat pe experiența din India și pe date autobiografice. Între 1932 și 1943 publică mai multe volume de proză literară, eseuri și lucrări științifice. Puține opere din literatura universală tratează aceleași fapte în viziunea, inerent diferită și chiar contradictorie, a doi scriitori care au fost, în același timp, protagoniștii lor. Pentru români, romanul "Maitreyi" al lui Mircea Eliade a constituit generații de-a rândul o adevărată încântare. Demn de menționat este faptul că prototipul
Mircea Eliade () [Corola-website/Science/297106_a_298435]
-
apropiate coexistă, aducând originalitate și distincție în sculptura românească. Aluziile la patrimoniul bizantin sau al Renașterii ("Gigantul", 1905; "Christ încoronat cu spini", 1907) se produc în desfășurarea unui discurs plastic ce vizează realitățile epocii. Cu o forță imaginativă alimentată de viziuni mitice, Paciurea începe să amplifice sensurile realului prin montaje neașteptate, cu program simbolic sau prin inventarea unor ființe fantastice. De la "Omul primitiv" (1906) și "Sfinxul" (1913), trece la seria de ""Himere"": "Himera văzduhului", "Himera pământului", "Himera apei", " Himera nopții". Paciurea
Dimitrie Paciurea () [Corola-website/Science/297110_a_298439]
-
(n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. a fost ales membru postum al Academiei Române. Francezii și americanii îl desemnează, cel mai adesea, doar prin numele de familie, pe care îl scriu fără semne diacritice, Brancusi, pronunțându-l după regulile de pronunțare ale limbii
Constantin Brâncuși () [Corola-website/Science/297109_a_298438]