11,393 matches
-
a costat pierderea a 6 locuri, imputabile sistemului electoral. Ca urmare a revoluțiilor din Europa de Est și după o îndelungată dezbatere, comuniștii finlandezi se hotărăsc, în aprilie 1990, să se integreze unei federații a stîngii finlandeze care, dincolo de mișcarea comunistă, regrupează aliații lor tradiționali ai SDKL, independenți și ecologiști. Această tentativă de salvare nu pare deloc să reușească pînă în prezent. La ultimile alegeri din martie 1991, noul partid nu întrunea decît 10,1% dintre sufragii. Înnoirea PCE-ului În Spania, PCE
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
sînul Stîngii Unite, care depășește din ce în ce mai mult cadrul strîmt al mișcării comuniste. Dinamica unitară, destinderea internațională ce reduce subiectele de dezacord, aprobarea de către cele două curente comuniste (PCE și PCPE) a politicii lui Gorbaciov, și presiunile sovietice asupra vechilor lor aliați, ajută astfel la reunificarea parțială a familiei, ce intervine cu ocazia unui congres, în ianuarie 1989. PCE și o mare parte a PCPE, avîndu-l pe I. Gallego în fruntea sa, fuzionează și semnează un text de compromis destul de timid. În ceea ce privește
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
lucru, și să fie conștient de acest lucru. Este ceea ce eu numisem 'funcția tribunică' . * În alte țări, partidele comuniste au influențat adesea linia politică a partidelor social-democrate, pentru care au jucat în mod succesiv sau simultan rolul de ghimpe, de aliat sau de dușman. Astfel, dacă a existat o poziționare permanentă a partidelor comuniste în raport cu partidele socialiste, și reversul este de asemenea adevărat. Ele au reprezentat o alternativă politică mai mult sau mai puțin credibilă, în funcție de epoci, pentru electoratul socialist. Conducerile
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
sora lui Condé, doamna de Lonqueville, l-a chemat în ajutor pe mareșalul Turenne, căruia i-a propus o aliere cu trupele spaniole pentru a-i elibera fratele. Armata casei regale a reușit să-l înfrângă pe Turenne și pe aliații săi. De asemenea, în încercarea de a detensiona situația, Mazarin l-a eliberat pe Condé. Cardinalul, temandu-se pentru viața sa, a fugit apoi în Germania. În 1651 Condé a încercat să doboare guvernul, dar a pierdut tot sprijinul parizienilor
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
la întoarcerea în Paris, Ludovic al XIV-lea nu a uitat niciun moment cine i-a fost aproape și cine nu în timpul Frondei, având subtilitatea să puncteze prin fraze bine alese atitudinea pe care o va avea în continuare față de aliații săi și față de dușmani. Astfel, unui grup de parlamentari, care veniseră să îl felicite pentru revenirea la Paris, le spune:,,Ați spus ce aveați de zis. Acuma plecați!”; vărului său, mareșalul Turenne, care s-a aliat la început cu prințul
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
de mai mică sau mai mare importanță. Între 1660-1666 au scăzut la 55, iar după anul 1666 până la revoluția din 1789 nu au mai existat alte mișcări civile de mare amploare. În preajma anilor 1680 Franța își menținea poziția rezervată față de aliații săi, iar după 1685, prin negocieri abile, Franța a atins cea mai mare expansiune teritorială pe care a avut-o vreodată. Bombardarea porturilor Algiers și Tripoli a condus la eliberarea sclavilor creștini, iar suportul oferit de Genova Spaniei a fost
Ludovic al XIV-lea, memorii oficiale și apocrife by Andreea Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/1669_a_2963]
-
păstrezi o constantă prietenie lui Appony este o realizare internațională care presupune un complex de calități a căror importanță nu va putea fi niciodată exagerată” . Nicolae Titulescu spunea că pe tot parcursul acestui proces România s-a bucurat de sprijinul aliaților ei care au recunoscut dreptatea cauzei românești și au contribuit la realizarea unei înțelegeri fără ca România să abdice de la nici unul din punctele de vedere susținute de statul român și anume că România nu avea de plătit mai mult optanților decât
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
supranațională, nu puta să devină o realitate instituțională, în condițiile mentalității epocii, pentru care suveranitatea națională era un element fundamental, ce nu putea suferi nici o limitare semnificativă pentru realizarea unei Europe Unite. Uniunea Europeană propusă de Briand a fost susținută de aliații Franței, adică: România, Iugoslavia, Cehoslovacia și Polonia. Dar acest sprijin al unor țări mici nu putea să asigure succesul planului care era respins de toate marile puteri ale Europei vremii. Conducându-ne după ideea că “viitorul trebuie să fie opera
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
