19,320 matches
-
reflectarea unei imagini fidele a realității; spre deosebire de părerile anterioare, pentru B. Rybaud-Turillo și R.Teller (1997) apariția contabilității creative pare să rezulte dintr-o evoluție a științelor de gestiune, deoarece în accepția acestor autori contabilitatea creativă este un instrument de ameliorare a situațiilor financiare, „fiind o consecință a ingineriilor financiare și fiscale” și reprezintă cu siguranță o evoluție logică și firească în practica profesio niștilor contabili<footnote Rybaud-Turillo B., Teller R., „Comptabilité créative”, Encyclopédie de Gestion, Economica, 1997, pp. 508-527. footnote
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
acestuia, sau să modifice prezentarea situațiilor financiare, fără ca aceste obiective să se excludă reciproc.” Se poate constata astfel o evoluție semnificativă în raport cu definițiile date anterior de Libby și Trotman și Bernard Colasse. Pentru Stolowy nu mai este vorba numai despre ameliorarea situațiilor financiare ale unei entități, ci poate fi vorba chiar despre o diminuare a rezultatului acesteia. Astfel, un manager poate fi interesat să reflecte o performanță mai puțin favorabilă decât este în realitate. Chiar dacă la o primă vedere o astfel
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
pentru a compara companii și industrii, fiind un indicator foarte des utilizat mai ales în industriile active costisitoare. footnote> nici un impact asupra fluxurilor de trezorerie Manipulări semilegale Manipulări la limita legalității care exploatează neajunsurile reglementărilor contabile în scopul unei ușoare ameliorări a situației întreprinderii în ochii investitorilor Modificarea perimetrului de consolidare, modificări în maniera de estimare a provizioanelor impact variabil asupra rezultatului pe acțiune impact relativ redus asupra EBITDA impact relativ redus asupra fluxurilor de trezorerie Manipulări frauduloase Manipulări care au
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
creativă în funcție de: impactul asupra valorii rezultatului; impactul asupra prezentării contului de rezultate; impactul asupra prezentării bilanțului. Același autor, după un studiu mai amănunțit al practicilor de contabilitate creativă, elaborează trei ani mai târziu următoarea clasificare a practicilor creative: window dressing: ameliorarea structurii financiare a întreprinderii în mod artificial; gestiunea rezultatului, care se concretizează în: - acțiuni directe asupra rezultatului și deci cu incidență directă asupra rezultatului pe acțiune; - acțiuni asupra variației rezultatului pe acțiune, prin diminuarea rezultatului anilor mai prosperi și transferarea
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
informațiilor financiare: auditori, analiști financiari și bancheri. Dificultatea majoră a acestui demers de prevenire a riscurilor rezidă în calitatea informației pe care întreprinderile o oferă analiștilor, respectiv baza analizelor pe care aceștia le efectuează ulterior. Astfel, numeroase voci reclamă o ameliorare a calității informației financiar-contabile, în special în termeni de transparență. Din aceste considerente, după o prezentare succintă a problemelor asociate difuzării informației financiare, vom trece în revistă câteva propuneri de ameliorare. 2.3.1. Probleme de actualitate care se ridică
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
aceștia le efectuează ulterior. Astfel, numeroase voci reclamă o ameliorare a calității informației financiar-contabile, în special în termeni de transparență. Din aceste considerente, după o prezentare succintă a problemelor asociate difuzării informației financiare, vom trece în revistă câteva propuneri de ameliorare. 2.3.1. Probleme de actualitate care se ridică în materie de informație financiar-contabilă Dacă încercăm să analizăm o informație din punct de vedere calitativ, pentru a demonstra utilitatea ei, aceasta trebuie să întrunească un număr de atribute. Acestea se
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
îmbunătățirea calității informației contabile și financiare. Raportul ICAEW<footnote Institute of Chartered Accountants in England and Wales, 2003. footnote> evidențiază mai multe modele propuse de organismele profesionale și cabinetele de audit. Printre acestea menționez teoria dezvoltată de PricewaterhouseCoopers, care propune ameliorarea transparenței informației financiare organizând raportări anuale în jurul unui triptic sistematic: un ansamblu de principii contabile globale (internaționale) general admise; un ansamblu de standarde și norme sectoriale care permit poziționarea întreprinderii în raport cu concurenții și caracteristicile sectorului; un ansamblu de informații calitative
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
perioade în care s-a obținut un rezultat din exploatare mic; 4) existența unor stimulente (motivații): luarea în considerare a climatului în care conducerea își desfășoară activitatea: „există nevoia manipulării rezultatelor?”; luarea în considerare a existenței stimulentelor oferite conducerii pentru ameliorarea rezultatelor de la un an la altul; 5) analiza relației dintre fluxurile de trezorerie și angajamente: examinarea relației dintre venitul net și fluxurile de trezorerie din activitatea de exploatare pe o perioadă (dacă venitul net este sistematic mai mare decât zero
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
întreprinderii, diferită de cea care ar fi reieșit în cazul în care aceste operații nu s-ar fi efectuat, chiar dacă aceste operațiuni nu au modificat situația întreprinderii în mod fundamental. Principalele decizii de gestiune care influențează rezultatul se referă la: ameliorarea rezultatului prin creșterea nivelului producției imobilizate și stocate, cosmetizarea rezultatului prin subscrierea unei asigurări, cosmetizarea rezultatului prin cesiunile „artificiale” de titluri, managementul rezultatului prin operațiuni de hedging, managementul rezultatului prin operațiunile de leaseback, cesiunile în condiții avantajoase. 3.4.1
