6,555 matches
-
pentru țara lui și toate i se iartă.“8 La începutul lunii mai s-a adjudecat monopolul tutunului asupra unei companii ungare.9 196 bucureștii de altădată 8. Potrivit Trompetei Carpaților (an. X, nr. 983, 7/19 mai 1872) la înmormântarea „fericitului Heliade“, în curtea bisericii Cișmeaua Mavrogheni de la Șosea, ar fi luat parte 10 000 de persoane; discursurile funebre au fost rostite de Petrache Poenaru, C. Esarcu, B.P. Hasdeu (am verificat citatul din discursul acestuia, reprodus de Bacalbașa, cu TRC
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fost rostite de Petrache Poenaru, C. Esarcu, B.P. Hasdeu (am verificat citatul din discursul acestuia, reprodus de Bacalbașa, cu TRC., an. X, nr. 991, 18/30 mai 1872, p. 3: „Cuvânt funebru improvizat de d. Hâjdeu în numele presei române la înmormântarea lui I. Heliade Rădulescu“). 9. Pentru îndreptarea situației financiare deficitare a țării guvernul conservator a propus, printre altele, reînființarea monopolului tutunului (desființat în 1867), hotărâre aprobată de Cameră la 7/19 decembrie 1871 și de către Senat la 27 ianuarie/8
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Sf. Gheorghe Nou din București și aici, după cum menționează Trompeta Carpaților din 27 august 1872, nu a venit să-l „omagieze“ nici o persoană oficială (în acest sens trebuie înțeleasă afirmația grăbită a lui Bacalbașa că nimeni n-a asistat la înmormântarea sa); a doua zi trupul neînsuflețit al poetului a fost transportat, urmat de prieteni și rude, în comuna natală Bolintinul din Vale de lângă București, unde a fost înhumat (v. Ion Roman, Bolintineanu, Ed. Tineretului, București, 1962, pp. 235-246; Teodor Vârgolici
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
bine ca la această dureroasă ceremonie în unire să ia parte clerul din toată România Unită sub răposatul domn Cuza. Calinic al Moldovei“ Iată răspunsul mitropolitului primat: Presânției-sale Părintelui Metropolit al Moldovei și Sucevei Guvernul luând toate dispozițiile cuvenite pentru înmormântarea fostului domnitor Cuza, conform programelor publicate în Monitorul oficial, datoria fiecărui bun cetățean și mai cu seamă a unui metropolit, este să se supună guvernului. Inițiativa ce ai luat preasânția-ta la această înmor mântare, nefiind conformă cu spiritul canoanelor Sfintei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Biserici, nu aderez la propunerea ce-mi faci. Niphon, Metropolitul Hungro-Vlachiei“ Dar mitropolitul Moldovei răspunde la rândul său: „Cu frățească în Hristos dragoste îmbrățișăm pe înalt preasfinția-voastră. Primind telegrama răspunzătoare la invitarea ce v-am făcut de a veni la înmormântarea fostului domnitor Cuza, cată să vă dau unele explicări din cari foarte luminat veți putea vedea că scopul invitării a fost cu totul departe de uzul regretabil ce ați făcut cu ea: 1) Locul înmormântării fiind moșia Ruginoasa ce este
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
făcut de a veni la înmormântarea fostului domnitor Cuza, cată să vă dau unele explicări din cari foarte luminat veți putea vedea că scopul invitării a fost cu totul departe de uzul regretabil ce ați făcut cu ea: 1) Locul înmormântării fiind moșia Ruginoasa ce este în eparhia noastră, am crezut că împlinind actul de distinsă politeță, scutindu-vă de cererea permisiunii după canoane, vom înlătura astfel [până] și dificultatea ce ați avea de a vă conforma cu ele, în caz
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să se celebreze numai cu o panachidă în catedrala din Capitală. Terminând aceste câteva lămuriri necesarii, este neexplicabil pentru Noi că la o politeță răspundeți cu o invocare de canoane ce nu există și invitarea de a asista la [ceremonia] înmormântării domnitorului de la carele aveți titlul ce poate vă inspiră tonul telegramei, drept recunoștință, o desfigurați într-o cestiune cu totul străină de Noi. Al înalt preasânției-voastre în Hristos frate Calinic, Metropolitul Moldoviei“10 Această polemică, care a întristat mult pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a întristat mult pe acei cari țineau la prestigiul bisericii, nu avea decât un singur motiv, acela al mitropolitului primat de a nu fi displăcut domnitorului și acela al guvernului care nu voia să se dea o strălucire prea mare înmormântării. Înmormântarea s-a făcut în fața a cel puțin 30 000 țărani care au alergat până și din Bucovina spre a fi de față. Și lacrămi au curs în ziua aceea.11 anul 1873 207 10. Schimbul de telegrame apăruse în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întristat mult pe acei cari țineau la prestigiul bisericii, nu avea decât un singur motiv, acela al mitropolitului primat de a nu fi displăcut domnitorului și acela al guvernului care nu voia să se dea o strălucire prea mare înmormântării. Înmormântarea s-a făcut în fața a cel puțin 30 000 țărani care au alergat până și din Bucovina spre a fi de față. Și lacrămi au curs în ziua aceea.11 anul 1873 207 10. Schimbul de telegrame apăruse în: TRC
