3,979 matches
-
lege agrară ; nu are o lege agricolă”, constată 60 de ani mai tîrziu o geografă franceză. Altfel spus, dată fiind ponderea copleșitoare a țărănimii, orice schimbare politică majoră a fost însoțită la noi de o intervenție pe măsură în „chestiunea agrară”, dar aceasta s-a rezumat de regulă la a satisface nevoia coșbuciană de pămînt a țăranului român. „Nici un text legislativ nu a venit să precizeze un proiect-cadru pentru agricultura națională, capabil să definească obiectivele sociale și economice atribuite acestui sector
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
președintele Constantinescu „a dat” și la cei mai înstăriți, împărțindu-și astfel mai degrabă bazinele electorale decît problemele socio-economice ale țării. Filosofia a fost însă aceeași în ambele cazuri : noi v-am dat, restul vă privește... Mai departe, aceste împroprietăriri agrare au fost colective și egalitare. Conform decretului din decembrie 1918, de pildă, „pămîntul expropriat trebuia cultivat în obște”, iar „împroprietărirea s-a făcut și de astă dată tot după normele egalitare ale vechilor legiuiri”, ne spune Garoflid. În prezent, unitatea
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
pi vremea când s-o dat Hrisovu‟ lu‟ Moruz.<footnote Moruzi, Alexandru, Domn al Moldovei (1792, 1802-1806 și 1807). Evenimentul cel mai important al domniei lui îl constituie hrisovul de la 3 ianuarie 1805, marcând o noua etapă în istoria relațiilor agrare din Moldova. footnote>“ De altfel, baba era sănătoasă, dar mai ales avea o bună ținere de minte, și cu ea puteai vorbi de toate. În neliniștile lui Anton pentru tânăra lui nevastă, moașa îl liniștea, spunându-i: „- Eh, cii pi
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
să ne amintim de exemplul Americii de Nord. Când opinia publică americană a reacționat la îndemnurile lui Muir, Mather, Pinchot și Theodore Roosevelt, răul era deja făcut. Rezultatul a fost Marea Criză din 1929. Făcu o pauză: Falimentul a venit din pricina problemelor agrare. Pentru fiecare faliment industrial, comercial sau bancar, existau o sută de falimente agrare... Pământurile fuseseră prădate fără milă și, cum spune Udall, „Natura a prezentat notele de plată, cufundând în mizerie milioane de oameni...“ Cu noi se va întâmpla la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
îndemnurile lui Muir, Mather, Pinchot și Theodore Roosevelt, răul era deja făcut. Rezultatul a fost Marea Criză din 1929. Făcu o pauză: Falimentul a venit din pricina problemelor agrare. Pentru fiecare faliment industrial, comercial sau bancar, existau o sută de falimente agrare... Pământurile fuseseră prădate fără milă și, cum spune Udall, „Natura a prezentat notele de plată, cufundând în mizerie milioane de oameni...“ Cu noi se va întâmpla la fel. Vom abuza de pământ până când pământul se va sătura și ne va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
fiindcă, se știe acum prea bine, pe ce s-au clădit „spiritul tradițiilor democratice ale poporului român" în perioada interbelică. Pe hoție, politicianism găunos, lăcomie, sărăcirea și înfometarea populației, „tunuri" economice răsunătoare, vânzarea de țară, perpetuarea relațiilor medievale în economia agrară, ignorarea și detestarea clasei muncitorilor și a țăranilor de la coarnele plugului, care de fapt erau singurii producători direcți a bunurilor sociale, interogatorii în beciurile Siguranței (precursoarea Securității), întemnițarea celor care ridicau glasul contra stăpânitorilor vremii, o Românie cenușie fără cer
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
unde tata e tânăr artilerist, orice reținere legată de țăranul român mi se pare necuviincioasă. Sentimental, voi depinde mereu de un sat. Nu mă voi putea alătura niciodată celor care îi dau zor cu disprețul lor "urban" împotriva civilizației noastre agrare, deși cunosc limitele acestei civilizații mai bine decât ei. Crescut într-o lume unde timpul nu era linear, ci întors asupra lui însuși, iar istoria nu avea nici un înțeles decât pe vreme de război, sunt mai în măsură să-mi
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