a fost o problemă care l-a preocupat pe Nicolae Titulescu, considerând-o “piatra de încercare a înțelegerii dintre națiuni” . Diplomatul român enumera o serie de cauze care, în concepția sa, împiedicau progresul păcii și generau războaie: neînțelegerile dintre foștii aliați în Primul Război Mondial; ideea războiului de revanșă; marea criză economică dintre anii 1929 - 1933. Opunând războiului ideea păcii, Titulescu spunea: “Bunul cel mai prețios al unei țări este pacea prelungită, care singură îngăduie unei națiuni să-și găsească drumul
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
doua sesiune a Conferinței a început în luna martie 1933 prin dezbaterea planului propus de Anglia referitor la reducerea forțelor armate ale tuturor statelor până la o limită care să nu permită declanșarea agresiunii. Planului britanic s-au alăturat Franța cu aliații săi din Mica Înțelegere și cu Polonia. Planul propus de primul ministru britanic Mac Donald la 16 martie 1933 fixa efectivul diferitelor armate: Franța, Germania, Italia, Polonia urmau a beneficia de efective militare de câte 200.000 de oameni pentru
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
Merge cu I. C. Brătianu înaintea congresului, aici încearcă să obțină schimbări și tot mai crede în izbândă. În fața reprezentanților Europei, vorbește cel dintâi, cu toată căldura dar și nețărmurita indignare a acelei care-și vede trupul țării sfâșiat de un aliat. Iar la sfârșitul acestei ședințe a nedreptății când delegații României au fost întrebați de Bismark dacă mai au ceva de adăugat, Mihail Kogălniceanu cu o îndrăzneală puțin diplomatică, dar izvorâtă dintr-un suflet chinuit de nesocotirea dreptății a cerut voie
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
p. 18. 15 Keith Hitchins, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1994, p. 289-290. 29 remarcă: “Chestiunea Transilvană” și “Războiul «naționalităților»”16. Iată cum analiza intrarea României în primul război mondial: considera benefică intrarea României în război, încheierea tratatului ei cu Aliații, pentru că în cazul prelungirii neutralității, considera el, alta ar fi fost situația țării: ungurii ar fi reușit să fructifice legăturile pe care le aveau cu Franța și cu Anglia 17. Totodată, el considera ca având rol primordial acțiunea politică a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
și Oituz din August 1917 consemna în Jurnalul de la Moscova: ,,Cu cea mai mare admirație văd ce impresie puternică a făcut această bătălie în străinătate. Ce armată! Cu cea mai mare satisfacție văd ce impresie strălucită a făcut ea la Aliați, cu marea bătălie de pe Siret. Ce laude, ce admirație, ce asigurări de răsplată la ziua de sfârșit a judecății, a dreptății”25. Remarcând că în Rusia ideea de pace devenise dorința generală a poporului, relata: ,, Cred chiar că această revoluție
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
să mă văd acasă, între ai mei. Ce zile fericite, acelea!” și intuiția istoricului se împletesc: ,,Credința mea este că rușii vor face pace separată și după ei, va trebui să facem și noi o asemenea pace, negreșit cu consimțământul Aliaților”27. De altfel, conflictul a luat sfârșit, prin încheierea armistițiului de pace între Rusia și Puterile Centrale, semnat la Brest-Litovsk, la 3/17 decembrie 1917. Ieșirea Rusiei din război compromitea întregul front românesc. Situația politico-militară creată de Pacea de la Brest-Litovsk
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
concrete ale arheologiei, 30 Ion Agrigoroaiei, op.cit., p. 13-14. 31 Ibidem, p. 14. 32 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 319. 33 Ibidem, p. 435. 33 documentelor, etnografiei, limbii și ale monumentelor istorice. Împreună cu liderii bucovineni, Alexandru Lapedat a pregătit pentru Aliați, materiale ample referitoare la situația politică și culturală a românilor din Austro Ungaria, fiind desemnat în acest sens împreună cu I. Nistor. În acest fel s-a declanșat entuziasmul național, care a condus la împlinirea dezideratului milenar: Unirea 34 . Ca vicepreședinte
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
românilor din Austro Ungaria, fiind desemnat în acest sens împreună cu I. Nistor. În acest fel s-a declanșat entuziasmul național, care a condus la împlinirea dezideratului milenar: Unirea 34 . Ca vicepreședinte, el a stabilit legături și cu reprezentanții diplomatici ai Aliaților la Iași, în special cu Domnul de Saint-Aulaire, ministrul Franței în România, și prin intermediul lui cu ceilalți colegi ai săi. Astfel, Lapedatu a fost primit la 5 martie 1918 de reprezentantul Franței, iar în ziua de 7 martie de acesta
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
din 6 octombrie 1918, semnată de Alexandru Lapedatu, prin care cereau ,,liberarea națiunii române de peste Carpați de sub jugul Austro-Ungariei” și contestau acestei monarhii dreptul de a se mai ocupa de soarta acestora a fost prezentată atât regelui, guvernului, cât și Aliaților 40. Pe plan intern, Comitetul Executiv al Partidului Național Român, reunit la Oradea a adoptat la 29 septembrie/12 noiembrie 1918, Declarația redactată de Vasile Goldiș, ce proclama independența națiunii române din cadrul dublei monarhii. La 38 Keith Hitchins, op.cit., p.
