4,446 matches
-
acordul Între Renault și Volkswagen pentru dezvoltarea și fabricarea cutiilor de viteză automate este o cooperare. • O alianță nu cuprinde decât o parte a activităților partenerilor. Acest criteriu exclude fuziunea și preluarea controlului de către o altă firmă. De asemenea, Întreprinderile aliate păstrează o anumită autonomie. De exemplu, acordul Între Volvo și Renault cu privire la distribuția modelului Renault de către Volvo În Scandinavia. • Partenerii contribuie la realizarea unui proiect comun. O alianță implică o alocare de resurse negociată constant de către aliați. De exemplu, discuțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
comun al tuturor concurenților. Aceste incertitudini legate de garantarea repartizării corecte a rezultatelor are efecte sterilizante În ceea ce privește dezvoltarea În comun a tehnologiilor sau a inovațiilor obținute prin „fertilizarea Încrucișată” dintre aliați. b) Alianțele de cointegrare industrială Această cooperare În care aliații concurenți dezvoltă și fabrică În comun componente sau subansambluri au, În general, o viață lungă (Garrette și Dussauge, 1995, p. 27). Bineînțeles, durata unei alianțe nu este un criteriu de măsurare a succesului ei. Durata poate fi lungă și datorită
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de scară și de efectul taliei. Specializarea, care este determinată de această repartizare a sarcinilor, creează Însă o anumită dependență Între Întreprinderile participante. Din acest punct de vedere, ceea ce este bun pentru alianță poate fi periculos pentru fiecare dintre Întreprinderile aliate. Această Împărțire a sarcinilor reduce riscul rivalității și crește gradul de complementaritate Între firmele participante. Specializarea are deci ca efecte o creștere a coerenței și stabilității alianței, ea devenind periculoasă pentru alianță În ansamblul ei atunci când una dintre firme părăsește
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
din cele două blocuri inamice, situație potențată și suprapusă în același timp peste cealaltă realitate cu care s-a confruntat arabitatea și anume existența statului Israel. În totalitatea lor ostile Israelului, statele arabe s-au împărțit în două categorii: state aliate lumii occidentale, categorie ce a inclusîn principal monarhiile arabe șistate apropiate de blocul estic, grupare ce a concentrat stalele arabe militante cu regimuri exponente ale radicalismului panarab. Cea mai mare parte din statele primei categorii au fost petromonarhiile din peninsul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
volumului tratează, sub titlul România pe „Frontul Invizibil”: 1939-1945, acțiunile concrete desfășurate de serviciile secrete ale Bucureștilor în confruntarea cu organismele de profil ale Marilor Puteri beligerante (Germania, Italia, URSS, Marea Britanie și SUA), ca și acelea ale Ungariei și Bulgariei, „aliate” ale României în cadrul Axei Berlin-Roma-Tokio. În cuprinsul capitolului IV se relevă Dilemele „Frontului Secret” pe plan intern: Inamicul principal - comuniștii. Se relevă că, atât în perioada de legalitate, ante 1924, cât și în noua situație de ilegalitate, derulată până la 23
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a hotărî neutralitatea. Unii participanți au optat pentru neutralitatea absolută. Alții au încercat să impună doar abținerea de la ostilități pe motiv că „România oricum va fi implicată în conflict”, însă să se petreacă la momentul oportun și „obligatoriu în tabăra aliată și împotriva statelor fasciste”. Se invoca experiența din anul 1918 când România a profitat. Într-un final, Consiliul votează neutralitatea în unanimitate, dar cu mențiunea de a fi observate aplicarea „strictă a regulilor” ei, „stabilite prin convenții internaționale față de beligeranții
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și Nordul Bucovinei. În perioada 23-31 august 1944, care a marcat începutul războiului României contra Reichului, forțele Armatei române au curățat capitala și teritoriul din jur de trupele germane, astfel că Bucureștii au devenit prima capitală europeană eliberată fără sprijin aliat. Evenimentele din România s-au impus imediat în opinia publică mondială, fiind un moment care a marcat decisiv evoluția ostilităților spre finalul războiului planetar. Aliații au câștigat un partener, în timp ce Germania l-a pierdut, România fiindu-i și un important
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
armistițiului, revenirea la regimul politic și statutul interbelic al România Mari și cu granițele sale de atunci. Până la semnarea armistițiului, ca și după, românii au cunoscut impactul trupelor sovietice, care și-au impus valențele de ocupante și nu de trupe aliate, retrăind aidoma experiențele precedentelor 12 invazii rusești. Constituirea unui guvern, având ca bază partidele componente ale Blocului Național Democrat, a fost rezultatul reflexului acțiunilor politico-diplomatice ale înțelegerii dintre Aliați, care și-au împărțit sferele de influență. După odiosul târg dintre
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