în secolul XX, n-o să mai avem un sfanț peste cinci ani. — Dar ferma Brunwin este una dintre cele mai bine gospodărite pe o arie de câțiva kilometri. E lucru știut. Dorothy pufnește. — Faptul că George a absolvit un colegiu agrar acum douăzeci de ani nu înseamnă că are habar ce se întâmplă în societatea modernă. Nu știe nici măcar ce este rata de conversie, pentru Dumnezeu! — Rata de conversie? Dorothy explică răbdătoare, ca și cum s-ar adresa unui argat slab de minte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
un avans din start față de rivalii ei, deoarece Thomas era foarte aproape de a deveni unul dintre cei mai infulenți membri ei comunității bancare. Când a aflat în ce direcție se îndrepta politica guvernului, a început să investească masiv în pământ agrar și a fost mai mult decât fericit să-i ofere lui Dorothy împrumuturi substanțiale - care garanta cu pământul aflat în posesia ei - pentru diversele ei programe de dezvoltare (datoriile fiind atât de mari, încât a fost silită să vândă an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
restrângere, luna era socotită matca germenilor acestei lumi. Același rol i-l atribuie cele mai diverse tradiții și nu în ultimul rând hermetismul medieval, care prin desele referințe la lumea sublunară înțelege tocmai tărâmul firii, supus istoriei. Multe culturi predominant agrare au divinizat luna și au utilizat-o ca pe o putere dictând ritmurile secrete ale vegetației. Dacă soarele cheamă toată lumea verde la viață, dând căldură și lumină, luna e cea care-i hărăzește fiecărei flori și plante ceasul său propriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
fortărețe permanente, conectate prin structuri de control teritorial și de interceptare. Castrapila: bețe cu ambele capete ascuțite, cu o extremitate înfiptă în pământ și cealaltă îndreptată spre dușman. Reprezintă un instrument de fortificație provizorie. Centurie de pământ: unitate de măsură agrară egală cu 200 de iugăre (cca 50.000 m2). Atât primeau soldații la terminarea carierei militare. Chiroteca: din grecescul cheiros („mână“) și teca („recipient“); este o mănușă specială din piele și metal, folosită de gladiatori pentru a-și proteja mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
care are un rost precis, prin multiplicare, este Pessoa. Portugalia: 92 de mii de kilometri pătrați cu tot cu Azore și Împinsă continuu de-o mie de ani de Spania Înspre ocean, ea agățîndu-se de graniță cu Îndîrjire, o țară mai eminamente agrară decît a noastră, struguri, pești și măsline pe care le-au mîncat cu plăcere arabii timp de patru sute de ani cît au stat În Lusitania, pe urmă au plecat luîndu-și cearșafurile, o țară acum fără Mozambic, fără Macao, fără cearșafuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
istorică din ultima jumătate de veac a elucidat, cu claritate, aceste interferențe, evidențiind înnoirile produse în societatea românească la cumpăna dintre secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, pe care le-a apreciat ca adevărate revoluții în domeniile demografic, agrar și industrial<footnote Gheorghe Platon, Geneza..., Iași, 1980, p.114-184; Gheorghe Platon, Istoria modernă..., București 1985, p.55-113; Coordonator, Dan Berindei, op.cit., vol. VII, tom I, p.135-160; Ecaterina Negruți, Situația demografică a Moldovei în secolul al XIX-lea, în
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
măcar că avem peste 1000 de suflete în sat” <footnote Arh.St.București, Epitropia Sfântului Mormânt, d.13, f.73r. footnote>. Desigur, dincolo de aspectele care vizează creșterea numerică a populației, semnificative, în epocă, sunt interferențele dintre factorul demografic și evoluția „problemei agrare”, pe seama cărora trebuie pusă continua adaptare a structurilor sociale din lumea satului, la ritmul de modernizare a societății românești. Lăcuitorii satelor aservite - menționați în izvoare ca „oameni”, „liudi” sau „birnici”, pe care istoriografia îi definește ca țărani clăcași - au cunoscut
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
seama că la interferența dintre secolele al XVIII-lea și al XIX-lea componenta socială dominantă din Principatele Române o constituia lumea satului, iar agricultura era considerată cea mai însemnată sursă de venituri, raportul dintre factorul demografic și evoluția problemei agrare, în deplin consens cu ideologia și mentalitatea epocii, și-a pus amprenta asupra procesului de modernizare a societății românești.
