78,666 matches
-
mișcam încet, după alte legi, și-am făcut dragoste și-am speriat un stol de porumbei din preajma noastră care dormeau într-un nuc și-au zburat pe deasupra noastră, erau porumbei albi; după ploaia aceea galbenă, s-a făcut o dungă albă pe cer ca un ștergar azvârlit peste albastrul acela, cale spre care au zburat acei porumbei și unde s-au pierdut. După care m-am trezit cu bătăi de inimă...Am pus ochii pe luminița lămpii și m-am închinat
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT-CONTINUARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378228_a_379557]
-
puternică prejudecata veșniciei/ ad hoc /..../ materialiter în carne/ nu e decât atâta lumină a incidențelor/ necalculate cuprind începutul și/ sfârșitul ochii nu pot razele/ mirarea Sunt/”(Peisagiu grație). Iată și versuri din Bucolica I: „Eram păstorul/ părerilor prinse în horă albe și negre/ succesive și simultane a toată omenirea/ necunoscută aidoma orelor/ pe care doar ceasornicul le desparte.” Discursul poetic intersectează simboluri cu o densă încărcătură metafizică. Alb și negru, lumină și întunecime, ziuă și noapte, toate sub semnul unei considerabile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
grație). Iată și versuri din Bucolica I: „Eram păstorul/ părerilor prinse în horă albe și negre/ succesive și simultane a toată omenirea/ necunoscută aidoma orelor/ pe care doar ceasornicul le desparte.” Discursul poetic intersectează simboluri cu o densă încărcătură metafizică. Alb și negru, lumină și întunecime, ziuă și noapte, toate sub semnul unei considerabile profunde tensiuni de vibrație mistică. În aceasta din urmă se poate desluși, probabil, temeiul unor comentarii care, cu o exagerată râvnă, țineau cu orice preț să descopere
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
e și acesta: „lumină dulce/ lumină fragedă,/ atotstrăbătătoare/ mereu îndrăgostită,/ mereu fără seamăn,/împarte bucuria/...”(Dialoguri V). Și tot despre lumină în poemul La cules de cer: „Mai rece ca lumina fărăînceputului/ acoperă cu noi/ munții cei mai înalți/ doliul alb al desființării/ în Atotființă/”. Dacă e să vorbim despre cultura filosofică a lui Horia Stamatu s-ar putea instrumenta un foarte interesant studiu despre mistica lui (discretă, submersă, dar limpede la o examinare atentă și apofatismul Sfântului Dionisie Areopagitul. (Să
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
Arată că Franța e deschisă tuturor raselor și că are o vocație universală. Dar cu condiția ca ei să ramina o mică minoritate. Dacă nu, Franța nu va mai fi Franța. Suntem totuși, înainte de toate un popor european de rasă albă, de cultură greco-latină și de religie creștină. Să nu veniți să povestiți basme. Musulmanii? V-ați dus să-i vedeți? I-ați privit cu turbanele și djelada-urile lor? Vedeți bine că nu sunt francezi. Cei care propovăduiesc integrarea au un
1959: Discurs MEMORABIL și EXTREM DE ACTUAL al Generalului de Gaulle [Corola-blog/BlogPost/93573_a_94865]
-
aurite/ ancorate spre cercul nadirului luminos/ al iubirii Feței Nevăzute a lui Hristos,/ poem de îmbrățișare a aurei fierbinte/ a lumii de noi doar intuite/ - izvor veșnic în ape arteziene și cristaline -/ în care se scaldă zimbrii de foc,/ zimbri albi, himerici ai lui Dumnezeu’’, iar în partea a doua: ,,poem pentru zboruri de păsări uriașe/ cu pliscul sonor pe nume inventate,/ ale căror triluri chemau veșnicia/ și viața fără de moarte/ poemul delirului și plânsului apoteotic/ al slavei și al deznădejdii
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
