13,283 matches
-
se desprinde de pe pânză și se pogoară spre el. Întinse mâna să-l apuce sau doar își închipuia? Impactul cu pasărea îl eliberă, știa asta pentru că urmărea de undeva de sus cum inelul îi cade pe podea. Ghiarele animalului îi înălțară departe în locul de unde nimeni nu s-a mai întors. Eunucul urmărise odată cu restul spasmele din urmă care-i cutremurară trupul. Totuși cu ochiul inimi pentru o fracțiune de secundă imaginea unei păsări uriașe înșfăcă o mărgea care dispersa lumină și-
RUGUL de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1010 din 06 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352367_a_353696]
-
și nu ar trebui să lipsească nici unui om. Începând din copilărie ar trebui să se cunoască învățăturile credinței, reguli, tradiții și evenimente religioase ale Bisericii (ceea ce nu s-a făcut în comunismul ateist), astfel se pot dobândi obișnuințe spirituale care înalță: copiii, tinerii și oamenii maturi devin mai buni, dobândesc înțelegerea vieții, valoarea, sensul ei. Într-o carte intitulată Rolul religiei, s-a punctat foarte bine situația din societatea actuală în care trebuie refăcută scara valorilor morale: „În contemporaneitate nu se
REPRIMAREA VIEŢII de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1014 din 10 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352406_a_353735]
-
își repară în echinoxul iluminării frânturile zborului un inorog al refluxului aduce patriotard la țărmul mării brățara iubitei și aripile avionului cedrii se mută din pădurea Lebanonului într-un sarcofag plutitor vestitor de al 5-lea element farfuriile zburătoare se înalță în pagodele învățătorului Budha ca ultimii întârziați cocorii albi descântă țipătul Lunii de albastru Pamant http://www.youtube.com/watch?v=cNO9gGqsSN4 Referință Bibliografică: Nirvană / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1021, Anul III, 17 octombrie 2013
NIRVANĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352465_a_353794]
-
octombrie 2013 Toate Articolele Autorului 17- Începutul pacatului e pofta, al mântuirii e dragostea - Sf. Antonie cel Mare - Ce poate însemna pătimirea mea pe lângă ceea ce ai pătimit Tu, Doamne, Tu pentru noi toți? Cuviosul Paisie cel Mare - Cel ce se înalță împotriva oamenilor, se va înălța și împotriva lui Dumnezeu Sf. Ioan Gură de Aur - Pentru a veni cineva la lumina lui Hristos trebuie să vrea să iasă din întunericul păcatului Cuviosul Paisie Aghioritul - Trei lucruri cere Dumnezeu de la om: credința
CITATE MEMORABILE (17) de ION UNTARU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352479_a_353808]
-
17- Începutul pacatului e pofta, al mântuirii e dragostea - Sf. Antonie cel Mare - Ce poate însemna pătimirea mea pe lângă ceea ce ai pătimit Tu, Doamne, Tu pentru noi toți? Cuviosul Paisie cel Mare - Cel ce se înalță împotriva oamenilor, se va înălța și împotriva lui Dumnezeu Sf. Ioan Gură de Aur - Pentru a veni cineva la lumina lui Hristos trebuie să vrea să iasă din întunericul păcatului Cuviosul Paisie Aghioritul - Trei lucruri cere Dumnezeu de la om: credința de la suflet, adevărul de la limbă
CITATE MEMORABILE (17) de ION UNTARU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352479_a_353808]
-
nemuririi: „în neguri/ săpăm tunel,/ Învingătorule,/ noi fugărim timpul,” (Coloane ). Însă, pentru a fugări timpul, sufletul trebuie să prindă aripi, așa că se roagă. Dorința i s-a împlinit doar pe jumătate - sufletul său a prins aripi cu care s-a înălțat peste condiția de muritor, dar „neocrotit de nuferi” (Să-ți leg nuferi la glezne), meditând la rostul omului „Zborul continuă,/ gândul duce dincolo de gând/ și ciclul se reia/ cu alții.” (Neodihnă) rămâne „cu un singur regret// acela că mor.” ( Singurul