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
într-un tribunal ce hotăra soarta popoarelor 54. Delegația română a crezut că va putea participa la Paris de pe poziția unui stat aliat învingător, dar situația a fost alta. României i-a fost recunoscut formal dreptul de a participa ca aliat la Conferință, dar nu ca aliat cu drepturi egale. Marile puteri au redus la minimum participarea delegației țării la lucrările Conferinței de Pace. Ele au urmat politica faptului împlinit, de a nesocoti interesele statelor mici, acestea trebuind doar să semneze
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
popoarelor 54. Delegația română a crezut că va putea participa la Paris de pe poziția unui stat aliat învingător, dar situația a fost alta. României i-a fost recunoscut formal dreptul de a participa ca aliat la Conferință, dar nu ca aliat cu drepturi egale. Marile puteri au redus la minimum participarea delegației țării la lucrările Conferinței de Pace. Ele au urmat politica faptului împlinit, de a nesocoti interesele statelor mici, acestea trebuind doar să semneze ce se hotăra în Consiliul Celor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
de la 1 februarie 1919. Brătianu chemat în fața Consiliului Suprem al Marilor Puteri a făcut un expozeu general asupra revendicărilor teritoriale ale României. El a evidențiat faptul că așa cum România și-a îndeplinit, în împrejurările date, obligațiile luate prin tratate față de Aliați, aștepta ca aceștia să-și îndeplinească obligațiile lor. În același timp, a făcut pentru fiecare teritoriu în parte expuneri adecvate 57 . Rolul lui Alexandru Lapedatu se poate evidenția după prezentarea făcută de marele savant. El a fost însărcinat să întocmească
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Dar în adâncimile fără de sfârșit ale Erebului, noaptea cu aripi negre zămisli un ou. *** Ieșirea stolurilor de păsări negre din mare (precum Venus din spuma de deasupra talazurilor), în urma unei imagogeneze pe care agenții Sănătății Mentale Socialiste (SMS Agency, pentru aliați) ar fi considerat-o "borderline"135, făcea parte din universul simbolic al lui El Pitso prin digerarea textelor lui Isidore Ducasse. Valurile de aripi negre, care cuprinzând văzduhul pe dealul Copoiului și strada cuprinsă între un hotel de stil franțuzesc
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
p. 18. 15 Keith Hitchins, România. 1866-1947, Editura Humanitas, București, 1994, p. 289-290. 29 remarcă: “Chestiunea Transilvană” și “Războiul «naționalităților»”16. Iată cum analiza intrarea României în primul război mondial: considera benefică intrarea României în război, încheierea tratatului ei cu Aliații, pentru că în cazul prelungirii neutralității, considera el, alta ar fi fost situația țării: ungurii ar fi reușit să fructifice legăturile pe care le aveau cu Franța și cu Anglia 17. Totodată, el considera ca având rol primordial acțiunea politică a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
și Oituz din August 1917 consemna în Jurnalul de la Moscova: ,,Cu cea mai mare admirație văd ce impresie puternică a făcut această bătălie în străinătate. Ce armată! Cu cea mai mare satisfacție văd ce impresie strălucită a făcut ea la Aliați, cu marea bătălie de pe Siret. Ce laude, ce admirație, ce asigurări de răsplată la ziua de sfârșit a judecății, a dreptății”25. Remarcând că în Rusia ideea de pace devenise dorința generală a poporului, relata: ,, Cred chiar că această revoluție
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
să mă văd acasă, între ai mei. Ce zile fericite, acelea!” și intuiția istoricului se împletesc: ,,Credința mea este că rușii vor face pace separată și după ei, va trebui să facem și noi o asemenea pace, negreșit cu consimțământul Aliaților”27. De altfel, conflictul a luat sfârșit, prin încheierea armistițiului de pace între Rusia și Puterile Centrale, semnat la Brest-Litovsk, la 3/17 decembrie 1917. Ieșirea Rusiei din război compromitea întregul front românesc. Situația politico-militară creată de Pacea de la Brest-Litovsk
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
concrete ale arheologiei, 30 Ion Agrigoroaiei, op.cit., p. 13-14. 31 Ibidem, p. 14. 32 Alexandru Lapedatu, Scrieri alese..., p. 319. 33 Ibidem, p. 435. 33 documentelor, etnografiei, limbii și ale monumentelor istorice. Împreună cu liderii bucovineni, Alexandru Lapedat a pregătit pentru Aliați, materiale ample referitoare la situația politică și culturală a românilor din Austro Ungaria, fiind desemnat în acest sens împreună cu I. Nistor. În acest fel s-a declanșat entuziasmul național, care a condus la împlinirea dezideratului milenar: Unirea 34 . Ca vicepreședinte
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]