7,853 matches
-
cu slujba religioasă și va continua cu parada și luptele teatrale, pentru a se Încheia cu ospățul comunitar (M.P. Willocks, 2007, pp. 26-27): În apropierea mesei cu oaspeții se ridicau flăcări dintr-un rug imens, În jurul căruia o hoardă de țigani se bătea cu bețe și În loc de bile aruncau unii În alții cu pietre mânjite cu noroi, iar la sfârșitul bătăliei au dansat În jurul rugului. Nu departe de acesta se afla și un butoi uriaș, din care a fost oferit tuturor
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Un capitol din colaborațiunea româno-barbară în evul mediu, în AARMSI, VIII, 1927-1928, p. 97-103). În același timp, o parte a cumanilor rămași sau refugiați aici, după 1241, vor fi curând aserviți-o dovadă este numele de Coman dat uneori robilor țigani. Contactele îndelungate și strânse cu neamurile turcice (pecenegi, uzi, cumani) și-au pus amprenta și în toponimia și hidronimia extracarpatică, mai ales la est de Carpați (vezi A. Boldur, Istoria Basarabiei, I, Chișinău, 1937, p. 89-90). O parte din toponimele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
transmise și preluate de societățile locale de la românii din Transilvania și Maramureș.37 Lui Bogdan i-a urmat fiul său, Lațcu (1367-1374), "nume rutean" (Iorga), care avea datoria imperioasă de a continua "cruciata", izgonind pe tătari, oprindu-le în robie țiganii și înaintând până la Hotin și Tighina. Altfel, notează Iorga, nu știm mai nimic despre această domnie de cucerire și luare în stăpânire pur militară. N-avem nici un document, nici o monedă. Lațcu urmase tatălui său, mama nu i se cunoaște, n-
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de pe front (Scrisori din Basarabia), Craiova, 2002; Doruri interzise, București-Chișinău, 2003; Râul în căutarea mării (Scrisori din Basarabia), Craiova, 2003. Antologii: Antologia poeziei vechi moldovenești. Modele și reconstituiri, Chișinău, 1986. Traduceri: Ata Atageanov, Versuri, Chișinău, 1980; Federico García Lorca, Romancero țigan, Chișinău, 1983; A. Jukovski, Povești, Chișinău, 1983; Goethe, Suferințele tânărului Werther, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Crez și măiestrie artistică, Chișinău, 1982, 310-314; Eliza Botezatu, Poetul și pasărea Phoenix, „Nistru”, 1983, 11; Constantin Ciopraga, Nicolae Dabija - o conștiință vizionar-patetică
DABIJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286636_a_287965]
-
și rodniciei. „Vasilca” este o c. răspândită în sudul țării și are ca element specific un cap de porc (câteodată o păpușă), ornat cu podoabe stridente, pe care îl poartă colindătorii pe o tavă. Pare a fi o c. a țiganilor casapi de la curțile boierești, dar nu este exclus să reprezinte și perpetuarea unui ancestral cult animalier. Pe arii restrânse se întâlnesc și forme mai puțin ample de c., cum este cea de Bobotează („chiraleisa” sau „iordănitul”). „Lăzărelul”, de la Sfântul Lazăr
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
de studii la Azilul „Elena Doamna” (1882-1886, 1888-1889). A întemeiat revista de pedagogie „Educatorul” (1883-1884). A colaborat și la „Columna lui Traian”, „Ghilușul”, „Învățătorul”, „Lumina pentru toți”. Autor de manuale didactice, C. publică, sub titlul Probe de limba și literatura țiganilor din România (1878), cea dintâi culegere de folclor țigănesc din istoria folcloristicii românești, în graiurile originale și în traducere românească. Culegerea, întocmită cu acuratețe, menționând graiurile în care sunt reproduse textele, dând referințe despre informatori și localități, însoțită de un
CONSTANTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286382_a_287711]
-
