5,592 matches
-
aflate în coordonarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, în situația în care persoanele instituționalizate nu sunt incluse pe lista unui medic de familie; ... c) medicii care acordă asistență medicală din serviciile publice specializate sau organismele private autorizate pentru copiii încredințați ori dați în plasament, dacă nu sunt înscriși pe lista unui medic de familie; ... d) medicii care acordă asistență medicală din alte instituții de ocrotire socială, dacă persoanele instituționalizate nu sunt înscrise pe lista unui medic de familie; ... e) medicii
NORME METODOLOGICE din 27 martie 2008 (**actualizate**) de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pe anul 2008*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206755_a_208084]
-
trebuie să fie confirmate condițiile. Can. 69 - Rescriptul pentru prezentarea căruia nu este stabilit nici un termen poate fi prezentat executorului în orice moment, cu condiția să nu existe rea-credință și dol. Can. 70 - Dacă într-un rescript însăși concesiunea este încredințată executorului, este de datoria acestuia să acorde sau să refuze favorul, potrivit aprecierii sale prudente și propriei conștiințe. Can. 71 - Nimeni nu este obligat să se folosească de un rescript acordat exclusiv în propriul avantaj, în afară de cazul când este ținut
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
întreaga Biserică. În chip deosebit au această datorie familiile creștine, educatorii și, dintr-un motiv special, preoții, îndeosebi parohii. Episcopii diecezani, cărora le revine în cel mai înalt grad obligația de a se îngriji de promovarea vocațiilor, să învețe poporul încredințat lor despre importanța slujirii sacre și despre necesitatea slujitorilor în Biserică; să suscite și să sprijine inițiativele în favoarea vocațiilor, mai cu seamă prin instituțiile create în acest scop. § 2. În plus, preoții, dar mai ales Episcopii diecezani, să aibă grijă
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
Cristos, să tragă mai ales din acest preabogat izvor tăria sufletească pentru munca apostolică și pentru viața lor spirituală. § 2. Să fie instruiți în celebrarea liturgiei orelor, prin care slujitorii lui Dumnezeu se roagă lui în numele Bisericii pentru tot poporul încredințat lor, ba chiar pentru lumea întreagă. § 3. Să fie menținute vii cultul Preasfintei Fecioare Maria, chiar prin rozariul marian, meditația și celelalte practici de evlavie, prin care seminariștii dobândesc spiritul de rugăciune și își întăresc propria vocație. § 4. Seminariștii să
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
Episcopul propriu. § 3. Clericii să se abțină de a întemeia asociații sau de a participa la asociații a căror finalitate sau ale căror activități sunt incompatibile cu obligațiile specifice stării clericale sau care pot să împiedice îndeplinirea conștiincioasă a misiunii încredințate lor de autoritatea ecleziastică competentă. Can. 279 - § 1. Clericii să continue studiile sacre chiar și după primirea Preoției și să urmeze învățătura solidă bazată pe sfânta Scriptură, transmisă de înaintași și acceptată în general de Biserică, așa cum este ea stabilită
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
asociațiile înființate de membrii institutelor călugărești în propria biserică sau casă, numirea sau confirmarea președintelui îi aparține de drept Superiorului institutului, conform normelor statutelor. § 3. În asociațiile neclericale, laicii pot să îndeplinească funcția de președinte; această funcție să nu fie încredințată capelanului sau asistentului ecleziastic, decât dacă în statute este prevăzut altfel. § 4. În asociațiile publice de credincioși, care sunt orânduite direct pentru a exercita apostolatul, să nu aibă funcția de președinte cei care îndeplinesc funcții de conducere în partidele politice
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
numai asupra Bisericii universale, dar obține și primatul puterii ordinare asupra tuturor Bisericilor particulare și grupărilor lor, prin care, desigur, în același timp este întărită și garantată puterea proprie, ordinară și nemijlocită pe care Episcopii o au asupra Bisericilor particulare încredințate lor. § 2. Pontiful Roman, în îndeplinirea funcției sale de Păstor suprem al Bisericii, este întotdeauna unit prin comuniune cu ceilalți Episcopi, ba chiar cu Biserica întreagă; totuși, el are dreptul să stabilească, în funcție de necesitățile Bisericii, modul fie personal, fie colegial
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
în primul rând, diecezele, cărora, dacă nu se constată altfel, le sunt asimilate prelatura teritorială și abația teritorială, vicariatul apostolic și prefectura apostolică, precum și administrația apostolică înființată în mod stabil. Can. 369 - Dieceza este o porțiune a poporului lui Dumnezeu, încredințată unui Episcop pentru a o păstori cu colaborarea tuturor preoților săi, astfel încât, aderând la păstorul ei și adunată de el în Duhul Sfânt prin Evanghelie și Euharistie, să constituie o Biserică particulară în care este realmente prezentă și acționează Biserica
