7,836 matches
-
cu „alchimia imaginii”. Fie că este comparație, metaforă propriu-zisă sau metonimie, - „corelativ obiectiv” al unor stări de spirit -, așa cum sugera definiția de derivație reverdyană din anii Integral-ului, imaginea poetică vizează, În perspectiva lui Voronca, o eliberare de convențional și afirmarea unei disponibilități a spiritului caracteristică unui om și unui univers În care a fost (re)instaurată sărbătoarea. „Liberă Înșiruire a cuvintelor”, „alunecare Într-o cale lactee de imagini”, „asociații-fulgere”, „În fulgerul unei imagini, toate fîntînile universului reînnoite”, „fiecare poem o
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
aici o dovadă a deplinei sale reprezentativități pentru o avangardă literară pe drept cuvînt definită prin formula integralistă a „sintezei moderne” sau, mai recent, prin aceea a unui „avangardism prudent”, ca „tentativă de a transforma negativismul tipic avangardist Într-o afirmare constructivă” sau „experimentalistă”. În această ultimă și definitorie ipostază, Ilarie Voronca a ilustrat deopotrivă funciarul nonconformism al avangardei, radicalul ei anticonvenționalism, și năzuința unei anumite echilibrări a raporturilor cu tradiția marii poezii românești (de la Eminescu, elogiat Încă În Integral, la
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
la spectaculoasa lor desfășurare. Versurile, proza poetică, publicistica militantului avangardist certifică, la o lectură oricît de exigentă, rezistența multora dintre paginile ce le compun, - mereu inventive și pline de o neliniștită vitalitate În spațiul sărbătoresc al „imagi-NAȚIUNII”, fervent pasionate În afirmarea, de către unul dintre cei mai nesiguri și mai agitați dintre poeți, a „singurei certitudini” a poemului. Era, așadar, momentul ca puținelor Încercări mai noi de a le scoate dintr-o nedreaptă marginalitate să li se mai adauge una. Pentru ca numele
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
destul de rară în asemenea organizații puternic delimitate pe grupe de vârstă. Mai târziu, ea vorbește despre relațiile strânse dintre colegii de clasă (așa că, exact ca într-o familie, elevii puneau peprimul plan loialitatea față de grup și apartenența la el, în defavoarea afirmării individuale); despre vizitele făcute acasă la profesorii de la liceu, care o meditau pe gratis; despre viața ca într-o familie împreună cu prietenele din colonie (aici, din nou, folosește aceleași cuvinte ca și în descrierea copilăriei: „Aveam sentimentul de a fi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
nu susține că toți copiii au probleme cu mâncatul, prefațându-și, în schimb, afirmația cu „Îmi imaginez că”; or, acest lucru face cât se poate de clar faptul că ceea ce urmează să aflăm este percepția lui asupra anumitor lucruri, nu afirmarea unuiprincipiu general. Introduceri de genul îmi imaginez că, bănuiesc că, din câte știu reprezintă indicatori ai faptului că vorbitorul dorește să exprime incertitudinea afirmației pe care urmează să o facă. Un alt tip de limitare este delimitarea ariei căreia i
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
descris într-o secțiune anterioară) au constituit motive de a renunța la această categorie în analiza de față. Am ales, în schimb, să mă concentrez asupra unei caracteristici mai relevante a gândirii responsabile, și anume asupra criticii. Criticile reprezintă fie afirmarea aprobării/dezaprobării cu privire la o anumită stare de fapt, fie exprimarea unei opiniibazate pe deliberare și pe considerarea comprehensivă a tuturor opțiunilor posibile. Critica diferă de evaluare, ce presupune judecăți de valoare adesea fără conștientizarea evidentă a conținutului său evaluativ și
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
la un spațiu științific paralel poate crea confuzie și irelevanță, apreciem totuși că joncțiunea interdisciplinară discutată își găsește utilitatea și legitimitatea. 1.2.3. Argumente istoricetc " 1.2.3. Argumente istorice" Se pare că, încă din perioadele preistorice, pe drumul afirmării vocației educative a societății, îndatoririle privitoare la instrucție și educație le reveneau adulților. Tehnicile inițiatice, precum și celelalte intervenții cu caracter educativ aduceau în prim-planul atenției „bătrânul” tribului, care-i învăța pe tineri cum să se comporte în relațiile cu
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
2.1.1. Perspectiva psihosocialtc " 2.1.1. Perspectiva psihosocial\" Kriekemans (La Pédagogie générale, PUF, Paris, 1989) arată că universul clasei „nu constituie un domeniu static, ci un câmp dinamic în care se desfășoară jocul unor forțe multiple: atracție, respingere, afirmare de sine, ascensiune, retragere, suspiciune, pretenții, stimă. Clasa este un grup care are propria taină. Fiecare clasă reprezintă o organizare dinamică și o structură specifică. Ea este în același timp un proces dinamic: structura grupului seschimbă...”. Elevul, în condițiile vieții
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
