4,851 matches
-
dar bune îngrijiri ulterioare, o altă persoană cu calități asemănătoare primei persoane în relația cu copilul, față de care copilul să-și poată reconstrui un atașament securizant, vor crea șansa unei dezvoltări sănătoase, în ciuda pierderii inițiale și a doliului consecutiv. Când abandonul se produce la o vârstă mai mare, șansele copilului de a avea o dezvoltare bună sunt mai mari și sunt total condiționate de calitățile persoanei în grija căreia intră copilul. Primele legături emoționale ale copilului cu persoana care-l îngrijește
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
față de cel care-l îngrijește va determină un doliu la dispariția acestei persoane din viața copilului. Aceasta ruptură, pierderea, ca și doliul emoțional consecutiv, sunt elemente pe care trebuie să se centreze intervenția care se realizează ulterior, pentru „salvarea”copilului. Abandonul copilului are o componentă culturală puternică. Când este văzut de comunitate ca fiind un mecanism acceptabil de protejare a copilului, părintelui, cuplului, familiei, comunității, abandonul se va petrece mult mai frecvent Reziliența copilului separat de părinți este atât un amalgam
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
elemente pe care trebuie să se centreze intervenția care se realizează ulterior, pentru „salvarea”copilului. Abandonul copilului are o componentă culturală puternică. Când este văzut de comunitate ca fiind un mecanism acceptabil de protejare a copilului, părintelui, cuplului, familiei, comunității, abandonul se va petrece mult mai frecvent Reziliența copilului separat de părinți este atât un amalgam de caracteristici moștenite genetic (un bun echilibru nervos manifestat într-un temperament facil, o inteligență bună, apariția fizică a copilului care-i atrage pe adulți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rezilient va fructifica mai mult factorii protectivi existenți și va găsi, va crea, mai mulți factori tampon între el și factorii de risc. El va reuși să-și dezvolte mecanisme de coping care îi vor susține evoluția pozitivă printre ceilalți. Abandonul, ca frecvență și manifestare în societate, apare într-o triangulare reciproc condiționantă a condițiilor (Muntean, 2001) de mai jos: situația economică a societății; aceasta determină facilitățile care există pentru sprijinirea familiilor, serviciile de prevenire și de intervenție în cazul abandonului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Abandonul, ca frecvență și manifestare în societate, apare într-o triangulare reciproc condiționantă a condițiilor (Muntean, 2001) de mai jos: situația economică a societății; aceasta determină facilitățile care există pentru sprijinirea familiilor, serviciile de prevenire și de intervenție în cazul abandonului, pregătirea profesioniștilor; legile și serviciile existente; acestea influențează modul comun de a gândi, reprezentările sociale, asupra abandonului; mentalitatea sau reprezentările sociale cu privire la abandon; aceasta influențează atât producerea abandonului, cât și calitatea serviciilor și chiar implementarea legilor și a reglementărilor existente
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de mai jos: situația economică a societății; aceasta determină facilitățile care există pentru sprijinirea familiilor, serviciile de prevenire și de intervenție în cazul abandonului, pregătirea profesioniștilor; legile și serviciile existente; acestea influențează modul comun de a gândi, reprezentările sociale, asupra abandonului; mentalitatea sau reprezentările sociale cu privire la abandon; aceasta influențează atât producerea abandonului, cât și calitatea serviciilor și chiar implementarea legilor și a reglementărilor existente. Blamarea părinților care abandonează, de către comunitate sau de către profesioniștii din domeniu, mai ales blamarea mamei, nu ușurează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
societății; aceasta determină facilitățile care există pentru sprijinirea familiilor, serviciile de prevenire și de intervenție în cazul abandonului, pregătirea profesioniștilor; legile și serviciile existente; acestea influențează modul comun de a gândi, reprezentările sociale, asupra abandonului; mentalitatea sau reprezentările sociale cu privire la abandon; aceasta influențează atât producerea abandonului, cât și calitatea serviciilor și chiar implementarea legilor și a reglementărilor existente. Blamarea părinților care abandonează, de către comunitate sau de către profesioniștii din domeniu, mai ales blamarea mamei, nu ușurează în nici un fel consecințele abandonului. Nu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
există pentru sprijinirea familiilor, serviciile de prevenire și de intervenție în cazul abandonului, pregătirea profesioniștilor; legile și serviciile existente; acestea influențează modul comun de a gândi, reprezentările sociale, asupra abandonului; mentalitatea sau reprezentările sociale cu privire la abandon; aceasta influențează atât producerea abandonului, cât și calitatea serviciilor și chiar implementarea legilor și a reglementărilor existente. Blamarea părinților care abandonează, de către comunitate sau de către profesioniștii din domeniu, mai ales blamarea mamei, nu ușurează în nici un fel consecințele abandonului. Nu avem cercetări care să ne
