3,818 matches
-
Square de dedesubt. E o zi însorită și caldă. Lumea se vântură încoace și-ncolo în tricou și șort, făcând lucruri normale cum ar fi să închirieze trăsuri trase de cai și să arunce cu monede în fântână. Iar eu, înfășurată într-un prosop, cu părul de nerecunoscut, tapat à la „Frumoasa din pădurea adormită“ și cu fața tencuită cu un strat de machiaj gros de un deget, mă plimb încoace și-ncolo cu pantofii de satin cu tocul cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Gala Galaction, are și el „nas uscat și Înco voiat” <endnote id="(435, p. 150)"/>. Formula pare să fie preluată de la Calistrat Hogaș, al cărui personaj, crâșmarul Avrum din nordul Moldovei, are „nasul uscat și coroiat, cu fața lungă și Înfășurată Într-o barbă sălbatică și terminată În furculiță, dar mai ales cu nelipsiții săi perciuni...” <endnote id="(439, p. 83)"/>. Isaac Bashevis Singer apelează de ase menea la această tehnică portretistică. Într-unul din romanele sale, de exemplu, un personaj
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ci și modul caricatural de a o prezenta. Iată-l, de exemplu, pe un contemporan al contelui d’Hauterive, Johann Pezzl (Skizze von Wien, 1786), descriindu-i pe Ostjuden din Viena, și nu din vreun târg moldovenesc uitat de lume : „Înfășurați În negru din cap până-n picioare, cu bărbi și cu tot părul Învârtit În noduri, [evreii polonezi] seamănă cu niște sperietori de ciori : o satiră vie a Poporului Ales”. Pentru locuitorii din Viena Luminilor, acest costum exotic era văzut „ca
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
teint fin, bătând În brun” <endnote id="(778, p. 41)"/>. Tot pe atunci (În 1839), doi misionari scoțieni admirau veșmintele și podoabele femeilor sefarde din București : „Evreicele pe care le-am văzut la poartă [a sinagogii de rit spaniol] erau Înfășurate În mantii de mătase tivite cu blană”, fiind „Îmbrăcate somptuos și purtând cunună de diamante pe cap”, „pentru că fiicele lui Iuda au aceiași plăcere de a purta veșminte și podoabe somptuoase pe care o aveau și În zilele profetului Isaia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sacul și apoi Îi omoară pentru a se Împărtăși cu sângele lor. Cu formule similare erau amenințați copiii din Ungaria : „Dacă ești rău, o să te ia evreul cu bocceaua”. Imaginea era cu atât mai credibilă cu cât evreul boccegiu (bărbos, Înfășurat În negru și cu un sac În spate) era o realitate cotidiană pe ulițele satelor și târgurilor din această parte a continentului. „Evreul imaginar” se suprapunea perfect „evreului real”. Evreul nu este singurul pus În această postură. În România, Polonia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rătăcitoare, traducere de Olga Brateș și Meer Sternberg, Editura pentru Literatură Universală, București, 1964. 745. Gottfried Wagner, Moștenirea Wagner. O autobiografie [ediția originală, Kiepenheuer & Witsch, Köln, 1997], traducere de Victor Eskenasy, Editura Hasefer, București, 2001. 746. Mircea Cărtărescu, Pururi tânăr, Înfășurat În pixeli (din periodice), Editura Humanitas, București, 2003. 747. Alexandra Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco. L’oubli du fascisme ; trois intellectuels roumains dans la tourmente du siècle, Presses Universitaires de France, Paris, 2002. 748. Ion Vianu, „Fragmente dintr-un jurnal de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Jorge a trecut chiar printr-un tip de chirurgie care să îi îndepărteze ceva din trauma mentală. Povestindu-ne ceremonia, vocea Grazynei este înceată, obosită, și articulează fiecare cuvânt cu greutate. Aproape că mă aștept să o văd cu capul înfășurat în bandaje și gândesc pasager că are o față chinuită aidoma pacienților mei după ce au trecut printr-o anestezie generală. Jorge confirmă povestirea Grazynei și adăugă că este posibil să aibă nevoie de încă o ceremonie pentru a se vindeca
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
de negativ încât dacă va fi să le transmit ceva, nu poate fi decât un coșmar și alung imaginile fără să le dau atenție. Rămân zbătându-mă într-o lume neclară, în care simt valuri de energie negativă cum mă înfășoară ritmic și nu reușesc să găsesc drumul spre ieșire. Lălăielile continuă intermitent iar la un moment dat vocea se transformă într-un șuierat: „Mai vrem ayahuasca!”. Deschid ochii, apare lumina pâlpâitoare a unei lumânări și văd o formă târâindu-se
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