de a cunoaște, de a avea o activitate rațională, de a opera cu noțiuni; minte, gândire, rațiune. Dar cine nu are, homo sapiens fiind/știindu-se, toate aceste „capacități”?! Înspre marginea opusă, plecând de la profesie, intelectualitatea este identificată cu „gulerele albe”, deci plasată în complementara „gulerelor albastre”, ca să invocăm numai culoarea salopetelor muncitorești standard (cele două categorii sunt uneori opuse una alteia, de pildă, în doctrinele criminal-comunistoide bazate pe „lupta de clasă”). Mai intervine și clișeul istoric: în mod tradițional, dăscălimea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93609_a_94901]
-
funcționeze celelalte compartimente ale societății românești, ale Statului de Drept. Dovadă CNSAS-ul care după nouă ani de eforturi (eram în 2008 n.n.) de a înainta spre adevăr este blocat de Curtea Constituțională și spune că ce era negru e alb. Nu-mi place acest tip de nerușinare care s-a instalat la vârful unor instituții importante din țara noastră și unde inși puși să reprezinte interesele românilor, nu au decât interese obscure, individuale sau de grup. - Cum poate poetul să
Lumina trebuie să pornească din noi [Corola-blog/BlogPost/93605_a_94897]
-
28 de galerii și 25 de spații alternative și evenimente conexe vă așteaptă în data de 24 Mai 2013 în cadrul evenimentului Noaptea Albă a Galeriilor. Aflat la cea de-a 7 a ediție, acest eveniment, inițiat și organizat de Asociația Ephemair, dezvoltă o platformă de comunicare și promovare a artelor contemporane emergente. Dezvoltat cu precădere în București, NAG urmărește extinderea și în alte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93636_a_94928]
-
toată ziua a pagubă. Curând și-au luat zborul și s-au întors primăvara, când tata a plecat, părăsind satul de frica colectivizării! Mai venea, pe furiș, și ne aducea câte o pereche de teneși pentru fiecare copil. Niște teneși albi, mici și frumoși cum n-am mai văzut de atunci nici o altă pereche de încălțări. I-am purtat o vreme, pe umăr, pentru că picioarele-mi erau înțepate de zeci de mărăcini, de colțul babei, și-mi copseseră foarte rău. Călcam
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93635_a_94927]
-
c-am întrebat prin toată țara și-același rezultat... din zori și până seara... Ori, n-au vânat-o, oare, niscai braconieri?... Târziu de tot, pe-un deget de cornișă, am întâlnit un moș venit de prin bugeacuri, un caier alb, netors... netuns de veacuri, privea, cu capu-n mîini, minune de costișă... Destăinuindu-mi că și el o cată mai bine, poate, de vreun sfert de veac, se hodinește-acum, pe-un prepeleac, și nu mai știe dacă, să umble, o să
EUGEN LAURIAN: Ţara de lângă mine [Corola-blog/BlogPost/93628_a_94920]
-
numeroase. Una dintre ele o înfățișează că o babă ce avea o nora, pe care o năpăstuia ori de câte ori i se ivea ocazia. Odată, la 1 martie, o trimite să spele lâna, dar nu oricum, ci din neagră să o facă albă. Pe nora o ajută un înger. Îi dă o floare albă și îi spune să spele lâna cu ea. Babă Dochia decide să plece cu oile la munte, fiind convinsă că venise primăvară pentru că-și văzuse nora cu floarea în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93645_a_94937]
-
o nora, pe care o năpăstuia ori de câte ori i se ivea ocazia. Odată, la 1 martie, o trimite să spele lâna, dar nu oricum, ci din neagră să o facă albă. Pe nora o ajută un înger. Îi dă o floare albă și îi spune să spele lâna cu ea. Babă Dochia decide să plece cu oile la munte, fiind convinsă că venise primăvară pentru că-și văzuse nora cu floarea în mână. Ea își pune 9 cojoace de blană și urcă cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93645_a_94937]
-