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
care este realmente prezentă și acționează Biserica lui Cristos, una, sfântă, catolică și apostolică. Can. 370 - Prelatura teritorială, sau abația teritorială, este o porțiune precisă a poporului lui Dumnezeu, delimitată din punct de vedere teritorial, a cărei grijă pastorală este încredințată, datorită unor circumstanțe speciale, unui Prelat sau, respectiv, unui Abate, care o conduce în calitate de păstor propriu, asemenea unui Episcop diecezan. Can. 371 - § 1. Vicariatul apostolic, sau prefectura apostolică, este o porțiune precisă a poporului lui Dumnezeu, care, datorită unor circumstanțe
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
o conduce în calitate de păstor propriu, asemenea unui Episcop diecezan. Can. 371 - § 1. Vicariatul apostolic, sau prefectura apostolică, este o porțiune precisă a poporului lui Dumnezeu, care, datorită unor circumstanțe deosebite, încă nu a fost constituită ca dieceză și care este încredințată, pentru a fi păstorită, unui Vicar apostolic sau, respectiv, unui Prefect apostolic, care o conduce în numele Suveranului Pontif. § 2. Administrația apostolică este o porțiune precisă a poporului lui Dumnezeu, care, datorită unor motive speciale și deosebit de grave, nu este ridicată
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
Se recomandă foarte mult ca luarea în primire canonică să aibă loc în timpul unei celebrări liturgice în biserica catedrală, în prezența clerului și a poporului. Can. 383 - § 1. În exercitarea funcției pastorale, Episcopul diecezan să fie preocupat față de toți credincioșii încredințați grijii sale, oricare ar fi vârsta, condiția sau naționalitatea lor, atât față de cei care locuiesc în teritoriul respectiv, cât și față de cei care se află acolo temporar, îndreptându-se cu spirit apostolic și spre cei care, din cauza condițiilor în care
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
sfințenie prin dragoste, umilință și simplitate vieții sale, Episcopul diecezan să se străduiască să promoveze prin orice mijloc sfințenia credincioșilor, conform chemării proprii a fiecăruia, și, fiind principalul împărțitor al tainelor lui Dumnezeu, să se străduiască fără încetare încât credincioșii încredințați grijii sale să crească în har prin celebrarea sacramentelor și să cunoască și să trăiască misterul pascal. Can. 388 - § 1. După luarea în primire a diecezei, Episcopul diecezan trebuie să aplice Liturghia pentru poporul ce i-a fost încredințat, în
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
conciliul provincial. Can. 443 - § 1. La conciliile particulare trebuie să fie convocați și, în cadrul lor, au drept de vot deliberativ; 1° Episcopii diecezani; 2° Episcopii coadjutori și auxiliari; 3° ceilalți Episcopi titulari care exercită în teritoriul respectiv o funcție specială încredințată lor de Scaunul Apostolic sau de Conferința Episcopilor. § 2. La conciliile particulare pot fi invitați și alți Episcopi titulari, chiar cei emeriți, care trăiesc în teritoriul respectiv; și ei au drept de vot deliberativ. § 3. La conciliile particulare trebuie să
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
450 - § 1. Fac parte ipso iure din Conferința Episcopilor toți Episcopii diecezani din teritoriul respectiv și cei echivalați lor de către drept; de asemenea, Episcopii coadjutori, Episcopii auxiliari și toți ceilalți Episcopi titulari care îndeplinesc în acel teritoriu o funcție specială încredințată lor de Scaunul Apostolic sau de Conferința Episcopilor; pot fi invitați chiar și Ordinarii de un alt rit, dar numai cu vot consultativ, în afară de cazul când statutele Conferinței Episcopilor stabilesc altfel. § 2. Ceilalți Episcopi titulari și Legatul Pontifului Roman nu
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
diecezan trebuie să aibă grijă ca toate chestiunile referitoare la administrarea întregii dieceze (exercitarea puterii executive) să fie coordonate cum trebuie și organizate în așa fel încât să se asigure într-un mod mai eficace binele porțiunii poporului lui Dumnezeu încredințate lui. § 2. Episcopului diecezan îi revine personal datoria să coordoneze activitatea pastorală a Vicarilor generali și episcopali; când se consideră că este util, poate fi numit un responsabil al curiei, care trebuie să fie preot, și care are misiunea de
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
curiei, care trebuie să fie preot, și care are misiunea de a coordona, sub autoritatea Episcopului, chestiunile de natură executivă ce trebuie tratate, precum și de a avea grijă ca ceilalți angajați ai curiei să-și îndeplinească în mod corect oficiul încredințat lor. § 3. Dacă, după aprecierea Episcopului, circumstanțele locale nu sugerează altfel, să fie numit ca responsabil al curiei însuși Vicarul general sau, dacă sunt mai mulți, unul dintre Vicarii generali. § 4. Când se consideră că este oportun, Episcopul, pentru a
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
