3,524 matches
-
lână cu glugă. Ei nu folosesc pelerină, mantie, nici pălării sau alt tip de vestimentație. 8. Dacă cineva îi invită la prânz, mănâncă și beau ceea ce li se pune înainte (Lc 10,7); iar dacă cineva le oferă ceva din abundență, nu își fac provizii pentru ziua următoare. 9. O dată sau de două ori pe an, la timpul stabilit, se adună pentru a celebra capitulul general, cu excepția celor care s-ar afla prea departe sau dincolo de mare. După capitul, sunt trimiși
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mănăstiri, fericitul Francisc a convocat capitulul primilor trei sute de frați. Cu acel prilej, abatele și călugării au avut grijă cu generozitate de toate cele de trebuință, după posibilitățile lor: pâine de orz, de grâu, de mei și de sorg din abundență, apă curată de băut, vin de mere diluat cu apă pentru cei mai firavi, fasole și legume din belșug. Așa ne-a povestit domnul Andrei, acum înaintat în vârstă, care fusese prezent acolo. 3. (7). [În ultimii ani ai vieții
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
lectori: fratele William de Leicester la Hereford, fratele Grigore de Bosellis la Leicester, fratele Gilbert de Cranford la Bristol, fratele Ioan de Weston la Cambridge, fratele Adam Marsh la Oxford. Darul înțelepciunii s-a răspândit în provincia engleză cu atâta abundență încât, înainte ca fratele William de Nottingham să-și încheie slujirea de provincial, în Anglia erau treizeci de lectori, care «disputau» în mod solemn, iar alți trei sau patru care puteau preda fără a avea însă dreptul de a «disputa
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
resturile de la masa fraților, mă vor ajuta să ajung în cer». Spunând acestea, și-a dat duhul în mâinile Mântuitorului. III. CRONICA LUI SALIMBENE DE ADAM Introducere Din „Cronica” fratelui Salimbene de Adam din Parma, enormă prin extindere și prin abundența informațiilor - chiar și în textul trunchiat ce ne-a rămas -, traducem, într-o formă antologică, acele informații ce privesc mai direct istoria franciscană și le prezentăm în funcție de anumite tematici. Curiozitatea acestui scriitor, ce se interesează de toate, dacă, pe de
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
dat umilința spiritului celor care înainte slujeau necurățiilor trupului. Murind pentru vicii și trăind pentru Dumnezeu, nu pentru ei înșiși, din moment ce partea cea mai rea a fost dată pieirii, din aceeași falcă (cf. Jud 15,19Vg) a ieșit apă din abundență ce întrema, spăla și îi nutrea pe cei care erau căzuți, murdari și însetați; acea apă care, trecând în viața veșnică, se poate cumpăra fără argint și fără altă cheltuială (Is 55,1); șiroaiele sale se răspândesc peste tot și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a grefelor. ANGIOGRAFIA PRIN REZONANTA MAGNETICA. Principiu: RMN se bazează pe interacțiunea undelor electromagnetice cu nuclei de hidrogen (protonii) din organism în mijlocul unui câmp magnetic puternic. Deși pot fi utilizate și alte nuclee (P31, C13, Na23) este preferat hidrogenul din cauza abundenței sale în țesuturi biologice (apa este cea mai comună sursă pentru acești ioni) și pentru că e cel mai sensibil la rezonanța magnetică nucleară (în prezența unui câmp magnetic puternic acești protoni se comportă ca mici magneți tinzând să se alinieze
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Salanus (ex Ponto, II, V) el îl recomanda și acestui destinatar. Sulmonezul nu avea decât subiectul (triumful) de tratat; îi lipseau până și numele conducătorilor și a locurilor. În plus, alți poeți de la Roma trataseră deja acest subiect cu o abundență de informații și cu impresii proaspete (datorită participării lor directe la etapele ceremoniei triumfale)293. Poetul recomandă și versurile sale de laudă despre ceilalți sodales. Ovidiu se entuziasmează apoi la gândul că, între timp, pe Rin, se pregătea un alt
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
iarbă ca mătasea Acante, lăcrămioare, voioase viorele, Odorifere plante broda talamul nunții. Atoatecreatorul, principiul frumuseței, A fost decoratorul cînd a plantat edenul.” Fantezia pune În descrierea acestui sanctuar al riturilor divine mai multă substanță decît În alte capitole, sufocate de abundența frazelor abstracte. Heliade care, de regulă, caută În poezie efecte muzicale, fiind un liric prin excelență auditiv, urmărește aici și efecte vizuale și deschide versul spre lumea imaterială a parfumurilor. Nuntirea celui dinții cuplu provoacă o beatitudine generală. Plantele, păsările
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de moliciune dulce. Există o plenitudine a peisajului În Florile Bosforului, Conrad etc. Însă, din pricina abuzului de parfumuri, sonuri divine, culori, plenitudinea se Întoarce spre viciu, iar viciul caută tonurile stinse, concupiscente. Edenul bolintinean este plin de grații obosite din cauza abundenței. Obiectele Își pierd vigoarea matinală, farmecul prospețimii. Privirea le Învăluie complice, privirea le adoră și, cum ziceam, le corupe prin exaltarea forței lor de a străluci. Lingușirea este arma lui Bolintineanu. Nu umilința, nu penetrația, nu efortul de cuprindere filozofică