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu privire la abandon; aceasta influențează atât producerea abandonului, cât și calitatea serviciilor și chiar implementarea legilor și a reglementărilor existente. Blamarea părinților care abandonează, de către comunitate sau de către profesioniștii din domeniu, mai ales blamarea mamei, nu ușurează în nici un fel consecințele abandonului. Nu avem cercetări care să ne facă să cunoaștem situația de fapt, dar putem presupune că toate mamele care își abandonează copiii sunt prada unei intense depresii postnatale, a unei disperări (atunci când abandonul se petrece imediat după naștere). Existența unor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mamei, nu ușurează în nici un fel consecințele abandonului. Nu avem cercetări care să ne facă să cunoaștem situația de fapt, dar putem presupune că toate mamele care își abandonează copiii sunt prada unei intense depresii postnatale, a unei disperări (atunci când abandonul se petrece imediat după naștere). Existența unor măsuri de susținere a mamelor în perioada depresivă ar putea conduce la diminuarea abandonului și ar stopa proliferarea unor tehnici abuzive care se practicau încă într-un trecut recent 1. De altfel, Legea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
putem presupune că toate mamele care își abandonează copiii sunt prada unei intense depresii postnatale, a unei disperări (atunci când abandonul se petrece imediat după naștere). Existența unor măsuri de susținere a mamelor în perioada depresivă ar putea conduce la diminuarea abandonului și ar stopa proliferarea unor tehnici abuzive care se practicau încă într-un trecut recent 1. De altfel, Legea adopției (273/2004), recunoscând implicit starea specială a mamei după și în jurul nașterii, nu ia în considerare exprimarea consimțământului față de adopția
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1998), identifică următoarele mecanisme defensive la intervenienții cu copiii maltratați: nerecunoașterea gravității fenomenului (au mai fost și alți copii abandonați și s-au descurcat foarte bine până la urmă!); înlocuirea problemei (consideră și promovează ideea că transformarea instituțiilor va rezolva problema abandonului); proiecția propriilor probleme (supraidentificarea cu părintele agresor sau cu copilul victimă); supraîncărcarea cu anxietate și sentimente negative (încărcătură emoțională negativă poate fi datorată unei situații particulare prin care trece intervenientul în viața proprie); retragerea („eu nu pot să fac asta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și s-a terminat!); gândirea normativă (judecarea unui caz conform propriilor norme și valori, izvorâte din normele și valorile comunității în care trăiește intervenientul). Aceste mecanisme defensive sunt puse în funcție la profesioniști, de afectivitatea necontrolată, reactivă la situația de abandon și suferință în care se află copilul față de care ei au responsabilitatea de a-l proteja. Mecanismele defensive ale intervenienților pot sta la baza unei violențe mai mult sau mai puțin disimulate în relația lor cu copilul abandonat sau în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-l proteja. Mecanismele defensive ale intervenienților pot sta la baza unei violențe mai mult sau mai puțin disimulate în relația lor cu copilul abandonat sau în general, maltratat. Riscul unor decizii sau gesturi violente ale profesioniștilor chemați să repare trauma abandonului obligă sistemul de protecție a copilului la asigurarea unei supervizări profesionale personalului implicat cu cazurile de copii abandonați, indiferent de serviciul în care funcționează. De altminteri, legislația secundară 1 în protecția copilului, prevede supervizarea ca o componentă obligatorie a standardelor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un prilej de igienizare psihică. în plus, am adăuga noi, profesia ca și toate celelalte activități cotidiene reprezintă și cele mai accesibile și mai ieftine forme de psihoterapie. în același context ideativ, nu trebuie să ne surprindă de ce copii-victime ale abandonului, maltratații etc. văd în școală o oază de lumină, unde se duc cu plăcere, întrucât sunt anturați de persoane binevoitoare, securizante și unde se pot afirma, valorificându-și resursele, și chiar obținând rezultate școlare lăudabile (Mignot și Strauss, 1991, apud
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care sunt sentimentele și atitudinea propriei sale mame față de el (Verny, Kelly, 1981, 2006, ș.a.). O femeie rejectivă, indiferentă sau ambivalentă față de copilul pe care îl poartă, cauzează asupra acestuia o traumă de o gravitate majoră și care se numește „abandon uterin”. Dat fiind că abilitățile mnezice ale fetusului deja funcționează (uzitând de mecanismele pe care le-am abordat deja), această experiență traumatică se conservă în sertarele memoriei sale, infestându-i existența. Altfel spus, un asemenea copil pășește în viață carențat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