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
anul 1873 207 10. Schimbul de telegrame apăruse în: TRC., an. XI, nr. 1070, 10/22 iunie 1873, p. 1, precedat de următoarea precizare ironică: „Reproducem textual corispondința telegrafică dintre ambii mitropoliți, al Moldovei și al Munteniei, ținută cu ocaziunea înmormântării scumpelor rămășițe ale gloriosului domn român Alexandru Ioan cel Mare. Aceasta corispondință nu are nevoie de comentariu; ea vorbește de la sine“. Calinic Miclescu, ales mitropolit al Moldovei și Sucevei în timpul domniei lui Cuza Vodă, la 18/30 mai 1865, era
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
două zile mai târziu, în prezența ministrului de Război, generalul Ioan Em. Florescu și a doi aghiotanți princiari - reprezentanți oficiali ai autorităților centrale, precum și a amicilor lui Cuza: C. Negri, V. Alecsandri ș.a. Pe tot drumul până la Ruginoasa, precum și la înmormântare au asistat mai multe mii de persoane, îndeosebi țărani, dovadă - cum preciza o broșură contemporană, cu accente antidinastice - „cât de mult românii regretă azi noaptea de 11 februarie, întocmai precum regretă ziua de 10 mai“ (Doliul țării la moartea lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
15 210 bucureștii de altădată 13. Țăranii cari au fost împroprietăriți (n.a.). 14. În TRC., 66. 15. Bacalbașa a reprodus cuvântul funerar al lui Kogălniceanu după: TRC., an. XI, nr. 1070, 10/22 iunie, 1873, p. 1 (Discursul ținut la înmormântarea lui Alexandru Ioan I de d. M. Kogălniceanu). În încheierea discursului său Kogălniceanu s-ar mai fi referit însă și la anul 1873 211 Iată și testamentul lui Cuza: „Testament În privința toatei mele averi mișcătoare și nemișcătoare ce voi lăsa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
domnitoare sârbească Obrenovici; ei au murit foarte tineri, Dimitrie în 1889, la Madrid, iar Alexandru în 1890. 18. Gheorghe Bibescu a murit la 69 de ani (era născut în 1804); a fost înmormântat în cimitirul Père Lachaise din Paris (v. „Înmormântarea principelui Bibescu“, TRC., an. XI, nr. 1069, 3/15 iunie 1873, p. 2). 19. Cursul nou al monedelor străine era într adevăr mai scăzut, de pildă, decât în 1871, când un icosar turcesc se schimba pe 4,44 lei noi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a le discuta“. Inițiatorii „societății de asigurare mutuală“ erau toți liberali, iar acțiunea lor se încadra în lupta înverșunată pe care burghezia română, reprezentată de grupările liberale, o ducea în acești ani pentru înlocuirea - în plan Ziarele anunță că la înmormântarea marelui filoromân Edgar Quinet, petrecută atunci la Paris, au asistat peste 100 000 oameni.56 Domnul G. Meitani, fost prefect și deputat, a fost împământenit de Cameră. Ziarele opoziției întreabă ce se fac cu actele făcute de d-sa ca
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
267 po litic - a guvernului conservator și, totodată, pentru crearea - în plan economicofinan ciar - a unor instituții bancare viguroase, care să contribuie la creșterea și consolidarea puterii ei economice. 56. Edgar Quinet a murit la 15/27 martie 1875, iar înmormântarea sa a avut loc la 18/30 martie 1875. „Această ceremonie funebră - nota Românul - a avut aspectul unei importante și liniștite manifestări republicane“ (ROM., an. XI, 25 martie 1875, p. 272). El era căsătorit din 1852 cu Hermiona, fiica lui
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
XX, 9 mai 1876, p. 411. Ion Oteteleșanu (1795-1876), fondatorul pensionatului de la Măgurele, lângă București; proprietar al vestitei Terase Oteteleșanu de pe Calea Victoriei, pe locul căreia s-a construit, în perioada interbelică, Palatul Telefoanelor. 53. Știre reprodusă de Bacalbașa după Românul („Înmormântarea lui Michelet“, Cores pondență particulară a Românului, an. XX, 13 mai 1876, p. 422). Nu era însă vorba de înmormântarea marelui istoric, prieten al României, Jules Michelet (n. 1798), care anul 1876 299 Alegerile generale pentru Cameră sunt fixate în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de pe Calea Victoriei, pe locul căreia s-a construit, în perioada interbelică, Palatul Telefoanelor. 53. Știre reprodusă de Bacalbașa după Românul („Înmormântarea lui Michelet“, Cores pondență particulară a Românului, an. XX, 13 mai 1876, p. 422). Nu era însă vorba de înmormântarea marelui istoric, prieten al României, Jules Michelet (n. 1798), care anul 1876 299 Alegerile generale pentru Cameră sunt fixate în zilele de 3, 5, 7 și 9 iunie.54 Foaia scolastică publică un fenomen rar. În ziua de 19 aprilie
