104,540 matches
-
avut legături cu mișcarea legionara? Pățitul, adică un redactor roșcovan, pistruiat și cu nas acvilin, plus un dosar gros, pe masura originii sale etnice, mi-a relatat mai tîrziu cum decursese întrevederea: - Nu, n-am avut. De zece ori îl întrebase unul și același lucru, de zece ori îi răspunsese la fel, cu convingere și amuzat în taină. Pînă la urmă, exasperat, insul chestionat schimba brusc placă: - Mi-au plăcut cîntecele legionare. - Asta-i! Simțeam eu... sărise "cadristul" de pe scaun. Hai
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
urmărea altceva decît să oblige omenirea a bate pasul pe loc, să sugereze și să demonstreze că - exagerîndu-se rolul eredității - proletarii vor rămîne proletari, iar burghezia va profita, pentru descendenții ei care aspiră la prim-planul existenței. Proful ne-a întrebat dacă sînt... nelămuriri, iar eu am ridicat mîna: - Daca ereditatea nu se justifică, aș dori să mi se explice cum de semăn eu, nu exclusiv fizionomic, cu părintele meu? Prin ce "mecanism" anume se produce asemănarea? Am priceput, dar n-
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
cea a poeziei sale, ea presupunînd o filtrare aparte a ideației prin strategiile paradoxului, ale unei retorici provocatoare și afectuoase deopotrivă. Pe fiecare pagină se simte poetul, uneori într-un mod foarte plăcut, alteori stingheritor, în măsura în care te face să te întrebi cît de frumos ar fi putut fi puse laolată aceleași idei într-un poem, în vreme ce în varianta eseistica ele par mai curînd banale, dincolo de emfaza cu care sînt enunțate. Cazul cel mai elocvent, după părerea mea, este cel al textelor
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
de memoria implacabila a benzilor video! Dacă instituția ca atare ne-a adus numai belele, iar ocupanții ei de până acum s-au compromis lamentabil (fatalmente, trebuie să-l asociez duo-ului post-decembrist pe... întâiul stătător prezidențial, nea Pingelică!), mă întreb: de ce nu renunțăm la ea? De ce nu optam, ca-n Statele Unite, pentru o soluție care să facă din omul cel mai important din stat responsabilul efectiv pentru mersul treburilor societății? Sau, daca ne e atat de dragă ideea de reprezentare
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
soi de "hronica literaricească" în registru postmodern. Nu credeți că, pentru anumite categorii de cititori, puteti deveni obositor? - Ei, bravos! Crez, - cum să nu crez?! - Adăugând două vorbe la ceea ce ați spus în cartea "Dublul regim (diurn/nocturn) al presei", întrebăm: Frâu Presse ne informează sau ne INFORMEAZĂ (ne face informi)? - S-o luăm metodic, domnilor ziariști! 1. "Frâu Presse" este o sintagma ce-mi aparține, pe cât cred (cf. în Areal, Remember, v. 90). 2. A in-forma înseamnă "a da formă
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
de politețe, dar n-o percepusem exact, - era prima dată cînd o ființă vie mi-o adresa, si cred ca nicăieri în lume nu ți se adresează întrebarea această implicînd un ajutor real, pe loc, decît în lumea anglo-saxonă. Noi întrebăm ce mai faci? cel mai des și rar de tot, în cazuri excepționale: "Ce pot eu să fac pentru tine?", care la noi nu e o formulă de politețe, ci o întrebare cu un interes real, cînd se întîmplă să
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
Într-un fel, scriitorul și-a pierdut, în ochii publicului, specificul, pe care i-l dădea motivația scrisului sau. A fost înecat în apă tulbure a VIP-urilor de tot felul, de la politicieni la fotbaliști, pe care nimeni nu-i întreabă, de fapt, cum concep politică ori cum joacă mingea, ci cîte firme sau vile au, ce salariu anual prevede contractul de la club, cît a costat nuntă sau la ce partid (club) se transferă la toamnă. Informațiile despre viața scriitorului sînt
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
au, ce salariu anual prevede contractul de la club, cît a costat nuntă sau la ce partid (club) se transferă la toamnă. Informațiile despre viața scriitorului sînt mult mai solicitate decît cele despre cărțile lui. Și, atunci, dacă nimeni nu-l întreabă, de ce s-ar mai întreba el însuși de ce scrie. La vremuri noi, întrebări noi.
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
contractul de la club, cît a costat nuntă sau la ce partid (club) se transferă la toamnă. Informațiile despre viața scriitorului sînt mult mai solicitate decît cele despre cărțile lui. Și, atunci, dacă nimeni nu-l întreabă, de ce s-ar mai întreba el însuși de ce scrie. La vremuri noi, întrebări noi.