aproximativ jumătate din ei să fie aleși în mod liber de preoții înșiși, în conformitate cu canoanele care urmează și cu statutele; 2° unii preoți, conform statutelor, trebuie să fie membri de drept, adică preoți care fac parte din consiliu în virtutea oficiului încredințat lor; 3° Episcopul are dreptul de a numi și alți preoți. Can. 498 - § 1. Au dreptul activ și pasiv de alegere pentru constituirea consiliului prezbiteral: 1° toți preoții seculari încardinați în dieceză; 2° preoții seculari neîncardinați în dieceză și preoții
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
unul dintre ei să fie responsabilul exercitării grijii pastorale, adică unul care să dirijeze activitatea comună și să răspundă de ea în fața Episcopului. § 2. Dacă, din cauza lipsei de preoți, Episcopul diecezan a socotit că participarea la exercitarea grijii pastorale trebuie încredințată unui diacon sau altei persoane care e lipsită de caracterul sacerdotal, sau unei comunități de persoane, să numească un preot care, înzestrat cu puterile și facultățile de paroh, să dirijeze grija pastorală Can. 518 - Ca regulă generală, parohia să fie
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
pe toți credincioșii unui teritoriu precis; unde acest lucru este util, să fie constituite parohii personale, potrivit ritului, limbii și naționalității credincioșilor dintr-un teritoriu, ca și pe baza altor criterii precise. Can. 519 - Parohul este păstorul propriu al parohiei încredințate lui, exercitând grija pastorală a acelei comunități sub autoritatea Episcopului diecezan, împreună cu care este chemat să participe la ministeriul lui Cristos, ca să săvârșească în slujba aceleiași comunități funcția de a învăța, de a sfinți și de a conduce, chiar cu
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
lui, sub autoritatea Episcopului diecezan, trebuie să o dirijeze și, totodată, să vegheze ca să nu se introducă în ea abuzuri. Can. 529 - § 1. Ca să-și îndeplinească cu sârguință îndatorirea de păstor, parohul să se străduiască să-i cunoască pe credincioșii încredințați grijii sale; de aceea, să viziteze familiile, luând parte la preocupările credincioșilor, mai ales la neliniștile și durerile lor, mângâindu-i în Domnul și, dacă au greșit cu ceva, corijându-i cu prudență; să-i ajute cu mare dragoste pe
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
celebrare să aplice Liturghia în aceleași zile prin altcineva sau el personal în alte zile. § 2. Parohul care are grija mai multor parohii este obligat ca, în zilele despre care vorbește § 1, să aplice o singură Liturghie pentru tot poporul încredințat lui. § 3. Parohul care nu a îndeplinit obligația prevăzută de §§ 1 și 2 să aplice cât mai curând pentru popor atâtea Liturghii câte a omis. Can. 535 - § 1. În fiecare parohie să existe registre parohiale, adică registrul de botezați, de
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
care fac parte din grup: 1° sunt obligați la reședință; 2° să stabilească de comun acord programul după care unul din ei să celebreze Liturghia pentru popor, conform can. 534; 3° numai responsabilul reprezintă în treburile juridice parohia sau parohiile încredințate grupului. Can. 544 - Când un preot care face parte din grupul despre care vorbește can. 517, § 1, sau responsabilul grupului, pierde oficiul, ca și atunci când unul dintre ei devine incapabil pentru a exercita funcția pastorală, parohia sau parohiile a căror
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
aparțin Bisericii. § 4. Decanul are obligația să viziteze parohiile din districtul său în modul stabilit de Episcopul diecezan. Capitolul VIII Rectorii de biserici și capelanii Articolul 1 Rectorii de biserici Can. 556 - Rectorii de biserici sunt preoții cărora le este încredințată grija unei biserici care nu este nici parohială, nici capitulară, nici anexată casei unei comunități călugărești sau a unei societăți de viață apostolică care să celebreze în ea oficiile sacre. Can. 557 - § 1. Rectorul unei biserici este numit în mod
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
Episcopul diecezan nu a stabilit altfel, rectorul unei biserici anexate unui seminar sau unui colegiu este rectorul seminarului sau al colegiului. Can. 558 - Rămânând neschimbată dispoziția can. 262, nu-i este permis rectorului să îndeplinească în biserica ce îi este încredințată funcțiunile parohiale despre care este vorba în can. 530, nr. 1-6, dacă nu are consimțământul sau, când este cazul, delegația parohului. Can. 559 - În biserica ce îi este încredințată, rectorul poate să efectueze chiar și celebrări liturgice solemne, rămânând inviolabile
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
1. Capelanul trebuie să fie înzestrat cu toate facultățile necesare pentru buna exercitare a grijii pastorale. Pe lângă facultățile ce îi sunt acordate de dreptul particular sau printr-o delegare specială, capelanul are în virtutea oficiului facultatea de a asculta mărturisirile credincioșilor încredințați grijii sale, de a le predica cuvântul lui Dumnezeu, de a le administra Viaticul și Ungerea bolnavilor, precum și de a conferi Mirul celor care se află în pericol de moarte. § 2. În spitale, în închisori și în călătoriile pe mare
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]