4,357 matches
-
se duceau și la cimitir, la mormintele celor din familie. În perioada dintre Sfintele Sărbători ale Crăciunului și Anului Nou, la sate femeile nu aveau voie să mai toarcă în furcă. Dacă femeia nu termina un caier de tors până în Ajunul Crăciunului, trebuia numaidecât să-l scoată din furcă și să-l întoarcă cu vârful în jos. Dacă nu respecta această credință, se zicea că Maica Domnului nu poate naște. Să nu dai niciodată cu mătura pe plita sobei, dacă nu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
niciodată cu mătura pe plita sobei, dacă nu vrei să vină uliul la găinile tale. Dacă respecți pe alții, te respecți și pe tine! Tot pentru găini, cenușa nu se scoate, să se dea afară în zilele de post. În Ajunul Crăciunului nu se strigă găinile la mâncare, deoarece nu este bine pentru gospodărie și viețuitoarele ei. Se obișnuia adesea ca sătenii să facă clacă de cărat bușteni, de zidit, de uns, atunci când cineva începea o casă nouă. Acesta era un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
respectăm pe cei bătrâni. Duminica mergeam la biserică, cântam în strană și eram foarte legați de credință. În anul 1940, în primăvară, în curtea noastră a apărut un șarpe mare, cred că a fost semn de plecare din Basarabia. În ajunul Sfinților Petru și Pavel, tata a venit într-un suflet acasă și i-a spus mamei să pregătească totul pentru a pleca în refugiu, iar în noaptea de 28 spre 29 iunie, împreună cu alte familii, am părăsit satul și casa
MEMORIU DESPRE REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ortansa I. Bălan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1673]
-
un festival ciudat și fascinant, cu elemente de magie populară care se aseamănă, într-un fel, cu Sfântul Andrei al nostru, dar și cu tradiția Mărțișorului... Se sărbătorește ca o ultimă zi a anului care a trecut și ca un Ajun al Primăverii ce va veni. A doua zi, începe Noul An Lunar, ceea ce este sinonim cu venirea Primăverii. Această sărbătoare este dedicată curățeniei generale și purificării caselor în vederea alungării spiritelor negative și a atragerii norocului. Pentru alungarea demonilor (care sunt
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
care îl pot exprima, atât de fericit, gingașa floare de cireș și temuta sabie a samuraiului. Tradiții și obiceiuri de iarnă Crăciunul este o sărbătoare de „împrumut” căreia nu i se dă mare importanță în Japonia. Cu câteva zile înainte de Ajun, copiii scriu scrisori lui Santa Claus, pe care le lasă într-un loc special. Ei vor primi ceea ce și-au dorit, dacă dorințele lor sunt rezonabile. În plus, mai primesc cadouri și de la bunici. Japonezii țin la talismanele care-i
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
împotriva atacurilor energetice. De la temple se cumpără „omamori” plăcuțe cu semnul zodiacal și cu rugăciuni care se atârnă la intrarea în bloc, la ușa casei, în living și în dormitoarele copiilor, pentru protecție. Mai importantă decât Crăciunul este seara de Ajun când se mănâncă, obligatoriu, carne de pui sau de curcan pregătită în familie sau comandată la restaurant... Pentru maturi, Crăciunul este o zi lucrătoare ca toate celelalte, fiind liberi doar atunci când Crăciunul cade într-o zi de Duminică. Japonia arată
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
și nu te uita nici În dreapta, nici În stânga. Asta-i o oră primejdioasă. — Mai Întâi, părinte, nu-i miezul nopții. După cum vezi, Începe să se crape de ziuă. Duhurile necurate nu mai au nici o putere și noi suntem aproape acasă. Ajun gem imediat și bem o cană de lapte cald. Nimic nu-i mai bun decât laptele cald când ești nedormit decât, poate, o cană de vin rece. — Taci, blestematule, numai la lăcomia pântecelui Îți stă gândul, În loc să-ți ostenești trupul
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și, așa cum se cuvenea unui oaspete de soi, fu dus Într-o chilie În care un novice Îl aștepta cu un lighean de argint, cu un ștergar de pânză fină și o masă cel puțin la fel de bogată ca cea din ajun. În acest timp, părintele Urban Îi povestea tot ce se Întâmplase. Dar jupânul Urs nu se atinse de nimic și dori doar să-l vadă de-ndată pe fiul său, astfel că fu condus neîntârziat la căpătâiul acestuia. Cel care
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