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
și o nevastă drăguță, care promitea să-i mai sporească numărul urmașilor. A fost logofăt pe la diferite moșii prin Teleorman până ce în sfârșit i-a ajutat Dumnezeu de a putut lua, acum patru ani, pe seama lui, proprietatea Vaideei de la Banca Agrară, cu o arendă modestă față de prețurile ce se plăteau în regiunea aceasta. Cu mulți ani în urmă, pe când era la moșia Stătescu, a fost bătut cumplit de niște oameni care se plângeau că i-ar fi înșelat la dijmuit. De
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
și de aceea minciunile îl supărau, socotindu-le ca o propagandă directă pentru stârnirea dezordinilor, în gară Titu avu apoi ghinionul să se mai întîlnească și cu Ilie Rogojinaru, arendașul cu care călătorise astă-toamnă și-l exasperase cu teoriile lui agrare practice. Nu mai scăpă de el până la Costești. ― Ei, cucoane, am avut ori n-am avut dreptate cu țăranii? îl apostrofase arendașul, mereu jovial și zgomotos. Pe urmă a venit în compartimentul lor, să le mai treacă urâtul. Le-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
reporterul, păstrând mereu un accent de durere în glas. Cel mult mâine seară avem guvern nou! Pe urmă povesti celor doritori de amănunte că primul ministru a avut adineaori o audiență la rege în care i-a raportat că tulburările agrare au luat proporții atât de grave încît e nevoie de o urgentă și energică expediție de represiune. I-a arătat cu dovezi că nu s-ar mai putea conta deplin pe armata noastră pentru asemenea însărcinare tragică și l-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
GĂTAIA 612. AGROINDUSTRIALA SPICUL - S.A. CIACOVA 613. AGROINDUSTRIALA TIMAS - S.A. MAȘLOC 614. AGROINDUSTRIALA TIMBUSIL - S.A. BUZIAȘ 615. AGROINDUSTRIALA TIMCLO - S.A. CLOPODIA 616. AGROINDUSTRIALA TIMJAM - S.A. JAMU MARE 617. AGROINDUSTRIALA TOMTIM - S.A. TOMNATEC 618. AGROINDUSTRIALA TORMACTIM - S.A. TORMAC 619. AGROINDUSTRIALA TURISM AGRAR - S.A. LUGOJ 620. AGROINDUSTRIALA VARIATIM - S.A. VARIAS 621. AGROINDUSTRIALA VOITIM - S.A. VOITENI 622. BANATER CENTRUM - S.A. BALINT 623. CARTIM - S.A. CARANI 624. COMTIM - S.A. TIMIȘOARA 625. FRUCTUS - S.A. TIMIȘOARA 626. GRABTIM - S.A. GRABATI 627. PESCOTIM - S.A. TIMIȘOARA 628. POMITIM - S.A.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
GĂTAIA 612. AGROINDUSTRIALA SPICUL - S.A. CIACOVA 613. AGROINDUSTRIALA TIMAS - S.A. MAȘLOC 614. AGROINDUSTRIALA TIMBUSIL - S.A. BUZIAȘ 615. AGROINDUSTRIALA TIMCLO - S.A. CLOPODIA 616. AGROINDUSTRIALA TIMJAM - S.A. JAMU MARE 617. AGROINDUSTRIALA TOMTIM - S.A. TOMNATEC 618. AGROINDUSTRIALA TORMACTIM - S.A. TORMAC 619. AGROINDUSTRIALA TURISM AGRAR - S.A. LUGOJ 620. AGROINDUSTRIALA VARIATIM - S.A. VARIAS 621. AGROINDUSTRIALA VOITIM - S.A. VOITENI 622. BANATER CENTRUM - S.A. BALINT 623. CARTIM - S.A. CARANI 624. COMTIM - S.A. TIMIȘOARA 625. FRUCTUS - S.A. TIMIȘOARA 626. GRABTIM - S.A. GRABATI 627. PESCOTIM - S.A. TIMIȘOARA 628. POMITIM - S.A.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