regimului politic, de la dictatura carlistă la cea legionaro-antonesciană, apoi antonesciană, pentru a sfârși cu regimul de factură comunizantă al dr. Petru Groza. Evoluțiile/involuțiile surprinse au reprezentat, netăgăduit, cadrul în care s-a desfășurat activitatea Serviciilor Secrete românești și străine (aliate ori inamice) în conexiune nemijlocită cu derularea marii conflagrații dintre 1939 și 1945, la care România - în anume etape - a luat parte activă. CAPITOLUL III COMUNITATEA INFORMATIVĂ A ROMÂNIEI STRUCTURI, ORGANIZARE, FUNCȚIONARE (1939-1945) Este unanim recunoscută și acceptată aserțiunea potrivit
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Informații - Căutare; Biroul (Frontul) 2 Informații Sud avea în compunere: Sectoarele Studii și Căutare, Centrele teritoriale Giurgiu, Turnu Severin și Oravița și rezidențele de la Ankara, Istambul și Sofia. De asemenea, structura Secției I mai includea: - Biroul 3 Legături cu Armatele Aliate; - Biroul 4 Corespondență Externă și Curieri. Frontul de Est a fost desființat. Secția a II-a Contrainformații avea următoarea structură: 1. Secretariatul și Registratura; 2. Arhiva generală; 3. Biroul 1 Social - Politic; 4. Biroul 2 Contraspionaj și terorism; 5. Biroul
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și 20: - Biroul 1 Informații (cu două Fronturi: Vest și Sud); - Biroul 2 Contrainformații (cu trei subbirouri); - Biroul 3 Legături externe; - Biroul 4 Investigație și Căutare (cu patru subbirouri); - Stația Radio; - Biroul Adjutantură și Registratură; - Biroul 5 Legături cu Armatele Aliate; - Biroul Propagandă și Contrapropagandă care avea în componența sa compartimentele: a) Broșuri și manifeste; b) Teatru, muzică, cultură; c) Subbirourile Presă, Foto-Cinema, Difuzare; d) Echipa Radio; e) Corul Armatei; f) Detașamentul Propagandă al Armatei 1 și g) Detașamentul Propagandă al
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
februarie-aprilie 1945. În luna februarie 1945, în structura Secției existau cinci birouri (vezi Anexa 19): - Biroul Adjutantură; - Biroul 1 Informații; - Biroul 2 Contrainformații; - Biroul 3 Legături Externe; - Biroul 4 Organizare Fonduri și Serviciu Exterior și - Biroul 5 Legături cu Armatele Aliate. Din aprilie 1945 (vezi Anexa nr. 20), organizarea Secției se afla, practic, la dispoziția sovieticilor. La 9 aprilie 1945, colonelul Eremin cerea insistent, în final a obținut, organigrama cu necesarul și existentul numeric al Secției, inclusiv cel din afara granițelor, ce
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
etc.) au influențat intensitatea și tensiunea disputele informative și contrainformative pe tot intervalul desfășurării conflagrației. Pe „frontul invizibil” România se confrunta pe teritoriul său în primul rând cu marile puteri, constituite deja în două tabere, apoi cu țările satelite sau aliate lor, dar și cu cele ce aveau statutul de neutralitate. Cu toate că România nu intra în categoria marilor puteri, comunitatea informativă și contrainformativă românească, în care primatul îl avea Serviciul Special de Informații, a avut totuși un comportament substanțial și eficace
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
două avea statut oficial, iar restul neoficial. Dintre cele oficiale, Abwehr-ul din România sau Serviciul de Informații al Armatei Germane din România (S.I.A.G.) acționa încă de pe timpul lui Mihail Moruzov (1939). Principalul obiectiv era contracararea spionajului și sabotajului serviciilor aliate (englez și francez) în zona petroliferă și paza porturilor de la Dunăre (Giurgiu, Turnu Severin etc.), a fluviului în zona Cazanelor, fiind calea cea mai importantă pentru transportul produselor petrolifere. Colonelul Rodler conducea acest serviciu de informații, care a cerut la
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
șefului Marelui Stat Major/Statului Major General, generalul Iosif Iacobici, adnotate pe o serie de documente militare ale timpului, se refereau special la persoana locotent-colonelului Erno Szantay și confirma incompatibilitatea faptelor sale cu funcția de atașat militar într-o țară aliată. Pe un raport al Marelui Stat Major nr. 25 din 4 august 1941, generalul Iosif Iacobici în rezoluția pusă cerea ca atașatul militar al Ungariei să fie invitat la sediu pentru discuții și clarificări privind acțiunile și comportamentul său, inadecvate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de km din fața unităților de luptă române, aflate pe front și pe o zonă restrânsă din spatele lor, în condiții impuse de Comandamentul sovietic al Frontului 2 Ucrainean, printre care absoluta interzicere a culegerii de informații sau alte date „despre trupele aliate și acțiunile lor”, respectiv ale armatei sovietice. În situația dată, Subcentrul nr.1 Informații, sub numele de cod „Carpați”, de la 10 Decembrie până la 9 mai, a acționat pe lângă Corpul 7 Armată, comandat de generalul de corp Nicolae Șova, a colaborat
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