degenera producând efecte dăunătoare, nu avem pretenția că am epuizat gama celor posibile să apară în copilărie. Dar, așa cum am mai specificat, o asemenea strădanie devine redundantă din moment ce, multe dintre cele mai importante au fost discutate într-un capitol distinct (abandon, diversele forme de abuz și maltratare, inclusiv în plan sexual etc.). De altfel, orice schimbare de macaz existențial, adică de confruntare cu un nou eveniment (inclusiv unul fericit), se poate coagula sub forma unei experiențe traumatice. Până în adolescență, părinții sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
precum și în istoria noastră personală. A avea o istorie personală fără goluri, care decurge eveniment după eveniment, orientate în timp și spațiu, înseamnă a fi sănătos, rezilient, învingător al momentelor dificile de stres. Copiii maltratați, prin abuz sau neglijare, prin abandon sau instituționalizare, sunt copii ale căror istorii personale sunt lacunare, fragmente care nu se încheagă, copilul nu le poate lega și povesti. O procedură importantă de lucru pentru a le sprijini narațiunea coerentă este Cartea vieții. Adultul și copilul, păstrează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
asumare - polemică - a filiației). Sărăcia numește aici o tehnică elementară a povestirii care se realizează în absența oricăror modele, ca și cum literatura nici măcar nu ar fi existat. În același spirit, unele programe poetice românești recente vorbesc despre "mizerabilism" pentru a indica abandonul unor procedee literare (metafora sau în general structurile oblice ale limbajului) și reflectarea "nudă" a realității, prin suprimarea mecanismelor de stilizare. De fiecare dată când o epocă vrea să se debaraseze de pasivul unei vârste anterioare asistăm astfel la proliferarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
modelabilă în funcție de utilizările sale, ci mai degrabă de a interoga modalitățile înseși ale acestei utilizări"73. Ce schimbă perspectiva asupra geniului ca "uzaj"? În raport cu abordările tradiționale ale problemei, avem de-a face cu o deplasare radicală. În primul rând, prin abandonul "ideii de geniu". În virtutea unei lungi practici de reflecție, geniul a fost tratat ca o idee platoniciană construită transnațional, prin acumularea contribuțiilor mai multor culturi de-a lungul secolelor și dinamizată în funcție de o logică internă (diferența dintre genius și ingenium
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
experiment putem realiza cu mai multă precizie "ce se pierde" prin mozaicare. Ca să fie combinate și deturnate, textele au fost sustrase atât intenției auctoriale, cât și unității lor originare. Bogăția pe care o ilustrează mozaicarea angajează o figură implicită a abandonului - sacrificarea (aici voluntară, altundeva obligată) a ancorării literaturii, expunerea la riscul unei rătăciri. Mărgăritărelele sunt poate cea mai cunoscută metaforă a formei din momentul postpașoptist. Notorietatea acestei figuri s-a datorat lui Vasile Alecsandri, cel care și-a intitulat astfel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
imediat după ce își arată rezerva față de calitatea acestei literaturi. De ce, după ce spune "vreo trei erau numai imitații după Eminescu... am convenit să fie aruncate în foc", citează integral patru poeme? Narațiunea biografică e construită ca o enigmă, în jurul unui misterios abandon al Institutului teologic din Caransebeș. E vechea întrebare, care a vertrebrat numeroase biografii ale secolului al XIX-lea, a renunțării la chemarea teologică în favoarea celei literare și alegerea unei existențe precarizate în marginea societății. Ceea ce e particular aici e faptul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cultura română a devenit, dintr-unul platonician, unul aristotelician, iar modurile de declinare a unei realități obiective prin literatură au fost înlocuite de moduri ale ficționalității. Dar, în cele din urmă, cea mai importantă consecință a acestui proces a fost abandonul unei lumi populate de genialități rizomice, în favoarea regimului de exclusivitate a unei singure genialități. Devalorizarea unui mit Multă vreme, peste acest text din prefața Criticelor lui Maiorescu pe care îl știu din școală, am trecut fără să îl văd: Puterile
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de proiecție" care "excavează bazele psihismului". Într-adevăr Rousseau scrie Levitul după ce a trebuit să părăsească Parisul pentru că a publicat Emil. "Am părăsit Parisul cu inima strânsă de durere după decretul parlamentului" (Al doilea proiect de prefață). Angoasa, sentimentul de abandon, de singurătate, de neputință caracterizează această perioadă a unui om nevoit să fugă și să se despartă de doamna mareșal de Luxemburg care dorește ca Rousseau să plece pentru propria sa securitate. Rousseau împarte această "poveste crudă" în patru cânturi
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
rădăcinile îi sunt încă rare și slabe în pământ? Dar ceea era sigur era faptul că soarta îl transplantase aici pentru totdeauna". Trăind în vag, în indistinct ca într-o vaporoasă sferă de vise și simțind și mai ascuțită durerea abandonului, a propriei sale izolări, el acceptă căsătoria ("cum vrei" răspunse Cleen...) spre marea mirare a unchiului care exclamă: Niște nebuni, curat nebuni! Cum au putut să se înțeleagă când nici unul nu știe o boabă din limba celuilalt?" Norvegianul nu poate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]