văzut, a crezut că am venit cu executarea. Am mai Întâlnit un astfel de caz, dar mai grav. În excursia pe care am făcut-o cu prof. Scoville, În statul New York, am vizitat un fermier căruia i se vânduseră În ajun 10 din 30 de vaci pe care le avea. Îi Înțelegeam mai bine decât colegii mei de excursie, durerea ce-i Împietrise inima. Îl urmăream cu câtă emoție enumera numele fiecărei vaci. Roata capitalistă nu iartă. Ea Înșfacă când pe
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
În toată această perioadă, noiembrie-decembrie 1950, Sobolveschi și Prisăcaru au încercat să racoleze noi oameni pentru începerea acțiunii la camera 5, care era mai mare, dar au eșuat, pentru că cei bătuți în prima etapă i-au avertizat pe ceilalți. În ajunul Crăciunului lui 1950, Sobolevschi a fost pus de planton în locul lui Prisăcaru, care intrase în spital. Sobolevschi îi preda un raport lunar ofițerului politic despre starea deținuților. În infirmerie, Prisăcaru s-a împrietenit cu Slătineanu și l-a determinat pe
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
dilatată de gândurile frumoase exprimate prin viu grai sau telepatic, de poveștile sahaj fără de sfârșit. Ne-am culcat spre dimineață, o altă dimineață senină și minunată din viața noastră. De trezit ne-a trezit Shri Surya, la fel de viguros ca în ajun, invitându-ne parcă să nu uităm promisiunea de venerare făcută în ajun. Cum am putea uita pe cineva atât de insistent și care se insinuează în viața noastră de zi cu zi, care ne stabilește ritmul biologic și care ne
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
sahaj fără de sfârșit. Ne-am culcat spre dimineață, o altă dimineață senină și minunată din viața noastră. De trezit ne-a trezit Shri Surya, la fel de viguros ca în ajun, invitându-ne parcă să nu uităm promisiunea de venerare făcută în ajun. Cum am putea uita pe cineva atât de insistent și care se insinuează în viața noastră de zi cu zi, care ne stabilește ritmul biologic și care ne oferă lumina pământeană spre a putea admira frumusețile Creației? Și cum o
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
mesaj! Splendidă realizare! Pentru cine dorește, o casetă originală se găsește la Slatina, la doamna Maria. O copie am adus-o colectivității din Arad. Noaptea am petrecut-o la un ceai în trei, completând cu povești noi sumarul celor din ajun. Nu ne mai săturam de noi înșine, doar insistentul și convingătorul Moș Ene ne-a decis să mergem în așternuturi și să i ne abandonăm. A doua zi - puja. Fetele, adică Dana și Carmen, au adus cumpărăturile pentru amrut, iar
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
lucrat într-un singur sens, toți îngerii au fost alături de Spiritul meu... toate și toți au fost la locul potrivit, la timpul potrivit, iar eu... eu trăiesc! Credeți că altfel aș mai fi ajuns vreodată în India, în formă fizică?! Ajunul Crăciunului a coincis cu manifestarea mai multor dovezi de iubire din partea Mamei noastre, atât pentru mine personal, cât și pentru cei cu care colaborez direct în munca de răspândire a vibrațiilor divine. Grupul nostru primise aprobarea de-a participa cu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
și educative încercări, a hotărât să se... joace un pic cu noi și să ne joace, să ne învețe leela: așa că a decis să ne mai... înțepe ego-urile ce, uneori, chiar o iau razna! Cum? Simplu! În noaptea de dinainte de Ajun a nins intens peste oraș, formând un covor de nea gros și pufos, ca peste tot cuprinsul județului Brăila. La ora 6 dimineața, când a sunat ceasul deșteptător, uitându-mă pe fereastră, mi-am dat seama că planurile noastre culturale
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
am străbătut cu bătrâna mea Dacie într-o echipă de doar cinci persoane și doar în treapta a doua. Ne-am dat seama în timpul drumului de marea protecție și de jocul Mamei: dacă ne-ar fi permis să plecăm de Ajun, ne-am fi înzăpezit cu siguranță și doar o minune ar fi putut să ne salveze... Așa, nea arătat jocul; abia atunci l-am văzut! După ce ne-am supus rigorilor militare de la poartă, ușurați fiind de legitimații și de telefoane
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
multe seturi de brățări. Foarte frumoase, din sticlă sau metalice, cu prețuri cuprinse între 20 și 30 de rupii setul, aceasta însemnând foarte puțin peste jumătate de dolar. Bineînțeles, totul negociat la sânge, cât m-am priceput eu. Fiind în ajunul Crăciunului se găseau de cumpărat globulețe, beteală și jucării. Nu miau părut a fi la fel de frumoase ca acelea din magazinele românești, așa că nu m-au interesat prețurile. Magazinele mai erau aprovizionate din belșug cu tot felul de ganesh-uți de diferite