sau să facă gălăgie. 78. Recunoaște că atunci când un elev persistă în indisciplină, acest fapt este deseori un semn al unei nevoi mai profunde, de obicei nevoia de atenție sau de dragoste (împlinind nevoile emoționale de bază ale elevilor - dragostea, afirmarea, apartenența, imaginea de sine - pot fi prevenite situațiile de indisciplină). 79. Dă dovadă de multă răbdare. „Nu sunt atât de naiv încât să cred că orice metodă de disciplină poate avea efect pozitiv asupra fiecărui copil.” (Kevin Leman, Making Children
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
intim legat de cunoașterea lumii. Potrivit felului elenic de gândire, orice formă de cunoaștere e în funcție de natura pe care o reflectă și căreia tinde să i se conformeze. „Imitația nu poate fi (...) liberă creație a fanteziei, așa cum nu e lirică afirmare a unei personalități. Ca să-i realizăm înțelesul, trebuie să ne întoarcem cu gândul la conceptul fundamental al filosofiei aristotelice: devenirea”1, nota D.M. Pippidi în „Introducerea” sa la Poetica, adăugând, câteva rânduri mai jos, că mimesis-ul rămâne totuși condiția prealabilă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
post-avangarda ar putea fi definit în primul rând ca „încercare de recuperare a genurilor și cu precădere a genurilor narative”. Întregul sistem literar ni se înfățișează astfel supus unei tensiuni dinamice: pe de o parte se înregistrează creșterea cotei și afirmarea decisivă a genurilor plasate mai demult sub semnul „canonului interdicției” (Kanon des Verbotenen), iar pe de alta, o întoarcere spre trecut, spre tradiție, matifestată prin subtile jocuri combinatorii, menite să alcătuiască, în anumite cazuri, un adevărat „repertoriu enciclopedic al narabilului
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
emancipare: John Stuart Mill și Harriet Taylor 94 2.2. Feminismul liberal românesc clasic 96 2.2.1. Superioritate morală, inferioritate politică: femeile în gândirea liberală românească 96 2.2.2. De la dreptul la sacrificiu pentru cauză la dreptul la afirmare personală: gândirea feministă liberală 100 2.3. Feminismul liberal contemporan 111 2.3.1. Alianțe și distanțări teoretice 111 2.3.2. Mistica feminină, contractul sexual și sferele dreptății 115 2.3.3. Limitele feminismului liberal 120 2.3.4
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
a fost acceptată ideea că nu contează biologia, ci felul în care suntem educați și mediul în care trăim, misoginismul a căpătat alt chip: nu femeile sunt disprețuite, ci femininul. Considerarea bărbaților ca normă și model, a tipului bărbătesc de afirmare drept unicul autentic uman a influențat substanțial feminismul egalității prin tendința de asemănare cu „prototipul”, de imitare a prototipului (bărbatului). Actual, această abordare este tratată ca feminism misoginxe "„feminismmisogin" (disprețul față de feminin și femeiesc). Utilizarea termenului misoginismxe "„misoginism" a fost
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de către analizele feministexe "„feminist" este cea patriarhală. În cadrul acestei mari orientări, există o largă diversitate: feminism liberal, socialist, radical, postmodern, ecofeminism, feminism comunitarianxe "„feminismcomunitarian". Ele s-au influențat reciproc, luminând câte un aspect central al direcțiilor de emanciparexe "„emancipare" și afirmare a femeilor. Atacurile conservatoare împotriva feminismului îi pun acestuia din urmă în evidență contribuțiile majore la schimbările sociale. Pe scurt: „Feminism înseamnă recunoașterea faptului că, indiferent de timp și spațiu, femeile și bărbații sunt inegali în privința puterii pe care o
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
spațiupublic"xe "„public" face să fie nevoie de cineva care să îi elibereze de grijile trupești, încât ei să se poată dedica gândirii, culturii, politicii. Teama de feminism vine uneori și ca teamă de știrbirea dreptului unilateral al bărbaților de afirmare în sfera publicăxe "„sferapublică" și de a fi îngrijiți unilateral de către femei. Conceperea în teoria politicăxe "„teoriepolitică" liberală clasică a sferei private ca loc al neintruziunii statului a avut și efecte negative, mai ales pentru femei, și s-a manifestat
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
comunismului totalitar. Feminismul valului I a răspuns predilect problemelor unor categorii de femei: cele albe, de culturăxe "„cultură" europeană, aparținând clasei de mijloc. Acest fapt nu este deloc greu de înțeles. Pentru o asemenea opțiune, în special cea legată de afirmare în sfera publică,xe "„sferapublică" este necesar ca o persoană să nu lupte cu supraviețuirea cotidiană, ci pentru dezvoltare și afirmare. El s-a adresat mai puțin problemelor rasiale, celor specifice femeilor muncitoare, precum și țărăncilor. Aceasta nu înseamnă însă că
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
de mijloc. Acest fapt nu este deloc greu de înțeles. Pentru o asemenea opțiune, în special cea legată de afirmare în sfera publică,xe "„sferapublică" este necesar ca o persoană să nu lupte cu supraviețuirea cotidiană, ci pentru dezvoltare și afirmare. El s-a adresat mai puțin problemelor rasiale, celor specifice femeilor muncitoare, precum și țărăncilor. Aceasta nu înseamnă însă că feministele clasei de mijloc nu pot să joace rol de avangardă și pentru promovarea drepturilor celorlalte femei, dar să nu postuleze