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
care poartă culoarea și gustul eternității. Dar până atunci, pașii resemnați ai poetului îl poartă pe vechile străzi pe care mergeau împreună, chemând amintirile care i-au devenit hrana necesară. Din cealaltă realitate, femeia nu se arată, de aceea poetul înalță o rugă Maicii Preacurate să i-o aducă, măcar în vis. În luptă încleștată cu Singurătatea, acum, singura lui prietenă (de altminteri, toți poeții și-o aleg parteneră și muză statornică!) - martoră mută la toate evenimentele, dar și parteneră de
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
l-au pângărit?... Prutule, ți-am pus gând rău, îți aduci aminte oare Când voit-a Dumnezeu să nu mai avem hotare? Milcovul, fratele tău, în clipa de mântuire, Prinzând hora-n jurul său, l-am secat dintr-o sorbire, Înălțând pe-a' lumii astru, dintr-un sânge, dintr-un lan, Roșu, galben și albastru, suflet dac, suflet roman, Liberi, sub același soare, ne-am unit pe veci moșia Și cu apa-i din izvoare botezând-o România ... Acum este rândul
PRUTUL de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352493_a_353822]
-
al dorinței de a avea înțelepciune, pragul peste care dacă treci te universalizezi într-o lume pe care singur ți-o alegi: profană sau inițiată. Este foarte adevărat că omul aparține lumii însă ca trup, nu ca existență. Unul se înalță în vigoarea minții strălucinde a universului, altul se ascunde în întunericul faptelor mărunte care îl coboară în abisul nimicniciei, altul perturbă cu energiile lungilor sale zile timpul, pe când un altul se stinge încă din neînceperea creației: „Copil degenerat - / Învinețit, transfigurat
ANAMNEZA, SENTIMENT AL RETRĂIRILOR ÎN VOLUMUL BACOVIAN CU VOI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352472_a_353801]
-
Acasa > Poeme > Antologie > SINGURĂTATE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1027 din 23 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului eu zbor în geometrii perfecte către un nu știu sideral, către un cer ce nu e-al meu, ce se înalță în astral. m-am rătăcit în toamna asta, ca frunza galbenă în vânt, aștept acum printre tăceri să picur mierea în cuvânt. o șoaptă umblă peste tot și un sărut rămas pe buze, cum totul a trecut ca ieri, ca
SINGURĂTATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352508_a_353837]
-
călugăr bătrân din aceiași chinovie ne povestea tot despre avva Nonu, zicând: Într-o zi, înainte de a toca, am ieșit din chilia mea, ca să mă duc la biserică. Și am văzut pe bătrân stând înaintea bisericii, rugându-se cu mâinile înălțate spre cer. Mâinile lui luminau că două făclii de foc. Cuprins de frica am plecat. CAPITOLUL 105 VIAȚA SFANȚULUI BĂTRÂN HRISTOFOR DE NEAM ROMÂN Pe când eram în Alexandria ne-am dus la avva Teodul, care era în sfântă Sofia lângă
LIVADA DUHOVNICEASCA (35) de ION UNTARU în ediţia nr. 1025 din 21 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352491_a_353820]
-
închinare spirituală a lui Dumnezeu. El nu este o realitate pentru sine, ci în funcție de o altă realitate pe care o simbolizează. El este o scară care ajută spiritul să urce la realitatea simbolizată. Este văzut deci în funcție de transcedență. Idolul nu înalță spiritul la o trascendență, ci îl coboară în creație, îl reduce la datele imanentului, dar acest imanent este divinitatea. Patriarhul Nichifor Mărurisitorul zice: „Sensul idolilor și al înclinării lor de către cei rătăciți, rămânând la ceea ce se vede și neputând indica
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/350446_a_351775]
-