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
și care a fost reședința lui Stere a fost la Iași, e casa în care m-am născut... V.A. : Ce coincidență ! Chiar mă gândeam ca acest prim capitol să-l numesc, împrumutând titlul romanului basa‑ rabeanului Constantin Stere, „În ajunul Revoluției“. A.M.P. : Stere era foarte iubit la mine în familie. Nu doar pentru că stăteam în casa lui, casă destul de frumoasă, cu observator astronomic și mai știu eu ce. Destul de ruinată în timpul războiului, dar cu un parc superb, din care
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
redacție, l-am văzut că se află sub o emoție puternică. Mi-a spus că abia atunci a cunoscut adevărata față a lui Ceaușescu : un tip care nu iartă nimic, extrem de dur cu cei care i-au fost tovarăși până în ajun... Și mai ales că Ceaușescu era convins că suntem un popor care nu-l merită, adică atât de mari sunt ambițiile lui, încât poporul Ăsta nu-i în stare să și le asume. Nu-mi venea să-i dau crezare
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
primăvara lui ’89, eram la Satu Mare într-o marți dimineață. Era o rumoare pe care o simțeai în jurul tău, inclusiv la activiștii de partid cu care trebuia să iei legătura când te deplasai într-o localitate. Ce se întâmplase ? În ajun, la televiziunea de stat maghiară, la o emisiune care se chema „Panoramic“, apăruse regele Mihai și toată lumea discuta despre eve‑ nimentul Ăsta. A.M.P. : Deci inițiativa a fost un material jurnalistic, pe care după aceea le-a venit greu să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Televiziunii de a evita catastrofa. A.M.P. : SĂ știți că la asta se referea Emil Constantinescu. Pentru că înțelegerea aceea cu Neculai Constantin Munteanu ca să fie președinte al Televiziunii în locul lui Stere Gulea era o înțelegere în coaliție, la care se ajun‑ sese extraordinar de greu. Și care înțelegere, oricum, era destul de nedreaptă pentru că îl sacrifica pe Stere Gulea... V.A. : Credeam că Stere Gulea voia să se întoarcă la film. A.M.P. : SĂ zicem că voia să se întoarcă la film
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
țară în care ne luptăm numai între noi, că vedeam ce slab e sprijinul pentru lărgire. Deci n-aveam ce face. Și atunci am făcut tot felul de alianțe conjuncturale numai în exterior, în interior deloc. O să vedeți când o să ajun‑ gem la povestea cu Coaliția pentru un Parlament Curat din 2004. Era o acțiune pentru a promova totuși cauza integrării României. Pentru că a fost pe muchie, după cum știți. Eu și acum cred că, dacă România nu intra în primul moment
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de creștin, ci sună a piesă de citit, e greu de înțeles de ce a produs un așa scandal public în anul 2006. A.M.P. : Ceea ce era exact 13 ani mai târziu față de când fusese scrisă piesa, vorba Cristinei Modreanu, nu ajun‑ seseră acești ani ca să se mai risipească din atmosfera medievală care împiedicase jucarea piesei. Și cu tot tacâmul, toate bisericile minus protestanții au protestat, toți securiștii-șefi, ierarhi sau nu, s-au indignat, regizo‑ rul și actorii și-au pierdut până la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
de antrax, mi-am amintit de scenele de viață recreate de Nicolae Iorga în Istoria Bizanțului. O lucrare monumentală, des citată de bizan‑ tinologi. Situația din lumea noastră de azi e destul de vecină cu a Constantinopolului încercuit de mahomedani, în ajunul căderii sale. Nu numai că inamicii înconjurau această capitală răsĂriteană a lumii creștine, ci dușmanul se afla de mult chiar în interiorul cetății. Concluzia tra‑ gediei constantinopoliene e că în fața numărului calita‑ tea e sortită să piardă. A.M.P. : Din păcate
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
Mihalcea de lângă Cernăuți. Ziarul s-a tipărit la început la tipografia mitropolitană, iar la 20 august (1 septembrie) 1895 la Tipografia Universitară Rudolf Eckhardt. Gazeta Bucovinei își încetează activitatea în cel de al șaptelea an de existență, în 1897, în ajunul Paștelui și lasă loc ziarului Patria unde vin și colaboratorii de la ...Bucovina. La 31/18 mai 1906, tot în anul VII de activitate, citim numărul 13 al bisăptămânalului Gazeta Bucovinei - proprietar și editor fiind dr. Const de Onciul, iar redactor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]