De ce scrieti? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17775_a_19100]
-
cu prietenii de odinioară. La mine, nu e cazul. Am făcut foarte mulți prieteni noi, multi mult mai tineri decît mine." Printre prietenii de o viață se numără și Emil Cioran, pe care il vizită în fiecare an la Paris. Întrebat de Iv Martinovici ce părere are despre om și opera, Wolfi (cum îl numeau apropiații) refuză indiscrețiile, referindu-se doar la a doua parte a întrebării: "Cred că Cioran nu va rămîne că filozof, după datele gîndirii sale, ci ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
cele petrecute la Timișoara pînă la căderea lui Ceaușescu. În editorialul sau, Nistorescu readuce în discuție rolul jucat atunci de generalul Guse, asupra căruia și Ion Iliescu așază azi răspunderea majoră de a fi executat ordinele lui Ceaușescu. Dar, se întreabă editorialistul Evenimentului, "De ce n-a făcut Ion Iliescu o asemeea declarație publică și în anii în care generalul trăia? Se temea de el? Știind ceea ce afirmă acum, de ce nu a cerut Parchetului să investigheze implicarea generalului și instituțiilor statului să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
Z. Ornea În cel de-al doilea ciclu de convorbiri (1977) cu Claude Bonnefoy (apărut recent, în buna traducere a d-nei Simona Cioculescu, la Editură Humanitas) Eugen Ionesco, întrebat, începe prin a evocă mediul bucureștean. Se născuse în România, dintr-o căsătorie mixtă (o evreica și un ofițer român), apoi plecase în Franța, unde a stat pînă la 13 ani, absolvind, acolo, școala primară (bunicii materni locuiau în Franța
Convorbiri cu Eugene Ionesco by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17747_a_19072]
-
vorbit așa mult timp in marginea drumului, sub niște copaci tineri, de unul din ei fiind legată de oiște căruță cu calul ei cuminte, răbdător, indian. Ursu zăcea întins pe jos dedesubt gîfîind de căldură, cu limba scoasă. L-am întrebat pe Buturuga dacă nu-l dezleagă, să mai alerge și el, să se bucure. Dar țiganul a obiectat, întins pe jos pe iarbă, aproape de botul calului, nu prea bătrîn, după dinți, si care smulgea iarbă cu pîrîituri de ierbivor puternic
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
România postdecembrista. Apoteoza satirei Dan Stâncă merge cu îndrăzneala artistică foarte departe, imaginându-si că în România s-a inaugurat controversată Catedrală a Mântuirii Neamului. El nu face obiecția, meschina, ca un asemenea edificiu monumental costă prea mult, ci se întreabă - epic - cum ar putea fi mântuit un "neam" care nu mai știe să folosească ocazia mântuirii. Preoții care au în grija catedrală constată că au dispărut cheile de la porțile ei, iar muncitorii care vin să forțeze intrările descoperă că intrări
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
ar fi cu adevarat posibile, căci prințesa la a cărei naștere s-au tras 21 de salve de tun e învățată de mică să facă totul pentru alții, nu pentru ea însăși. Anticipînd curiozitatea cititorilor săi americani, Domnită Ileana se întreabă: "ce e o prințesă?" Și răspunsul ei îl constituie, de fapt, întreaga carte. "O prințesă este o persoană care se naște în public și moare în public, și între aceste două evenimente, trăiesc în public. Era de datoria mea să
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
te înșurubezi steril în tine și să nu mai vrei, să nu mai poți, să nu te mai intereseze. Totală abulie. Divine apathia, divine athambia, divine aphasia... Fandacsia-i gata. Totuși încă n-am ajuns acolo fiindcă mai avem cultură. Mă întreb doar cîți și dacă. O lume se termină atunci cînd nu mai înțelege valorile aceleia aflate pe locul penultim într-o cronologie mereu discutabila. Astăzi mai pricepem, cît-de-cît, ce e un gentleman, însă nu mai știm (nu mai simțim) ce
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
succesiv, în Bizanț, la Moscova... de fapt însă Cetatea a rămas eternă. Romă a fost totdeauna Romă, chiar dacă a revenit mereu la Romă. Dar pe cine mai interesează astăzi Romă? Astăzi toate drumurile duc la Washington, D.C., iar Kristeva se întreabă, în Samuraii-i autobiografici, unde va fi Ierusalimul anul viitor. Acestea (și multe altele ce s-ar putea adăuga) fiind zise, cred că profeția lui Malraux începe să prindă contur: Secolul XXI va regăsi o viziune medieval-renascentistă asupra lumii sau
Lumi pe sfîrsite by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17772_a_19097]
-