care sunt reproduse textele, dând referințe despre informatori și localități, însoțită de un glosar și de note explicative pentru câteva construcții gramaticale caracteristice, cuprinde 75 de cântece lirice, în majoritate erotice, și 15 povești - vădit tributare poveștilor românești - adunate de la țiganii sălași din Moldova, Muntenia și Oltenia. SCRIERI: Probe de limba și literatura țiganilor din România, București, 1878. Repere bibliografice: St. Negulescu, Dr. Barbu Constantinescu, „Învățământul primar”, 1896, 11, 12; Mihai Eminescu, Articole și traduceri, îngr. Aurelia Rusu, introd. Aurel Martin
CONSTANTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286382_a_287711]
-
glosar și de note explicative pentru câteva construcții gramaticale caracteristice, cuprinde 75 de cântece lirice, în majoritate erotice, și 15 povești - vădit tributare poveștilor românești - adunate de la țiganii sălași din Moldova, Muntenia și Oltenia. SCRIERI: Probe de limba și literatura țiganilor din România, București, 1878. Repere bibliografice: St. Negulescu, Dr. Barbu Constantinescu, „Învățământul primar”, 1896, 11, 12; Mihai Eminescu, Articole și traduceri, îngr. Aurelia Rusu, introd. Aurel Martin, București, 1971, 190-191; Dicț. lit. 1900, 206; Datcu, Dicț. etnolog., I, 187. I.D.
CONSTANTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286382_a_287711]
-
în cultul exclusiv al eului, iar savoarea vine din ineditul mediului. Căci Conachi este un Petrarca ras în cap, cu chip de faun oriental, cu ișlic, antereu și iminei, obișnuit a subtiliza pe sofale și a-și trimite mesagiile prin țiganii lăutari, neverosimil în pădure, ducând omagiul până la târârea în pulbere și la închinarea ortodoxă, și tristețea occidentală până la pandalii și istericale. G. CĂLINESCU SCRIERI: Poezii. Alcătuiri și tălmăciri, îngr. Neculai Ionescu, Iași, 1856; ed. 2, îngr. Miron Pompiliu, pref. Caterina
CONACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
ne străduiam să-i pătrundem taina. Iar Charlotte, ca și cum ar fi vrut să ne facă și mai pasionantă căutarea, ne vorbea deja despre restaurantul Paillard de la Chausée d’Antin. Prințesa Caraman-Chimay se lăsase răpită acolo, într-o seară, de lăutarul țigan Rigo... Fără să îndrăznesc încă să cred asta, mă întrebam în tăcere: chintesența spiritului francez atât de multă căutată n-o fi având oare drept izvor dragostea? Căci toate drumurile Atlantidei noastre păreau să se încrucișeze în ținutul Tandreței. Saranza
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
de a le declanșa/amplifica pe cele benefice. 4. Meteorologia magică a cărămidarilor Un alt tip de invocații folosite de copii sunt cele care-și au sorgintea în sistemul complex de rituri practicate mai ales de cărămidarii specializați, de regulă țigani (67), pe perioada facerii chirpicilor pentru case noi. Cărămidarii (țiglarii) i-au impresionat pe copiii satului prin procesul propriu- zis de fabricare a chirpicilor : cu picioarele goale, se amestecă lut cu apă și cu paie, se pun chirpicii în forme
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
adună [ouăle] Și face furtună (11, p. 145) ; sau Băieții le-adună, Le pune-n căciulă Și le dă pe gârlă (40, p. 25). Ipoteza de mai sus este confirmată de credințe populare culese în jurul anului 1900 : „Cineva fură de la țiganii cărămidari o cărămidă nearsă” - sună „credința cea mai lățită” în Banat, Muntenia și Făgăraș - „și o aruncă în apă [sau «în puț» sau «la roata morii»] și ploile se dezleagă” (9, p. 66 ; 55, p. 93), sau „Alți cărămidari pun