Ambasadoarea Iuliana Gorea-Costin propune că personalităților notorii din Republicii Moldova să li se ofere pașapoarte diplomatice, așa încât să nu fie nevoiți să stea la cozi în vama. Despre această, politiciana a vorbit în cadrul emisiunii Alb&Negru de la UNIMEDIA. „Am simțit un soi de mare regret. Un compozitor că Eugen Doga, alte personalități notorii ale neamului nostru, merita pașapoarte diplomatice, ca să nu stea la cozi interminabile, ci să circule liber. În România unor astfel de personalități
Iuliana Gorea Costin: Maeştri precum Eugen Doga ar trebui să dețină pașapoarte diplomatice [Corola-blog/BlogPost/93650_a_94942]
-
în ultimii ani nu prea avem motive de bucurie. Însă, în ciuda greutăților materiale, a nedreptățirilor, ne este dragă profesia, considerând-o într-adevăr neasemuită podoabă, ornată cu noblețea aurului. De dragul ei nici un sacrificiu nu e prea mare, zorii de după nopțile albe găsindu-ne în fagurele satisfacției sufletești neîncadrate în beneficii materiale. Pentru noi, ziaristica este stihia oamenilor curajoși, iubitori de libertate, care nu pot trăi cu gura închisă, primind datul vieții, ca o nesfârșită călătorie spre țărmurile binelui. Asumându-ne benevol
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
la Iași biserică „Sfinții Trei Ierarhi” și amintindu-si de Ioan Asan, care la vremea să a strămutat moaștele Prea Cuvioasei Parascheva de la Epivat la Tarnovo, de Alexandru cel Bun care a adus moaștele Sfanțului Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava, a făcut demersurile necesare la Patriarhia din Constantinopol că moaștele Sfintei Parascheva să fie strămutate la Iași. Plătește toate datoriile Patriarhiei Ecumenice, si astfel, patriarhul Părtenie I și membrii Sinodului au hotărât să-i ofere, drept recunoștință, moaștele
Sfanta Parascheva sărbătorită la 14 octombrie [Corola-blog/BlogPost/93684_a_94976]
-
ei geografică”, „Limbile înrudite cu română și vitalitatea lor”, „Graiuri românești și istoria limbii române”, „Influență altor limbi și neologismele”, „Elemente de vocabular în limba română”, „Gramatică, fonetica, sunete”, „Ortografie și limba română liturgica”; Poezii și proza: ‚Și ploaia vine albă...” de Dragoș Vicol, „Tic-Tac” de Jan Lulu Stern, „Ecuatorul și polii” de Marin Sorescu, „Dacă” de Elenă Liliana Popescu, „Castel medieval” de Adrian Păunescu, „Argint fals” de Dan Galbina, „Tulburătorul vis” de George Filip, „Doar tu” de Ștefan Augustin Doinaș
PAGINI ROMÂNEŞTI ÎN NOUA ZEELANDA [Corola-blog/BlogPost/93698_a_94990]
-
cu studii primare, muncitor la Căile Ferate (CFR). A fost arestat în 1941 și condamnat la moarte. Șeful pichetului de grăniceri, locotenentul Fartuh, a aflat că Vasile Papuc, gospodarul casei unde stătea în gazdă, a făcut parte din mișcarea gărzilor albe și a luptat contra bolșevicilor, dar n-a îndrăznit să-l aresteze personal, ci a scris un răvaș la comandamentul de grăniceri din Noua Suliță, înmânându-i-l lui Papuc și ordonându-i să plece cu această scrisoare la șeful
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
dr. doc. Lora Bostan, distinsă în ajun cu premiul „Mihai Eminescu”, decernat de Liceul particular nr. 1 din Suceava. M-am pornit de acasă mai devreme, cu gândul că voi avea timp să intru în pridvorul Casei unde-și petrecea nopțile albe, pierdut în universul cărților, copilul Mihăiță Eminovici. Dar curtea era deja arhiplină, inițiatorul florilegiului omagial, poetul Ilie T. Zegrea, președintele Societății Scriitorilor Români din Cernăuți, anunțând tradiționala ceremonie de depunere a florilor din partea societăților naționale românești, oaspeților din județul Suceava
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
