4,030 matches
-
la zidirea lumii. De la imaginea lui Eno, în sensul învîrtirii acelor de ceasornic, sînt alte cinci personaje îmbrăcate diferit care arată că aparțin unor populații diferite. În continuare după Orfeu pînă se revine la Eno mai sînt 9 personaje, diferit îmbrăcate iar unele au în mînă obiecte care le individualizează de celelalte mai mult. O studiere atentă a veșmintelor per-sonajelor, a obiectelor ce le au în mînă sau a altor elemente de decor care le însoțesc, ar putea ajuta la identificarea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ziua festivă, a deschiderii „cursurilor” am fost pregătit special. Am fost spălat, schimbată îmbrăcămintea, am fost încălțat și așteptam să merg la școală. De acasă vedeam școala și vedeam că nimeni nu este venit. M-am plictisit așteptând, și așa îmbrăcat ca pentru școală, am plecat la via lui nașu să mănânc struguri și apoi să vin la școală. La vie am uitat de școală și pe la amiază, cînd mă întorceam acasă cu îmbrăcămintea pătată de struguri negri, când treceam prin fața
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
repartizat la Regimentrul Infanteri din Cetatea Albă. Acolo am stat fără nici un rost zece zile, după care am fost trimis la Școala de Ofițeri de Rezervă din Bacău. Fiind mic de statură, slab și obosit de călătorie, și de nesomn, îmbrăcat foarte sărăcăcios, pentru că fără știrea părinților, lăsasem hainele cele bune și getele cele noi, unui coleg reformat, bolnav, mult mai sărac decât mine, . . un coleg de armată, venit de la Brăila, odată cu mine, Constantin Bădeliță, m-a luat în râs, m-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
să văd un loc unde să execut comanda. El a țipat la mine: „Ce, nu-ți convine”?. Culcat, că altfel de duc la Curtea Marțială. M-am uitat lung la el, m-am aplecat și pentru ca să nu murdăresc uniforma abia îmbrăcată, m-am culcat sprijinit în mâini și în vârful bocancilor. A țipat la mine că aceasta nu înseamnă culcat, a venit lângă mine, a pus piciorul pe spatele meu și a apăsat până am ajuns cu tot corpul „la pămât
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
toată puterea psihică pentru a mă regăsi cu ai mei? Sau numai pe aceștia mi i-a putut reda inima ? Nu știu cât am dormit. M-am visat acasă. Eram cu Cristina în brațe. Era mai mărișoară. Mă săruta! Marta era gospodinăcurat îmbrăcată, cu sufletul frumos, dar tristă. De ce n-am visat-o veselă ca altă dată? Vineri 28 iulie 1950. M-am deșteptat înainte de ora 5. M-am frământat cu gândurile, fără să cobor din pat până la ora 7. Am încercat să
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
că sunt „specialist” și că am servit mii și mii de oameni, mi-aduc aminte și acum că avea un păr frumos negru, ondulat, dat peste cap. Mustața, mică, era tot neagră. De ’mbrăcat nu l-am văzut niciodată rău îmbrăcat, îi plăceau cravatele negre, făcute „fundă”. Vorbea cu mine, vorbea cu lucrătorii, și mai ales ședea de vorbă cu d. Ardeleanu, patronul meu de pe vremuri, povestind tot felul de lucruri, fiindcă Ardeleanu era om citit, și fusese și la Paris
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
iarăși va fi evitată discuția. Ceea ce trebuie, iarăși, subliniat este că de acum înainte poziția lui Titu Maiorescu față de el va fi una strict, sau aproape exclusiv oficială. Ca să-l viziteze trebuia să se înscrie în audiență, să fie bine îmbrăcat. Poetul are chiar emoții și amână de câteva ori o întâlnire, din scrupule de tot felul. Mai mult decât ne dau documentele nu putem avansa, dar sunt suficiente indicii să considerăm că Titu Maiorescu a cerut avizul medical al doctorului
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
suflau pe la ureche, și când a aflat că am o cruciuliță... m-a turnat la șeful de secție. Și a venit șefu’ de secție cu un căpitan - stai, cum Îi spunea? -, domnu’ „Ferometal”, așa Îi spunea, că avea toată dantura Îmbrăcată, că așa Îi plăcea lui... Și m-a scos afară: „Banditule, ieși afară! Ia uite-l cât e de mic, și e bandit notoriu... Futu-ți Dumnezeu!” Pac, o cizmă, două În fund, pe spinare nu mai zic... Și zice