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
val de lumină și acoperite de mai multe straturi de roze și crini. Trivială cu adevărat este imaginea prea convențională a iubirii, stupidă este lipsa de imaginație a versului. Dacă lăsăm chestiunea valorii estetice deoparte și Încercăm să deducem, din abundența determinărilor, care sînt opțiunile poetului, constatăm că Bolintineanu cere femeii să fie Înainte de orice dulce. Dulcele cheamă, imperios, dalbul, iar dalbul nu poate trăi decît În regimul farmecului vergural. S-a putut vedea din exemplele de pînă acum ce importanță
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
prin iubirea lui pentru modele, În timp ce poezia secolului nostru se constituie din refuzuri „Poeții vechi - observă Jean Paulhan În Les fleurs de Tarbes ou la terreur dans les lettres - primeau din toate părțile proverbe, clișee și sentimente comune. Ei primeau abundența și o răspîndeau În jurul lor”... Ar mai trebui adăugat: o răspîndeau cu fervoare și, adesea, cu inocență. De altfel, Paulhan remarcă mai departe faptul că, dacă clișeul este inevitabil În literatură, scriitorul poate cel puțin să fie inocent, căci nu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
epocii la măsura nobilă și demnă a istoriei. Dar, văzînd fervoarea pe care o arată În decepția lui, ne vine să credem că scrisul nu depinde prea mult de convingerile lui sceptice. Încrezătoare sau dezamăgite, ideile află, ușor și din abundență, expresia trebuitoare. Locurile comune se țin, Într-adevăr, lanț. Modelele se degradează repede, avalanșa aceea de diminutive, gingășii, clișee literare exasperează la lectura versurilor, insă, de la un punct, retorismul inconștient Începe să-și creeze propria-i figură. Simțualismul nebulos, spontan
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mai nobilă, un Înger, Însă Îngerul este la el o ființă retorică, nu o ființă metafizică. Țara lui imaginară (căci există una) este În esență terestră. Am semnalat deja prezența locului, luncii, plaiului, mării, a peisajului mirific oriental, prezența (și abundența), În genere, a elementelor care circulă la toți poeții romantici. Unele au o mai mare frecvență și, din cercetarea lor, putem deduce o direcție a imaginarului. Ele constituie spațiile reveriei. Să reamintim Întîi plaiul, o formă de sincretism a naturii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
vedea nimeni să rîză vrodată, N-o puteai cunoaște cînd e mulțămită, Că ea-n toată vremea era necăjită.” Încerc să desprind din aceste istorii colorate un demers liric, o strategie față de obiect. Maliția indică o Înstrăinare, umorul o conciliere, abundența și isteața facilitate a versificatorului arată un spirit poetic fără complexe. Toate poemele lasă să se vadă plăcerea lui Pann de a petrece cu vorbe, proverbe, zicători, apoftegme... Un vers din O șezătoare la țară: „Ca să pritocesc În minte mii
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dinamica porilor transcapilari: calciul, bradikinina, histamina, etc. Permeabilitatea peretelui capilar, privit ca o membrană filtrantă, poate fi cuantificată ca și conductanță hidraulică, prezentând variații considerabile de la un țesut la altul (tab. 9). Transcitoza prin peretele capilarelor Microscopia electronică evidențiază o abundență de vezicule de 50-80 nm la nivelul endoteliului, multe fiind atașate de invaginații membranare cu diametru de până la 40 nm. Aceste vezicule de pinocitoză sunt implicate în schimbul de substanțe lipofobe cu moleculă mare (>30 nm), de tipul albuminei și fibrinogenului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
încât epiteliul tubular este relativ impermeabil pentru apă și solviți. Mecanismul principal care asigură forța motrice a reabsorbției tubulare este transportul activ secundar (fig. 100). Membrana bazolaterală este invaginată și conține multe ATP-aze Na+/K+, iar celula tubulară prezintă o abundență de mitocondrii. La acest nivel există un eflux de sodiu foarte puternic, cuplat cu un influx echivalent de potasiu (transport activ primar). Rezultatul acestor fenomene este o concentrație citosolică redusă de Na, o concentrație înaltă de K și un potențial
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
Criticul mai enumeră și alte deficiențe grave (precum absența "simțului de mișcare a vieții" și a "elanului liric"195), care nu-l recomandă ca romancier pe autorul lui Mite. Un alt reproș grav vizează incoerența psihologică a eroului, generată de abundența secvențelor cu caracter reflexiv-teoretic ce "sufocă sâmburul romantic" și afectează estetic narațiunea "lungi discuții filologice despre mahalizarea limbii, etimologii (după moderna Dacoromania!) savante ("desmerdare" din "merda"), teoria fiziologică a pesimismului [...], teoria diferențierii (după E. Lovinescu), teoria conservatorismului". Or, după Călinescu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