prezinte mărginii" (prefață). Riscul mărginii e de-a nu fi desăvîrșit trasata ori de-a fi "zdrențuita" în lupta cu ceea ce rămîne dincolo, asemenea unui drapel glorios: "azi continuînd dialogul/ cu marginile le-am spus/ nu pot fi decît zdrențuite? (întreb pînă unde). Dar odată acceptată, aceasta granița a ființei estetice se relevă a fi o captivitate, deci o sursă de suferințe. Melosul ei însoțește "scufundarea", catastrofă existențiala care se află în spatele oricărei strădanii estetice: "acum ei pregătesc o colivie pentru
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
sînii/ femeie a mea/ numai că două lacrimi ale trupului" (ibidem). Sau: "dacă vreți sincer recunosc/ lacrimile tăiate în două sînt ale mele" (prefață). Sau: "înghit salutul condescendent al acestui/ cerșetor o viață/ furtună între doi nervi ai lui/ Dumnezeu" (întreb pînă unde). Din ruinile geometriei se compune un peisaj de deriziuni, care semnifică, paradoxal, forma reală a acestei poezii, "perfecțiunea" să în răspăr cu cea ideală. Apărînd tulburat de neputința, de renunțare, de deziluzie, universul prin care sîntem invitați a
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
tineri continuă să se mire că un asemenea lucru a fost posibil. Dar acesta e adevărul: micile neînțelegeri, care au umbrit ici și colo relațiile unora sau altora din membrii Cercului literar, n-au putut să-i afecteze unitatea spirituală." Întrebat de N. Prelipceanu de ce nu a publicat pînă la acea dată nici o carte, Ovidiu Cotrus se explică: Motivul trebuie căutat, în primul rand, pe plan subiectiv. Aș putea să afirm că, pentru mine, cuvantul vorbit spune mai mult decat cuvantul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
locale, n-a luat o decizie categorica în această privință, lăsînd ziarele să emită ipoteze și să alcătuiască planuri de bătaie valabile o zi despre războiul din Convenția Democrată dintre aceste două partide. Dar, cum de mai multă vreme se întreabă mai mulți importanți editorialiști ai ziarelor cu difuzare națională, cît de mult va mai conta ideea de Convenție, cu cheia ei, după ce marile partide care o compun, PNȚCD și PNL își vor fi isprăvit războiul de hegemonie în cadrul Convenției? P.S.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
va fi dacă se vor întîlni?... Ce și-o fi șoptit în barbă Alexei al doilea privind manifestația de la București. Și asta,... pardon de întrebarea lui Stalin,.. cînd i s-a vorbit prima dată de Statul Vatican, și el a întrebat: Și cîte divizii are?"... Să nu rîdem. Să ne gîndim și la adîncul sens, figurat... chiar dacă nu fusese, metaforic vorbind, decît o nimereala. Pentru că sînt divizii și divizii...
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
regimului opresor, disipat, tot mai învolburat de către ciraci și supuși. În primul rând, de N.K.V.D. O discuție dintre copil și un comandant al acestui for polițienesc luminează și mesajul romanului. Nedumerit de cele constatate de când familia-i fusese deportată, băiatul întreabă „de ce pe deținuții din lagăr îi păzesc soldații, iar pe noi, elevii-nu. Câtă vreme optzeci la sută dintre noi, inclusiv eu, eram fiii dușmanilor poporului muncitor [...] - Ei sunt mai importanți. Fug întotdeauna. - Unde? Doar de-aici nu se poate fugi
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
Siberia, s-a verificat vizibil, cu mare prisosință. Dincolo de mentalitățile particulare ale naționalităților, cele de ordin individual cunoșteau apropierea, vibrația sufletelor. Întotdeauna suferința comună nu divide, ci unește. Lângă simbolul libertății, scriitorul creează simbolul pâinii. La școală, elevii au fost întrebați ce meserii vor să urmeze. Cele mai căutate în zonă erau de marinar și de aviator. Unul dintre copii, șeful de gașcă al acestora, a declarat că el și-ar dori cel mai mult „să fie o pâine, căci pâinii
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
reprezintă un mit. Jean Rousset dedică un studiu pasionant acestei întrebări, justificînd printr-o analiza aplicată la un corpus impresionant de texte, răspunsul pe care l-am rezumat mai sus. Putem vorbi despre Don Juan că despre un mit?, se întreabă autorul, din primele rînduri ale cărții sale. Sau, mai precis, putem să ne referim la figură seducătorului că la un mit, în accepțiunea pe care o dau istorici, precum Lévi-Strauss, Vernant, sau Mircea Eliade termenului, ca narațiune fondatoare ce trimite
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]