acordat de Orașului Bizerte, Tunisia; 2003 - Titlul de Cetățean de Onoare acordat de Orașul Miercurea Sibiului; 2006 - Trofeul Presei Sportive „Iosif Sarbu”; 2007 - Diplomă de Onoare acordată de Comitetul Internațional Olimpic; 2007 - Titlul de Celebritate a României; 2008 - Trofeul „Trandafirul Alb”, acordat de Președintele Franței; 2008 - Trofeul „Sport și Mediu”oferit de Comitetul Olimpic și Sportiv Român; 2009 - Titlul de Cetățean de Onoare al Orlatului - Marginimea Sibiului; 2009 - Premiul de excelență „Zonta”; 2012 - Titlul de Excelență la Jubileul Universității Pitești; 2012
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93649_a_94941]
-
RingPlatz Rathau, anul 1854. 31. RingPlatz Rathaus, Anul 1860. 32. RingPlatz Rathaus, Anul 1865. 33. RingPlatz Rathaus, desen din 1887-1898. 34. Cernăuți, Palatul Episcopal - desen de Rudolf Bernt (1844-1914). 35. Reședința. Piatra fundamentală, 18 iulie 1864. 36. Cernăuți, Piața Fântânii Albe - desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871). 37. Cernăuți, Piața Fântânii Albe, în 1832 - desen de I. Schubirsz. 38. Piața Crucii. 1845. 39. Bobotează, acuarelă de Knap. 40. Cernăuți, biserica Adormirii Maicii Domnului - de I. Schumirsz. 41. Incendiul din 1859 Knap
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
Rathaus, Anul 1865. 33. RingPlatz Rathaus, desen din 1887-1898. 34. Cernăuți, Palatul Episcopal - desen de Rudolf Bernt (1844-1914). 35. Reședința. Piatra fundamentală, 18 iulie 1864. 36. Cernăuți, Piața Fântânii Albe - desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871). 37. Cernăuți, Piața Fântânii Albe, în 1832 - desen de I. Schubirsz. 38. Piața Crucii. 1845. 39. Bobotează, acuarelă de Knap. 40. Cernăuți, biserica Adormirii Maicii Domnului - de I. Schumirsz. 41. Incendiul din 1859 Knap. 42. JudenGasse Anii 1930. 43. JudenGasse La Cucoșul Roșu. 44. Grădina
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
și regizorul Criști Toporan. Printre premiile și diplomele oferite, s-a numărat și Premiul Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România, oferit filmului cu un un subiect de reportaj document: „Ce sunt Fășangii?”. Un film realizat de Centrul de Cultură „Augustin Bena” Albă. Filmul a fost realizat la propunerea elevului Medrea Antonio, care cunoștea tradiția fășangilor din satul Cetea, jud. Albă. Impresionat de acest obicei popular străvechi, ui origini păgâne, care se desfășoară la prinderea postului Paștelui, Antonio le-a propus colegilor săi
Premiu UZP la Festivalul Internațional de Film Etnografic FIFE 2014, Zlatna [Corola-blog/BlogPost/93760_a_95052]
-
elevi care rămân repetenți și de două ori. Era un număr de 50 de absențe, pe care dacă le depășeai, erai repetent. Am fost întrebat chiar de câte ori am rămas, pentru că păream mai mare pentru clasa respectivă”, spune amuzat. O bilă albă pentru sistemul italian este interactivitatea. „Nu se practică toceala, ca în România, fiecare având șansa să-și dezvolte propriul mod de a interpreta lucrurile. Asta s-a văzut cel mai bine la italiană, unde învățam despre Baudelaire, Rimbaud etc. Fiecare
COPIII IMIGRANȚILOR revin în şcolile româneşti: „Italienii îmi ziceau: EȘTI ROMÂN, probabil eşti şi DEȘTEPT” [Corola-blog/BlogPost/93764_a_95056]
-
lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară ca fiind Fiul Său. Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania. Totuși, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spațiu unde creștinii îmbrăcați în cămăși albe lungi, numite „crijme” intra în râu. Orice pelerinaj făcut în Țară Sfântă are un loc de oprire la râul Iordan, care izvorăște din Munții Libanului, apoi traversează Marea Galileii și după un lung și sinuos traseu se varsă în Marea
SFANTUL IOAN. Tradiţii şi obiceiuri de SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL. Ce nu trebuie să faceţi pe 7 ianuarie [Corola-blog/BlogPost/93778_a_95070]