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
profesor eminent și un mare partizan al drepturilor evreilor. Unii spuneau că are în ascendența lui origina semită. Locuia în strada Scaune, în casa care a trecut apoi în proprietatea lui Nicolae Filipescu. Am asistat la ceremonia funebră și la înmormântare. Acasă, cuvântarea funebră a rostit-o Vasile Boerescu. Până la carul funebru l-am dus pe umeri patru studenți de-ai lui. Eu eram unul din cei patru. Gheorghe Costa-Foru a murit de uremie. Știrile de peste Dunăre sunt rele pentru insurgenții
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
D.A. Sturdza, al Finanțelor și Ion Câmpineanu, al Justiției (MOF., nr. 21, 28 ianuarie/9 februarie 1877, p. 653). Moare Costache Caragiale, unul dintre întemeietorii teatrului național. După propunerea ministrului de Instrucție, Camera votează 2 000 lei pentru cheltuielile de înmormântare.13 Bugetul pe anul 1877 este votat.14 Pe 1876 cheltuielile au fost de 95 555 097 lei, iar veniturile de 80 625 336 lei. Bugetul s-a încheiat cu un însemnat deficit pentru epoca aceea. Deficitul real al exercițiului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
mii lei pentru refugiații din Serbia.25 416 addenda 24. În primăvara anului 1876 Matei Millo aflat, ca de obicei, în jenă financiară a lansat zvonul că ar fi murit; în aceste condiții, i s-a aprobat un ajutor de înmormântare pe care s-a prezentat personal să l ridice, adresându-se astfel funcționarului uimit care urma să-i achite suma de 2 000 de lei: „Vasăzică, ca să mă îngropați îmi dați bani, dar ca să trăiesc, nu. Apoi, amicul meu, treabă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
atât cele civile cât și cele militare. Având în vedere pericolele unor atentate teroriste, în mod special din partea mișcării legionare, care a proferat amenințări publice la adresa celui decedat, organele informative au demarat acțiuni de protecție a convoiului mortuar și a înmormântării. La 7 martie 1939, D.G.P. a emis ordinul nr. 17.599, transmis cifrat către toate Inspectoratele Regionale de Poliție din țară, privind supravegherea elementelor periculoase din zona de acțiune, dezvoltarea aparatului informativ în direcția cerută și o vigilență sporită la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
informațiilor primite și analizate, Prefectura de Poliție a Municipiului București a emis, la 10 martie 1939, Ordinul nr. 1315, cu privire la asigurarea traseului, pazei și protecției cortegiului funerar al patriarhului, de la venirea acestuia în Gara de Nord și depunerea în Salonul Regal, până la înmormântarea desfășurată la Biserica Patriarhală. A doua zi, 11 martie 1939, Ordinul nr. 1318 a venit cu completări asupra instrucțiunilor din ziua precedentă. La 13 martie 1939, cu o zi înainte de înhumarea patriarhului, D.G.P. a primit de la I.G.J. noi date privind
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
În ziua de 14 martie 1939, procesiunea a fost atent supravegheată de autoritățile statului pentru a preveni și anihila eventuale provocări, proteste violente sau atentate. Regele Carol al II-lea, alături de alți oameni politici, a participat personal la slujba de înmormântare, afirmând în memoriile sale că „am putut să-l văd o ultimă dată pe acest bun slujitor al Bisericii și al Țării”, la căpătâiul căruia au ținut cuvântări mitropolitul Bălan și Armand Călinescu. Activitatea informativă și de protecție desfășurată de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1 Secretariat, Gestiune și Evidență, respectiv Biroul 2 Reparații Auto și Circulație. 13. Secția XII Administrativă, compusă din: Biroul 1 Casierie, Biroul 2 Contabilitate, Biroul 3 Cazarmare. C.2. Aspecte din activitatea informativă/contrainformativă desfășurată Pe lângă activitățile specifice - botezuri, cununii, înmormântări, sărbători naționale și religioase - preoții maghiari din România au intrat în atenția S.S.I. datorită propagandei revizioniste, naționaliste și acțiunilor antistatale pe care unii dintre ei le desfășurau. În linii mari, preoții maghiari din România, indiferent de confesiune, trebuiau să mențină
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cununați trebuie să părăsească toate jocurile copilăriei și să înceapă a se ocupa numai cu lucruri serioase pentru o viață conjugală. Dacă se întîmplă ca în ziua în care doi tineri au să primească cunu nia să fie și o înmormîntare, apoi tinerii se grăbesc să fie cu nunați înainte de înmormîntarea mortului, crezînd că altfel ar muri oarecare din ei foarte curînd. Se zice că dacă curg luminile* nunilor la vreo cununie, apoi mirii vor plînge toată viața lor. După ce mirii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]