Imperiul roman, și în Dacia, realitățile religioase autohtone au supraviețuit, mai mult sau mai puțin transformate, nu numai romanizării, dar și creștinării". Avem destule dovezi ale supraviețuirii moștenirii "păgâne", getice și romane, în spiritualitatea românească: cultul morților, mitologia funerară, riturile agrare, obiceiurile sezoniere, credințele magice ș.a. Acestea persistă, abia schimbate, de la o religie la alta, timp de milenii! Un exemplu concret de continuitate, evidentă până la vocabular, este cel al zeiței Diana! V. Pârvan, în Getica, presupune că Diana daco-romană (Diana Sancta
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
gropi-depozite de cereale, pietre de râșniță, tăvi de lut pentru uscarea grâului, cuptoare de pâine. De pildă, groapa-depozit de la Epureni (jud. Vaslui), care putea înmagazina 1500 kg și gropi-hambar la Bârdad. Dintre cereale se cultivau grâu, secară, orz, ovăz terminologia agrară era, bineînțeles, latină.6 Creșterea animalelor era a doua ocupație fundamentală a economiei românești medievale. Există o interdependență între cele două ocupații-agricultura (cultura pământului) și creșterea animalelor, ocupație larg răspândită la români (cf. Miorița). Creșterea animalelor presupunea păstoritul sedentar, integrat
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pescuitul, în bălți și iazuri, pentru pește, și vânătoarea, pentru vânat (carnea și blănurile). S-au aflat în așezări și unelte de grădină: săpăligi, rame de hârleț, cosoare, undițe, harpoane. Ocupațiile menționate atestă caracterul stabil, sedentar, al gospodătriei țărănești, economia agrară variată. Terminologia legată de creșterea animalelor este tot latină.7 Mineritul-exploatarea bogățiilor subsolului, a minereurilor-a constituit o importantă ocupație în perioada aceasta. Valorificarea resurselor minerale, mai ales a metalelor de bază, fierul și arama, ca și a sării, necesară
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
fierărie, ca la Ghelari, Târgșor, Șirna, Dulceanca, Fedești. S-au descoperit vestigii ale extracției și reducerii minereurilor în numeroase localități: cuptoare de redus s-au aflat în așezările Hlincea-Iași, Bârlad, Fedești, Străulești-București, Zimnicea, Șirna-Prahova, Ghelari-Hunedoara, Vladimirescu-Arad, Telița. Ca și economia agrară, terminologia minieră reflectă vechile tradiții daco-romane anterioare ale mineritului, fiind de origine latină: faur-faber, fier-feriam ș.a. Concluzia este aceea că valorificarea metalelor la sfârșitul mileniului I aparținea populației autohtone românești, în cadrul obștilor sătești agricole. Pe lângă fier, se mai extrăgea arama
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dar au fost create condițiile pentru ca, în secolele XIII-XIV, pe domeniul regal să se aplice o "constituție" comparabilă cu cele ale "republicilor" medievale din apusul Europei. Nu trebuie omise din prezentarea noastră nici reglementările privitoare la economia comunităților rurale. Tipul agrar numit "flamand", care s-a generalizat la sași, presupunea defrișări în comun și împărțirea egală a loturilor de pământ arabil-fiecare țăran primea câte trei loturi de pământ pentru "asolamentul" practicat de obști. Loturile de pământ arabil nu constituie proprietate privată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]