țării noastre, sub orice pretext, armata noastră va lupta și în contra lor, oricare ar fi riscurile”. După cum vom constata, nici chiar în momentele decisive din august 1944, Mareșalul Antonescu și echipa sa nu au renunțat, în negocierile angajate cu emisarii aliați, la directivele stabilite în ianuarie 1944. Nu mai este vreun secret că, pentru desfășurarea războiului mondial în ansamblu, luna august 1944 s-a dovedit a fi fost una dintre cele mai bogate în evenimente militare, politico-diplomatice și informativ-contrainformative decisive, pentru
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
a evoluției proprii, sub toate aspectele, dar mai cu seamă în urma confruntării cu o realitate incredibilă: porțiuni ale teritoriului istoric fuseseră ocupate, de-o parte și de alta, de către forțele inamicului sovietic (în nord-est), dar și de către forțele, pe moment aliate, germane și ungare (nord-vestul Transilvaniei). Dar, în ciuda situației disperate, războiul alături de Germania fiind în perspectivă pierdut, situația generală nu trebuia să se concretizeze cu mutilarea teritorială a țării de către învingători (în speță, de către U.R.S.S.) și nici cu impunerea unor
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Conferinței Păcii, dar, ceea ce era cel mai grav, răsturnarea regimului Antonescu nu și-a dovedit roadele. Eșecul de la București al lui Hitler după pierderea lui Antonescu ca aliat, prin toate consecințele sale militar-politice, economice și propagandistice, a creat avantaje Marilor Aliați, România fiind obligată să lupte mai departe, de data aceasta în rândurile Națiunilor Unite, trebuind, în octombrie 1944, să realizeze, în contrast cu iulie 1941, „cealaltă trecere a Nistrului”, spre Vest, unde s-a angajat în unele operațiuni de amploare pe teritoriile
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
arestării și căderii guvernului Antonescu a fost prezentat ca o aventură. Termenul avea să fie folosit în săptămânile următoare, la Moscova, în septembrie 1944, de către V. M. Molotov, în discuțiile cu delegații români, atunci când a negociat armistițiul României cu Puterile Aliate, poate și pentru a minimaliza actul istoric făcut de români și nu de Aliați. VI. 2. Acțiuni politico-diplomatice și „jocurile” informative ca preparative ale actului de la 23 August 1944 De mai multe decenii, mai precis de la terminarea celui de-al
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
să intrăm în război alături de Germania în iunie 1941. Cine ne poate condamna de agresiune ? Cine nu ne-ar fi condamnat dacă în acele momente nu am fi luat armele în contra Rusiei ? Reamintesc că la acea epocă Rusia nu era aliată anglo-americanilor, deci noi nu am făcut atunci un act de ostilitate în contra acestor două țări și nici nu puteam bănui după cele ce se întâmplase în 1939 că anglo-americanii vor lua partea Rusiei. 5. Azi ni se cere să colaborăm
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
această stare de fapt a fost și dotarea precară a tehnicii structurilor informative românești, care nu a permis o detectare considerabilă a agenților străini. Avalanșa de „refugiați străini” în interiorul țării provocată de apropierea frontului, unii venind chiar și cu trupele aliate (germane) odată cu retragerea lor, plus aportul „populației minoritare în general și în special cea evreiască” a făcut posibilă proliferarea agenților și a „acțiunilor de spionaj”. VII. 2. Izolarea informativă a României: modalități În comparație cu serviciile secrete britanice sau americane, sovieticii erau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
eșaloanelor informative în cadrul armatelor operative pentru „intensificarea muncii informaționale”, recomandare făcută și marilor unități operative românești. În condițiile apărute, părții române nu i-a mai rămas decât un singur lucru: să redacteze „un scurt raport” despre noua situație creată de aliații sovietici, urmat de un alt „raport de detaliu” ce trebuie „să fie înaintat” prin delegat la Secția a II-a Informații din Marele Stat Major și la Serviciul de Informații din Ministerul de Război”. Acest raport conținea, pe lângă altele, și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
asistenței” sovietice, se vor produce schimbări în structurile informative românești, în metamorfoza acțiunilor și cu mari modificări de personal. Această reorientare este rezultatul unor practici relevante, girate de către generalul Fedenko, apoi continuate de colonelul Eremin, șeful Secției Militare a Comisiei Aliate de Control. Ultimul, aflat „în vizită” la Marele Stat Major, Secția a II-a (nota-raport din 9 aprilie 1945), după ce i-au fost „remise documentele ordonate”, a cerut să i se pună la dispoziție, de două ori pe lună (pe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
precedentă, și date asupra stării materiale a cadrelor militare și a trupei, despre trecerile în rezervă, criteriile care au stat la baza acestor epurări, cu date precise, ca și efectul lor asupra armatei. Cazurile mai importante trebuiau semnalate imediat Comisiei Aliate de Control. Mai cerea ca săptămânal, sinteza întocmită de Secția a II-a, privind activitatea presei, să fie înaintată aceleiași Comisii. La fel, cercetările și măsurile luate față de publicațiile, care aveau referiri despre armată sau despre problemele militare importante, ori
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]