un ocean de petrol și care-i vînd terenurile lor pe mult mai puțin decît valorează. Trec mai bine de 15 minute pînă cînd îi auzim vocea și frumusețea ei vine ca un șoc : e o voce de mesmerist își înfășoară victimele într-un cocon de vocale și consoane finale prelungite dezmierdător. (E modelată după vocea incomparabilului charmeur american John Huston, care în calitate de regizor a semnat unul dintre marile studii cinematografice ale rapacității, Comoara din Sierra Madre, iar ca actor, în
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cunoscut opimei publice. Astfel, deplasarea la Târgoviște, unde urma să aibă loc procesul, a așa-zisului Tribunal Militar Excepțional, s-a făcut cu cinci elicoptere. Într-unul din elicoptere se aflau cele două prelate verzi, în care urmau să fie înfășurate cadavrele soților Ceaușescu. Așadar; se știa încă înaintea procesului că soții Ceaușescu urmau să fie uciși. Procesul nu a fost decât o mascaradă, pusă la cale de Iliescu. După aterizare, în timp ce gen. Victor Stănculescu se ocupă de detaliile execuției, Gelu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
nu dureze mai mult de 10-15 minute. Detaliile procesului se cunosc. Interesante sunt însă concluzule profesorului legist francez Louis le Riboux privind momentul și condițiile în care soții Ceaușescu au fost împușcați. După execuție, cadavrele celor doi au fost aduse, înfășurate în prelate, cu elicopterul, până la stadionul Ghencea, unde au fost abandonate, în timp ce Stănculescu și Voican Voiculescu s-au dus la o gustărica. În realitate, așa cum demonstrează o videocaseta, cadavrele celor doi, înfășurate în prelate, au fost plimbate prin clădirea C.C.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
După execuție, cadavrele celor doi au fost aduse, înfășurate în prelate, cu elicopterul, până la stadionul Ghencea, unde au fost abandonate, în timp ce Stănculescu și Voican Voiculescu s-au dus la o gustărica. În realitate, așa cum demonstrează o videocaseta, cadavrele celor doi, înfășurate în prelate, au fost plimbate prin clădirea C.C., si in alte instituții, unde au fost expuse, deoarece mulți nu credeau că Ceausestii fuseseră împușcați, în ciuda filmului prezentat pe 25 decembrie, într-o versiune prescurtata, la TVR. Cert este că abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
freacă între degete câteva frunze de ciumăfaie și le așează cu grijă peste rana sângerândă. Lacrimile îi curgeau pe obraji auzind gemetele de durere scoase de Costache, totuși nu se pierdu cu firea și o ajută pe maică-sa să înfășoare capul rănit cu fâșia de pânză pregătită de Maria. Băiatul Gheorghiță între timp a deshămat caii, i-a legat la iesle punându-le sub boturi un braț de ovăz cosit, apoi veni și el alături de femeile ce se ocupau de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
pentru Transilvania și pe pământul Transilvaniei”. Fantastică și de neuitat a fost acea plimbare pe crestele Făgărașului! M-am trezit din reveria mea și am dat curs invitației gazdelor noastre ocazionale înfruptându-ne din produsele stânii. Peste noapte am dormit înfășurat într-un enorm și călduros cojoc cu blana groasă. Abia am adormit în aerul proaspăt, rarefiat, că aud chiote și zgomote urmate de întărâtate lătrături de câini ciobănești de munte. Nea Martin poftea o mioară fragedă, dar vigilența păstorilor și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
seara de 17 decembrie, comandantul a scufundat nava, provocând o explozie la bord, evacuând echipajul la Montevideo și Buenos Aires. La 20 decembrie, Hans Langsdorff, comandantul de 45 de ani, se va sinucide la Buenos Aires, fiind găsit în uniforma de gală, înfășurat în steagul Germaniei! (În deplasările la Punta del Este, aveam să vizitez în mai multe rânduri Muzeul Naval, care prezintă, într-o secțiune specială, documente, obiecte și fotografii mărturii ale celui mai faimos episod al bătăliei din La Plata cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a se elibera de tiran... erau fericiți și În același timp teribil de triști. Crima nu era o soluție și totuși revolta Îmi apărea necesară. Pentru mine, această incertitudine rămâne definitiv legată de scena morții lui Cezar care, cu Încetinitorul, Înfășurat ca o mumie, cădea avansând neliniștitor spre noi: o moarte „legendară“. Când, după ani, la Salzburg, am văzut spectacolul lui Peter Stein, purtam Încă În mine amprenta spectacolului tău, la care m-am gândit fără Încetare. A fost de neuitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