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vedea În colțuri ne mai vâram și ne mai culcam și peste zi. Și În ajunul primului Crăciun pe care l-am făcut acolo am colindat... Nu vă spun că acolo Îs temperaturi foarte scăzute și de-aia eram totdeauna Îmbrăcate, ’fofolite. Aveam niște zeghi de lână și toată lumea stătea cu alea peste cap și se gândea că-i Ajunul Crăciunului, se gândea acasă, la cei dragi... Era o tristețe așa... o situație groaznică și, la un moment, n-am mai
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
am Îmbrăcat un pic mai frumos cu lucrurile pe care le-aveam, mi-am aranjat părul... Când am ieșit, nu m-o mai cunoscut familia... Ei, săracii, m-așteptau și o crezut că-s soția sergentului respectiv... Eram În particular Îmbrăcată și mi-am făcut un pic părul bucle... Am trecut liniștită cu sergentul lângă mine, pân’ la colțul străzii, și-acolo mi-a arătat șinele de la tramvai și mi-a zis: „Te duci tot după șine, până-n gară.” Atunci, când
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
leșin, nu mai pot să mai vorbesc”... Și vorbeam altă dată. Și mergând mereu cu roaba unu’ după altu’, Încărcam acolo... Știi? Făceam cu schimbul și aveam timp să mai discutăm. Cum a fost Întoarcerea acasă? Am venit până la București Îmbrăcat cum ți-am zis, cu mantaua aia de n-avea o aripă și, În loc de nasturi, avea niște surcele legate cu sfoară, cu cizmele ălea căscate și În cap cu un ciorap... La București m-a Îmbrăcat văru-mio cu un costum
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
făcută dintr-o față de pernă, unde Îmi țineam ce lucruri ma’ aveam acolo... (râde - n.n.) Și cân’ ne-a dus pe Reduit, acolo au apărut doi sergenți-majori, băieți tineri, așa cum sunteți dumneavoastră: „Bă, ia vino-ncoa!”. Io cu traista aia, Îmbrăcat, a crezut că sunt Într-adevăr pușcăriaș... „Ia vino! Ce cauți, mă, aici?” Da’ eu zâc: „Pă’ să nu-l bagi În măsa pă-l dă m-a adus aici?”. (râde - n.n.) Și ei atuncea, că aveau bastoane la ei
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
și acum este... Preotul Ion... așa-i zice. Care era programul de la Gherla? Acolo era armată: seara la 10 era stingerea, dimineața la 5 deșteptarea, ca la armată... Da’ te obișnuiai... Auzeai că bate toaca aia sau clopotul, săreai gata Îmbrăcat... După aia te scotea afară, te spălai oleacă așa, te Înviorai... Făceai dup-aia adunarea afară și te ținea o oră, până venea ăla la 7... O oră afară nu conta... Gardianul Își făcea meseria, tu te aliniai, stăteai acolo
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de Eusebiu Camilar. Inevitabil, m-am gîndit și la nenorocitul de bunicu-meu, și el emigrant. *Am fost la Complexul Ovin din Răcăciuni să particip la darea de seamă anuală. Sediul e de partea cealaltă a gării. În sală, cincisprezece oameni îmbrăcați gros, așezați la niște mese soioase. Tavanul, spre care am ridicat la un moment dat privirea, era ca podeaua, adică jignitor de murdar. Deși împănat cu formule convenționale, textul citit lăsa totuși să se vadă necazurile celor ce lucrează aci
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
teama am observat și eu, cînd l-am condus la taxi, însă am interpretat-o ca pe reacția unui „străin” care a fost informat de cele ce se întîmplă acum cînd mergi pe stradă la o oră tîrzie de noapte. îmbrăcat într-o geacă albă, groasă, cu fermoare multe și late, Corneliu arăta, la acea întîlnire, ca un om care a parvenit la o stare materială bună. Sînt convins că nu puțini din cei ce l-au văzut atunci l-au
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și cînd prăjesc cartofi, pot avea «nebunia existențială»”. „Dar el?”, întreb pentru a nu părea complet indiferent. „El e cel ce aduce haosul”. *Ani îmi povestește că, în magazinul de pîine, o fată de 15-16 ani, „roșie-n obraz, bine îmbrăcată”, o întreba pe alta, colegă, la coadă, de față cu lumea, „unde-i, fă, cutare, să-i f... un picior în fund?”! Dimineață, pe peretele aceluiași magazin era scris cu cretă cuvîntul „p...dă”! „Pîine și p...dă”, sună interesant
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
strănepoată a unui domnitor Ghica. Ne-a fost profesoară la rusă soția ministrului Învățământului (nu-i mai rețin numele). Din note proaste nu ne scotea. Cea mai mare a fost 7, de care m-am Învrednicit și eu o dată! Venea Îmbrăcată foarte elegant, adusă cu limuzină „ZIL”, a ministrului. Într-una din zile, doamna directoare Csavosy Elsaros mi-a cerut carnețelele cu desene realizate la Fălticeni. Le-a ținut vreo două zile. A mers cu mine cu mașina la directoarea școlii