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scria Eliade, „fumatul a fost introdus în Europa ca o drogă [sic !], iar nu ca un sacrament. De aceea consecințele, după patru secole, sunt de-a dreptul dra- matice” (184, p. 117). în spațiul rural românesc, fumatul tutunului amăgea foamea. „Țiganul, când îi e foame, cântă - zice undeva Ion Creangă ; boierul se primblă cu mâinile dinapoi ; iar țăranul nostru își arde [își aprinde] luleaua și mocnește într-însul.” Conform mitologiei populare românești, tutunul - ca și vița-de-vie - „este iarba Dracului”. Când Ivan
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
torță (masala). Iată ce relatează un călător rus care a vizitat Iașiul în 1808 : „în spatele trăsurilor stau câte doi slujitori : unul din ei ține luleaua stăpânului său, cu un ciubuc lung. Boierii care umblă călare au în urma lor câte un țigan desculț, care fuge în urma calului [...]” (226, p. 403). Cam aceeași imagine descrie Prințul de Ligne în Iașiul anului 1788 : „Pipele foarte lungi din lemn de cireș înlocuiseră, la Constantinopol, pipele de lemn de iasomie [...]. Slugile acestor Domni [boieri] le duc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
din porumb în porumb " adică de la recolta trecută până la cea viitoare și, în acest chip, încap adesea în mari nevoi. Se știe că românul nu cerșește, nici a cerșit vrodată. Chiar "breasla cerșetorilor " cunoscută în secolii trecuți era compusă din țigani și din alți venetici. Prea cu greu se atingea asemenea de lucrul altuia, esceptînd - fie spus în parantez - slăbiciunea lui pentru cai; și chiar daca în timp de rele recolte furturile sunt mai dese, în orice caz n-au a face
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
azi nu e un rezultat organic și necesar al istoriei române, ci ceva factice și artificial. Nu omul in abstracto se mișca în d. C. A. Rosetti în contra boiarilor, ci grecul: nu omul in abstracto, Fundescu, înjură în "Telegraful", ci țiganul din el; nu talentul înnăscut al d-lui Xenopulos își dă în coloanele "Pseudo-Romînului" un aer de superioritate, luând cam peste picior novelele lui Slavici sau o teorie a lui Maiorescu, ci "jidanul " din el își dă aceste aere. Caracterul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să dea numelui nostru *** un caracter grecesc. ["UITE, UITE... "] 2257 Uite, uite - a prins mămăliga coajă, nu-i glumă. Apoi pare că ne cam știm de multișor cu d-nii unguri, slavă Domnului. Le-am apucat*** alături. ["DE DRAGUL... "] 2257 De dragul unui țigan n-are să-și schimbe Ardealul numele. 362 {EminescuOpXIII 363} ["DAR DE VREME CE... "] 2257 Dar de vreme ce noi vrem nu numai să supunem popoarele pământului, ci să și le fericim totodată și, știind focul fraților maghiari de-a se reîmprospăta prin elemente omogene
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
egalitatea, cea mai mare dușmană a libertății. Aceasta o vor toți străinii. Ce să vrea un grec ca C. A. Rosetti decât să fie egal cu românul fără a fi îndeplinit condițiile de muncă ale romînului? Ce să vrea un țigan ca Fundescu sau ca Epurescu decât să fie egali cu românul, făr-a fi capabil de-a avea creierul sau musculatura romînului? ["NIMIC DIN CE E CARACTERIZAT... "] 2264 Nimic din ce e caracterizat nu e adaptabil. Carbonul cristalizat în hexacontetraedri, care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fie vreo altă țară de mărimea Moldovei, spunea Cantemir, în care să întâlnești neamuri atât de multe și atât de deosebite. Afară de moldoveni (...), mai locuiesc în Moldova și greci, albanezi, sârbi, bulgari, leși, cazaci, ruși, unguri, nemți, armeni, evrei și țiganii cei cu mulți copii" (1967: 198). Această diversitate marca de multă vreme spațiul românesc și era responsabilă de diversitatea elementelor genetice ale neamului nostru. De altfel, Drăghicescu arăta că doar SUA mai seamănă cu noi din punctul de vedere al