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
femeilor cu o astfel de orientare să fie complet de neconceput (vezi Nicolescuxe "„Nicolescu,ValentinQuintus" și Pircăxe "„Pircă,Radu", în Bucurxe "„Bucur,Maria" M., Miroiu M., ed., 2002). 2.2.2. De la dreptul la sacrificiu pentru cauză la dreptul la afirmare personală: gândirea feministă liberalătc "2.2.2. De la dreptul la sacrificiu pentru cauză la dreptul la afirmare personală \: gândirea feministă liberală" Este greu să vorbim în spațiul nostru cultural despre o teorie politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă" liberală, ci mai degrabă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Pircă,Radu", în Bucurxe "„Bucur,Maria" M., Miroiu M., ed., 2002). 2.2.2. De la dreptul la sacrificiu pentru cauză la dreptul la afirmare personală: gândirea feministă liberalătc "2.2.2. De la dreptul la sacrificiu pentru cauză la dreptul la afirmare personală \: gândirea feministă liberală" Este greu să vorbim în spațiul nostru cultural despre o teorie politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă" liberală, ci mai degrabă despre elemente de gândire politică de acest tip, ceea ce nu înseamnă că, mai ales pentru cititorii români
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
drepturi politice" sau legale și drepturi sociale sau culturale (vezi perspectiva ONUxe "„ONU" care reflectă ambele categorii). Liberalismul pune accentul asupra drepturilor politice. Critici feministexe "„feminist": Drepturile și libertățile formale nu au decât un rol limitat în asigurarea libertății și afirmării femeilor. Omogenitatea de tratament între bărbați și femei, sub aspect juridic și politic, duce într-o măsură semnificativă la orbirea față de diferențele culturale și de roluri între cele două sexe, mai ales în privința diviziunii muncii. Nu este deloc corect ca
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
liberalism" rămâne o teorie și o politică aflate într-o bună alianță cu feminismul drepturilor, mai ales prin aceea că insistă asupra depășirii obstacolelor în autoafirmare și mai puțin pe victimismxe "„victimism". Sprijină, cu alte cuvinte, mai accentuat strategiile de afirmare decât pe cele protective și conduce la politici care contribuie la autonomizarea mai mare a indivizilor față de alți indivizi și față de statxe "„stat". Liberalismul are resurse și virtuți prin care poate să slujească multor scopuri feministexe "„feminist". Cu argumente liberale
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
teamă de disidență, multe organizații de femei, inclusiv din partide, nu și-au asumat feminismul ca ideologiexe "„ideologie" și politică, și uneori nici nu îl acceptă (vezi și L. Grünbergxe "„Grunberg,Laura", 2000). Cu alte cuvinte, nu erau interesate de afirmarea politică, civică și culturală a femeilor, ci mai degrabă de opere de caritate și de politici de protecțiexe "„protecție", utile, după cum am văzut, dar neemancipatoare. În ultimii ani, sub influența a ceea ce voi numi „feminism room-servicexe "„feminismroom-service"”, și într-o
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
la trei idei: 1. protecția persoanelor cu handicap și eliminarea tuturor formelor de discriminare; 2. promovarea acțiunilor pe bază de dialog cu societatea civilă; 3. promovarea egalității de șanse prin eliminarea barierelor din mediul social ce constituie piedici în calea afirmării persoanelor cu handicap; Comisia Europeană, prin forul ei specializat, Grupul la Nivel Înalt al Dizabilității (High Level Groupă, a dezbătut o categorie largă de probleme legate de măsurile de aplicare a aquis-ului comunitar în țările membre și candidate. În același
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
pentru găsirea unui limbaj comun, logic și coerent privind întrebările și răspunsurile legate de acele condiții. Un astfel de limbaj era necesar pentru asigurarea comunicării dintre specialiști și organizațiile care reprezentau interesele acelor persoane. Aceste preocupări se manifestau în contextul afirmării mișcării pentru drepturile omului și al intensificării cercetărilor în domeniul științelor sociale. Ca urmare a unor astfel de eforturi, s-a ajuns ca în Legea privind retardul mintal adoptată în Danemarca să se definească obiectivul serviciilor speciale ca fiind acela
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
rolurile sociale cele mai valorizate, ar avea drept efect secundar impunerea unor limite anumitor grupuri ce doresc să-și afirme propria identitate (etnice, feministe și chiar cele ale persoanelor cu handicapă. Altfel spus, normalizarea nu lasă prea mult spațiu de afirmare diversității culturale. Așa se explică și faptul că se neglijează influența exercitată, o dată cu afirmarea diferitelor mișcări sociale. Dincolo de toate aceste critici, normalizarea, ca „ideologie de rang mediu” - după expresia lui Wolfensberger -, continuă să rămână o perspectivă care nu și-a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]