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Gheorghe Brașoveanu, doctorul Cană, care au încercat un dialog cu teroarea de partid, unde se află? Ce au făcut cu ei regimul și Securitatea? Securiștii sunt azi la tot pasul, bine plătiți, rotofei de mâncare bună și pierdere de timp, îmbrăcați bine în haine civile și militare plătite de stat, din sudoarea muncitorilor cărora pentru munca lor productivă făuritoare de bunuri materiale nu le dă haine de protecție gratis. Apoi miliția, plină de elemente pripășite, fără scrupule, lovește, zbiară, te insultă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
facă baie, dar nu era apă caldă. Vărul meu spune că și ei stau la bloc, dar apă caldă este tot timpul. Vine toamna și va trebui să mergem iar la cules de porumb, sfeclă de zahăr, roșii. Cei mai mulți mergem îmbrăcați în uniformă și ar trebui să vedeți cum arată uniformele pe noi când venim acasă și, mai ales, dacă ne prinde și ploaia. Dacă trebuie să mergem la strânsul recoltei, ar trebui să ni se dea salopete, căci părinții noștri
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Cometa Halley pe lângă pământ, care sunt rațiunea și scopul acestei enorme cheltuieli de bani și energie umană, fără inteligență? Nu este firească revolta oamenilor care vin pe jos, osteniți, înghețați de la muncă, când văd agenții Securității grași, bine hrăniți și îmbrăcați, bărbați și femei, arzând inutil benzina și încasând salarii de trei-patru ori mai mari decât ale lor numai pentru a teroriza doi oameni care nu au făcut și nici nu ar putea face nimic? Doi oameni izolați, imobilizați, trăind în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în curtea omului și apoi în casă. Aici ne-a condus într-o odaie, unde pe întuneric, ne-a adus ceva de mâncare și un pahar cu vin. Apoi ne am întins toți trei pe două paturi și am dormit îmbrăcați. De dimineață tare, vine omul la noi și ne zguduie zdravăn, căci eram cufundați într-un somn de plumb și ne spune că peste ziuă nu putem rămâne în casă, căci am fi văzuți de vecini. Trebuie să ne urcăm
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Petrișor. Aceștia trei cunoșteau foarte bine alfabetul morse și puteau comunica aproape ca și când ar fi conversat. Zamfiroiu, în afara suferinței pe care i-o provocau lanțurile, era chinuit îngrozitor de niște fotografii trucate de „prietenii” de la Securitate în care apărea soția sa, îmbrăcată sumar, alături de cel mai bun prieten,, Puiu Athanasiu, care pe deasupra îi ceruse în căsătorie pe fata lui. Desigur că totul era un joc murdar al Securității și când mi-a povestit Petrișor cele de mai sus, la morse, m-am
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în toamna aceasta cu acești Evrei. Având în vedere interesul general al țării, iar acești evrei se găsesc chemați toți la munca de folos obștesc, propun și rămân la Ordinul Domniei-Voastre, ca Evreii din Ucea de Jos-gară ce sunt bine îmbrăcați și poate rezistă mai bine la frig să fie aduși aci la Fabrică, cu care se va putea termina acest lucru în cel puțin 2 săptămâni. Pentru ca lucrul din gara Ucea să nu stagneze, putem trimite pe cei mai ușor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și poate rezistă mai bine la frig să fie aduși aci la Fabrică, cu care se va putea termina acest lucru în cel puțin 2 săptămâni. Pentru ca lucrul din gara Ucea să nu stagneze, putem trimite pe cei mai ușor îmbrăcați să lucreze, întrucât la Ucea-gară, 13 km depărtare de șantier clima este mai caldă, iar pământul nu este înghețat ca sus și se poate umbla desculț. Rugăm să binevoiți a dispune. Comandantul Militar al Detașamentul Evrei, Compania V-a Lt. rez
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
fiecărei serii se vor forma detașamente sub comanda unui ofițer care va preda întregul lot de evrei Cercului Teritorial de unde au fost primiți, arătând și situația lor și cerând ca la înapoiere să se dea acelaș număr de evrei dar îmbrăcați și sănătoși. 4) La data hotărâtă înapoierei, acelaș ofițer se va prezenta la Cercul Teritorial pentru a lua în primire detașamentul, format ca la punctul 3. Va refuza oameni fără îmbrăcăminte bună de iarnă. 5) Se va pune în vedere
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]