sfinte plaiuri dacice ciobănite de Basarabi și Mușatini, printre salcâmii albi în floare se scurge mierea pe pământ, e calea raiului bătută de Cristosul cel de taină, unde fluturii dansează hora lor în roiuri prinși, unde dorm fântâni pe vizduri, înălțând la ceruri cumpeni, furând razele de lună, prin izvoare tăinuite, umplând ugerele lor; deși mă vântură lumina prin cenușa-n care dorm, eu mă simt atins de vrajă, dând mâna cu nemurirea și iar mi-e dor și mor de
PRIMĂVARA-N ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350516_a_351845]
-
macină fibră cu fibră! Nici un cuvânt de mângâiere nu poate opri avalanșa aceea dureroasă care se rostogolește peste noi fără milă, îngropându-ne sub ea. Deseori am comparat evoluția vieții... cu zborul unei săgeți pornită dintr-un arc, ce se înalță cu repeziciune spre cer...; așa și viața noastră: cu prima rază de lumină văzută la naștere, începem acel ”zbor”... ne înălțăm tot mai sus... până ajungem la maturitate, ca apoi, la fel precum săgeata care pierde din înălțime și viteză
O UMBRĂ... FĂRĂ LACRIMI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350523_a_351852]
-
îngropându-ne sub ea. Deseori am comparat evoluția vieții... cu zborul unei săgeți pornită dintr-un arc, ce se înalță cu repeziciune spre cer...; așa și viața noastră: cu prima rază de lumină văzută la naștere, începem acel ”zbor”... ne înălțăm tot mai sus... până ajungem la maturitate, ca apoi, la fel precum săgeata care pierde din înălțime și viteză, întorcându-se din înălțimile cerului înapoi pe pământ, să ajungem și noi la bătrânețe, la sfârșitul... ”zborului” pe care l-am
O UMBRĂ... FĂRĂ LACRIMI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350523_a_351852]
-
realitatea îmi arată cu totul altceva... Timpul poate alina durerile, însă el nu poate vindeca rănile adânci din suflet. Durerea simțită atunci când pierdem o ființă iubită, va rămâne mereu în sufletele noastre, până când și noi la rândul nostru ne vom înălța către alte dimensiuni... O grijă uriașă mi se strecoară în suflet și deși încerc să o ignorez, ia proporții din ce în ce mai mari: este frica în fața inevitabilului. Teama de a pierde ființe dragi mie, mă copleșește din ce în ce mai mult... De fiecare dată când
O UMBRĂ... FĂRĂ LACRIMI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1232 din 16 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350523_a_351852]
-
mesajul în acele prime veacuri de după trecerea lui s-au dovedit la fel de convingători ca însuși Sfântul Andrei. „Lupii” și-au lăsat „gurile legate”, pentru a-și deschide inimile și a primi veșnicia. Prin botez, prin Liturghie și rugăciune s-au înălțat până la Dumnezeu, devenind cetățeni ai Raiului, ai Cerului. Cei de atunci și noi, cei de acum, suntem urmarea Sfântului Apostol Andrei, moștenitorii de drept ai „tinereții fără bătrânețe și vieții fără de moarte”. Spune, spune, Moș Andrei,/ Cel cu crucea cea
ANDREI, APOSTOLUL LUPILOR de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 77 din 18 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350489_a_351818]
-
nr. 1241 din 25 mai 2014 Toate Articolele Autorului Prof.dr. Dan Bodea Postfață a antologiei ”Poeți români slăvind dumnezeirea” Nu suntem fară semnificație în veac. Fiecare om este o revelație. Tainic, în fiecare răsare lumina cea neasfințită și cuvântul-jertfă își înalță altar de inimă. Martiriul nu-l face pedeapsa, ci cauza pentru care ești executat. Și pe Golgota au fost trei cruci. În aceleași chinuri au murit și cei doi tâlhari, însă aceștia au sfârșit pentru alte motive în vreme ce Iubirea salvatoare
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]
-
cele două maluri, unul se detașează - Podul Carol. Deși lat, este rezervat exclusiv pietonilor. La fiecare dintre capete are turnuri înalte, cu arcade, unde fac de gardă soldați în uniformă medievală. Pe laturile podului, mai exact pe fiecare pilon, se înalță grupuri statuare, în mărime naturală, cu temă religioasă sau istorică. Sunt peste 50 de astfel de statui, nu poți trece fără să le admiri sau să faci o poză. Deseori, când treci podul, ești însoțit de acordurile de jazz ale