teatrului, unde nu putem lucra dacă nu discutăm gălăgioși, desfăcând mai Întâi mecanismele pentru a recrea apoi misterul. I-am respectat sensibilitatea discretă și am renunțat să-l mai torturăm cu neliniștile noastre. În ultimele zile Înainte de premieră Îl vedeam Înfășurat În paltonul lui negru, lung, de cașmir, deși era cald În teatru, stând departe de scenă, plimbându-se agitat pe ultimul rând, Îngrijorat de ce va ieși din piesa lui. Îi Înțelegeam tulburarea, venea din Canada și era debutul lui la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
ține În mâini un anumit ou de cristal frumos, fermecător de solid, din granit Întunecat, rămas de la un Paște pe care nu-l mai țin minte; aveam obiceiul să mestec un colț al cearșafului până se uda complet și apoi Înfășuram strâns oul În el, ca să pot admira și linge din nou luciul brun-roșcat al fațetelor frumos Înfășurate, care răzbătea prin țesătură cu o miraculoasă perfecțiune de strălucire și culoare. Dar nu atunci m-am apropiat cel mai mult de starea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
11“ În primele cuvinte dintr-un celebru monolog al lui Shakespeare. Îmbrăcat cu un sacou roz, a participat la vânători În Anglia și Italia; Îmbrăcat În haină de blană, a Încercat să ajungă cu mașina de la St. Petersburg la Pau; Înfășurat Într-o pelerină de operă, era cât pe-aci să-și piardă viața Într-un accident de avion pe plaja din apropiere de Bayonne. (Când l-am Întrebat cum a reacționat pilotul avionului Voisin sfărâmat, unchiul Ruka a chibzuit o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
unele frângându-și mâinile, altele zâmbindu-mi enigmatic, Îmi ies În Întâmpinare pe măsură ce reintru În trecut. A fost Miss Rachel pe care mi-o amintesc Îndeosebi În legătură cu biscuiții Huntley and Palmer (bomboanele frumoase cu migdale deasupra din cutia de tablă Înfășurată În hârtie albastră și pesmeții fără gust de la fund), pe care-i Împărțea ilegal cu mine, după ce mă spălasem pe dinți. A fost Miss Clayton, care, când ședeam cocoșat pe scaun, mă Înghiontea În vertebrele din mijloc și apoi Își
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Înăbușit Prima Revoluție (1905-1906). Multe asemenea povestioare erau legate de piețele și străzile St. Petersburgului. După ce ajungeai pe bulevardul Nevski, mergeai pe el o lungă bucată de drum, pe parcursul căreia era o plăcere să depășești fără nici un efort un gardian Înfășurat În manta, În sania lui ușoară trasă de o pereche de armăsari negri care fornăiau gonind pe sub rețeaua de sârmă albastră strălucitoare ce ocrotea fața pasagerului de bucățile de zăpadă. Pe stânga, o stradă cu un nume frumos - Karavanaia (Strada
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Lunga călătorie spre sud a Început suportabil; radiatoarele Încă zumzăiau, lămpile erau Încă intacte În vagonul de dormit de clasa Întâi din trenul Petrograd-Simferopol, o cântăreață destul de celebră cu un machiaj de scenă, ținând la piept un buchet de crizanteme Înfășurat În hârtie maro, stătea pe culoar, bătând tactul pe pervaz, culoar pe care cineva umbla și făcea cu mâna În timp ce trenul Începea să se deplaseze, fără nici o zgâlțâitură care să indice că părăseam pentru totdeauna cenușiul oraș. Dar curând după
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
înfocate serenade, frățioare! îl amenință apoi cu degetul pe Alexandru. Zăpăcești fata! Tocmai îi povesteam Voichiței despre Mangop... Dacă Vodă ar fi ascultat și de ale noastre păsuri, de mult dezrobeam Mangopul! Maria se așează pe bancă lângă Voichița, care înfășoară de zor, pe vârtelniță, feșile. Înțelege-l și tu, turcii bat la porțile Moldovei... Trei steaguri de oștire numai?! Și pe ăștia și i-a rupt din inimă... Pentru fratele soaței sale "Doamna Țării" putea face mai mult, spune Alexandru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tot la fofoneață ne stau gândurile. Dracu' s-o ia de fofoloancă; cât îi de mică o aia și te bagă-n draci afurisita, de parc-ar fi "Regina Lumii"... oftează cu năduf Alexa. Isaia se apropie pe alee; e înfășurat într-o pelerină neagră. Vine?! îl întreabă într-un glas, și Alexa și Negrilă. N-a mușcat. Și pe aista l-o îmbrobodit Vodă! De-l trăgeam pe bătrân de partea noastră... spune Isaia cu regret. Păcat. Stanciu e om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
necunoscută. În aceeași zi, Andrei (Bart) îmi spune că printre femeile bolnave devine și el și mai bolnav. Vrea să mă vadă mereu, pentru că i se pare că eu îl „vindec”. Cum? Poate vorbind în acea limbă în care se înfășura orașul nostru București, ca în crisalida unui fluture mare. August Lumina parcă s-a schimbat brusc, seamănă și mai mult cu mierea florilor de salcâm. Toată noaptea am fost cu René în cimitir, eram parcă în cimitirul din Lucerna, cel
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]