noiembrie 1932. Bizu ar fi, așadar, "o monografie psihologică făcută numai din sentințe, principii și definiții", adică "o escapadă și o imprudență" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed. cit., vol. III, p. 425). Construcția narativă e grevată de o "abundență de comentarii și explicații psihologice, care, departe de a degaja figurile morale ale eroilor, le înăbușe sub apăsarea lor abstractă și teoretică". 11 "D. E. Lovinescu. Despre sămănătorism și viitorul său roman", în Rampa, an XVI, nr. 4739, 29 oct. 1933
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ori către proza marilor clasici. Materia, criteriile de organizare și finalitatea, similare, configurează și a doua carte cu profil comparatist - L.N. Tolstoi și literatura română. Cauze social-istorice sunt convocate pentru a explica perioadele receptării, dar tabloul sporește în complexitate din cauza abundenței faptelor istorico-literare și a implicațiilor moral-estetice ale operei tolstoiene. Și rolul contextului autohton va crește simțitor în expunere, de vreme ce asimilarea se săvârșește în strânsă legătură cu devenirea literaturii române. Mai interesante decât itinerarele răspândirii sunt incursiunile comparatiste, care conduc la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
renume, căruia îi dedică o monografie - Ivan Bunin. Interpretarea se plasează acum într-un sistem de relații istorico-literare și critice. Elaborarea operei este tratată paralel cu biografia, incongruențele dintre cei doi termeni explicând parțial dramatismul acestui destin. Îngreunat câteodată de abundența citatelor, discursul analitic este realizat într-o expresie vioaie, asezonată cu digresiuni lirice, pe alocuri având o turnură eseistică. În Prozatori sovietici contemporani (1968) accentele se schimbă în favoarea modalităților proprii criticii literare. Unsprezece profiluri ilustrează opțiunile tematice și „stilistica” din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
mai multor ani. 5.2.3. Aspectul vernal A fost caracterizat de temperaturi crescute, maxima fiind de 330C iar temperatura minimă a fost de 110C. Media precipitațiilor înregistrată a fost de 93mm, mai mare decât normala de 52,5mm/mp. Abundența hranei și creșterea temperaturii coincide cu apariția puilor. Se constată o stabilitate a populațiilor de păsări, cele mai multe fiind cuibăritoare în biocenoză. a majoritatea speciilor clocitoare are loc depunerea pontei și începerea clocitului : ordinul Gruiformes Gallinula chloropus; ord. Passeriformes Oenanthe oenanthe
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
se datorează presiunii umane, iar aceasta crește pe măsura dezvoltării tehnologiei și a creșterii demografice. Prezența omului și activitatea umană au dus la perturbarea desfășurării normale a proceselor vitale a speciilor de animale, puternica presiune antropică determinând o reducere a abundenței majorității speciilor de animale, în mod deosebit a celor care prezintă un interes economic și științific ridicat. Rezultatul acestui lucru este distrugerea ecosistemelor ceea ce determină implicit dezechilibrarea naturii, alterarea condițiilor umane de viață. Unele specii s-au adaptat traiului în
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
distrugerea ecosistemelor ceea ce determină implicit dezechilibrarea naturii, alterarea condițiilor umane de viață. Unele specii s-au adaptat traiului în sate și orașe, devenind adevărate specii urbane care beneficiază de locurile de cuibărit și de resursele alimentare disponibile în perimetrul localităților. Abundența resurselor de hrană (fabrici cu specific alimentar, produse din carne și lactate, de legume și fructe) precum și dezvoltarea construcțiilor pe orizontală și verticală determină posibilități noi de instalare a cuiburilor pentru păsări și realizarea unui microclimat favorabil în anotimpul rece
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
centrală este tragismul conștiinței umane, perceput ca un sentiment de cutremurare față de ororile lagărului de la Auschwitz. Simbolurile tradiționale („pasărea neagră”), utilizate în exces și golite de sens, precum și o paletă de figuri de stil de asemenea convențională și destul de sărăcăcioasă, abundența interogațiilor retorice încarcă și sufocă substanța poemului. Iarna când au murit cangurii (1984), subintitulat „microroman”, se încadrează în tiparul „literatură de vacanță” - o proză marcată de gratuitate, dar salvată de un umor care face lectura agreabilă. Personajele principale alimentează o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287443_a_288772]
-
uit nici pe mai puțin celebrul Big Mac... Exemplul pare banal, trivial chiar, dar el ilustrează una din reacțiile cele mai tipice ale românului, de cel puțin patru decenii încoace, față de Europa. Ea este privită ca un loc privilegiat al abundenței, în primul rând alimentare, inimaginabil în țară. și cum ar putea fi el condamnat pentru fascinația vitrinelor pline și a enormelor supermarche-uri, când în România el făcea foame, stătea umilitor la cozi interminabile, trăia pe cartele și se culca în
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]