NUNTA DE CORAL LA PRAGA de DAN NOREA în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350544_a_351873]
-
bun fecior, Când îl cuprinde de-ai lui dorul, El, timpul binefăcător, Să scrie-n gânduri viitorul! Și dacă până numai doare, Dezleagă el orice mister, Ar fi o ultimă favoare, Ce timpului etern i-o cer! În timp ce sufletul se înalță Și trupul cade-ncet din cer, Să dea urmașilor speranță, Că voi fi stea și nu mai pier! NAVA RĂZBOIULUI SE-MBARCĂ ! File uitate în tăcere Aduc idei ce vor să spună, Cum că istoria-i durere, Și ea adesea
TRAMVAIUL LUI LABIŞ (VERSURI) de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350586_a_351915]
-
cu majusculă?, cum s-a strecurat poezia în existența unui psiholog? ILIE MARINESCU: Când începi să scrii poezie, aș putea spune că spiritualitatea se află la ea acasă și devine o zestre fără de care nu mai poți trăi, care te înalță, te îmbogățește dar care în același timp începe să-ți macine ființa în modul cel mai plăcut, devine un modus vivendi. Și pentru ca frământările să prindă contur, le-am așternut în cele patru volume de versuri, „Maieutica iubirii”, „Oblomovismul sinarhiilor
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
cu majusculă?, cum s-a strecurat poezia în existența unui psiholog?ILIE MARINESCU: Când începi să scrii poezie, aș putea spune că spiritualitatea se află la ea acasă și devine o zestre fără de care nu mai poți trăi, care te înalță, te îmbogățește dar care în același timp începe să-ți macine ființa în modul cel mai plăcut, devine un modus vivendi. Și pentru ca frământările să prindă contur, le-am așternut în cele patru volume de versuri, „Maieutica iubirii”, „Oblomovismul sinarhiilor
ILIE MARINESCU, PSIHOLOGUL VEDETELOR DIN ROMANIA de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350465_a_351794]
-
cu tălpile goale pe iarba amară scrii versurile aerului scrii versurile pământului și lași când și când copacii să-și scuture florile în inima ta se naște poezia pe piatră poezia în tainele mărilor în cupele valurilor te ridică te înalță când sărută cerul prin tine cum uită pe rând silabele ritmul dansul îmbrâncelilor unde unde tu uiți cine ești de câte ori ai strigat la porțile esențelor cu umerii plini de flori colțuri infinite colțuri de stânci în steaua cu centrul în numele
IERBAR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350610_a_351939]
-
lume. Din nou împreună, când stelele se leagă de pământ cu ploi de raze , și picuri de ploaie caldă, când totul în jur se încarcă cu și mai multă taină în ajunul Sfintei Înălțări, când orga și corul minunat care înalță către cer sunete Dumnezeiești, vibrând la unison cu sufletele lor, care se înalță către ceruri , noi cei rămași aici singuri, poate vom medita cu mai multă aplecare și pioșenie la tot ceea ce înseamnă cu adevărat moartea și ce au fost
ÎMPREUNĂ ŞI DINCOLO DE MOARTE! SUFLETE PERECHE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350613_a_351942]
-
raze , și picuri de ploaie caldă, când totul în jur se încarcă cu și mai multă taină în ajunul Sfintei Înălțări, când orga și corul minunat care înalță către cer sunete Dumnezeiești, vibrând la unison cu sufletele lor, care se înalță către ceruri , noi cei rămași aici singuri, poate vom medita cu mai multă aplecare și pioșenie la tot ceea ce înseamnă cu adevărat moartea și ce au fost și însemnat ei în sufletele nostre și cât de uniți am putut fi
ÎMPREUNĂ ŞI DINCOLO DE MOARTE! SUFLETE PERECHE. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350613_a_351942]