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de a institui acționariatul. De asemenea, spre deosebire de saint-simonieni, care refuzau orice cult religios, fourieriștii erau oarecum deschiși creștinismului, ca fiind un cult ce nu presupunea sacrificiile de vieți omenești sau sclavia. De altfel, Fourier a fost un militant pentru emanciparea țiganilor ș( integrarea acestora (n falanstere, precum ș( pentru schimbarea statutului inferior al femeii față de bărbat. Activitatea sa de popularizare (n Principate a modelului fourierist a intrigat pe mulți, dar a găsit ș( un mediu propice. Heliade Rădulescu (( oferă lui Diamant
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nceput să caute acționari pentru constituirea primului "roi". Gruparea a cuprins inițial circa 30 de persoane, deș( (n concepția de bază a lui Fourier primul roi trebuia să numere aproximativ 300 de indivizi. (n componență au ajuns să intre ș( țiganii de pe moșie, acum dezrobiți. De asemenea, deși Fourier (ndemna ca (n componența primului roi să nu intre copii mici, pentru a nu greva dezvoltarea gospodăriei prin dispersarea eforturilor celorlalți, la Scăieni copiii au fost prezenți (ncă de la (nceput. Ideile pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
apelul pentru donații particulare, sumele necesare constituirii falansterului trebuind adunate prin v(nzarea celor 300 de acțiuni (n valoare de 50 de galbeni fiecare. Domeniul urma a fi arendat pe zece ani, iar falanga constituită din 2-300 de familii de țigani ai statului. Mai temperat după Scăieni, Diamant nu mai avansa ideea (mpătririi capitalului (n cinci ani, ci numai a dublării acestuia. 3. Echilibrul antitezelor Ion Heliade Rădulescu a fost g(nditorul profund ș( prolific dublat de omul de acțiune. "Prin
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
etnică erau privite natural, ca parte a unei înfruntări deoarece " Pe baza menirii istorice, națiunile care primejduiesc viitorul nostru sunt acelea care nu-și pot îndeplini menirea lor, decât nimicind sau slăbind pe a noastră" (Rădulescu-Motru, 1996: 14). Dacă evreii, țiganii și alte facțiuni etnice pot fi considerate "simple infiltrațiuni", maghiarii, germanii și rușii reprezentau amenințări potențiale. În cazul în care aceștia din urmă ar fi depășit un anumit cuantum se constituiau în "adversități naționale". Concepția sociologistă, sublinierea preeminenței socialului asupra
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Acceptarea diferențelor între oameni ca măsură a toleranței, este de asemenea scăzută. În graficul de mai jos, se poate observa că românii sunt foarte intoleranți cu persoanele cu probleme comportamentale și psihice și de asemenea față de persoanele cu SIDA și țigani. Pentru a putea evalua gradul de toleranță este necesară însă compararea cifrelor obținute în România cu cele din Europa. Această comparație arată că în România, nivelele de intoleranță sunt mai ridicate la toți itemii analizați. Aceasta este situația generală. Dacă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
factor Al treilea factor 37,9 % 12,1 % 8,5 % Factorul Indicatori (saturații) Descrierea factorului Factorul 1 Evrei (0,756) Toleranță etnică și rasială Maghiari (0,702) Străini, imigranți (0,678) Persoane de altă rasă (0,661) Musulmani (0,660) Țigani (0,424) Factorul 2 Consumatori de droguri (0,796) Toleranță comportamentală Homosexuali (0,682) Alcoolici (0,622) Persoane cu dosar penal (0,504) Bolnavi de SIDA (0,468) Persoane instabile emoțional (0,421) Factorul 3 Extremiști de dreapta (0,848
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]