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
chiar și atunci când nu are comenzi ferme, atunci o parte din cheltuielile fixe pot fi recunoscute în costul producției obținute. Acest „artificiu” se poate aplica atât în cazul producției imobilizate, cât și în cazul producției stocate. 3.4.1.1. Ameliorarea rezultatului curent prin producția imobilizată Societățile își pot îmbunătăți rezultatul atunci când decid să utilizeze personalul propriu pentru producția de imobilizări, în lipsa altor comenzi. Pentru a ilustra acest fapt, considerăm cazul unei întreprinderi de construcții. În mod normal, această întreprindere finalizează
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
să îi afecteze activitatea în viitor; imobilizarea creată se va amortiza pe parcursul exercițiilor viitoare, ceea ce va reduce deci rezultatul curent. Așadar, producția depozitului a permis transferul cheltuielilor fixe ale subactivității din exercițiul curent asupra exercițiilor viitoare. 3.4.1.2. Ameliorarea rezultatului curent prin producția stocată În cadrul subcapitolelor anterioare, am arătat modul în care existența unui stoc de produse finite ne permite să jonglăm cu rezultatul prin modalitățile de imputare a cheltuielilor fixe: metoda imputării raționale a costurilor fixe și metoda
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
va garanta plata celor 20.000 de lei peste x ani (cazul 2). Prin subscrierea acestei prime de asigurări, rezultatul crește cu diferența dintre valoarea creanței care nu se mai poate recupera și valoarea primei de asigurare. De fapt, această ameliorare a rezultatului este artificială, deoarece prima constituie un plasament în valoare de 8.000 de lei, care numai după x ani va ajunge la valoarea de 20.000 de lei cu care compania de asigurări va despăgubi societatea. În schimb
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
În schimb, dacă entitatea ar fi realizat singură plasamentul în valoare de 8.000 de lei, ea ar fi trebuit să înregistreze și cheltuielile cu ajustarea creanței (cazul 3). Din exemplul anterior se poate constata că subscrierea unei asigurări permite ameliorarea rezultatului. Întreprinderea ar fi recuperat capitalul de 20.000 de lei și dacă ar fi plasat ea singură cei 8.000 de lei, fără să mai apeleze la compania de asigurări ca intermediar, dar din cauza principiului prudenței ar fi trebuit
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
obiectul evaluării unor fenomene foarte variate; evaluarea implică o judecată de valoare asupra stării fenomenului evaluat; presupune atât cuantificarea (măsurarea) fenomenului, cât și aprecierea lui; judecățile de valoare implică utilizarea unor criterii, standarde; totul este efectuat „într-un scop determinat” (ameliorarea). Unii autori fac o distincție între control și evaluare. Astfel, J.M. Barbier (1985, p.28) consideră că este vorba despre un control de fiecare dată când se derulează o serie de operații care au ca rezultat producerea de informații asupra
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sau alte distincții, după nivelul lor de reușită; 2. evaluarea „prin obiective” sau evaluarea „criterială”, ce are rolul să furnizeze informații funcționale, permițând elevilor să se situeze în raport cu atingerea obiectivelor comune pentru toți elevii (standarde unitare) și oferind soluții de ameliorare; 3. evaluarea „corectivă”, care propune o nouă paradigmă, nu numai „decizională”, ci și „informațională”. Ea are ca scop să ofere elevului informații suplimentare în funcție de dificultățile constatate pentru a-i facilita învățarea; 4. evaluarea „conștientizată” sau „formatoare”, care este în dezvoltare
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
programelor de formare continuă a unor exerciții de construire și interpretare a unor instrumente de evaluare adaptate contextului socioșcolar prezent; 9. necesitatea întăririi și sancționării rezultatelor evaluării într-un mod cât mai operativ; scurtarea feedbackului, a drumului de la diagnosticare la ameliorare, inclusiv prin integrarea eforturilor și a exploatării dispozițiilor psihice ale elevilor; 10. centrarea evaluării asupra rezultatelor pozitive și nesancționarea în permanență a celor negative; 11. transformarea elevului într-un partener autentic al profesorului în evaluare prin autoevaluare, interevaluare și evaluare
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
își asumă un rol activ de transformare continuă a proceselor de predare și de învățare, de intervenție formativă; - devine un proces continuu și integrat organic procesului de instruire; - evaluarea devine un mijloc de comunicare a informațiilor asupra stadiului învățării, în vederea ameliorării sau reorganizării acesteia; - evaluează elevii în raport cu o normă, cu criterii dinainte formulate (vezi „Descriptorii de performanță”); - aceste criterii sunt cunoscute și de evaluator, și de evaluat; - solicită o diversificare a tehnicilor de evaluare și a metodelor, precum și creșterea gradului de
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
elev asupra obiectivelor pe care trebuie să le realizeze și să-i țină la curent pe elevi, profesori și părinți cu progresele înregistrate pe traseul către obiectivele vizate. Cunoașterea sistematică a rezultatelor activității desfășurate are efecte reglatoare asupra acesteia, permițând ameliorarea ei continuă. Diminuează până la eliminarea completă caracterul de sondaj al evaluării, propunându-și verificarea tuturor elevilor asupra conținuturilor esențiale predate. Permite astfel cunoașterea pregătirii elevilor, identificarea neajunsurilor după fiecare secvență și, în consecință, adoptarea măsurilor considerate utile pentru ameliorarea randamentului
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
permițând ameliorarea ei continuă. Diminuează până la eliminarea completă caracterul de sondaj al evaluării, propunându-și verificarea tuturor elevilor asupra conținuturilor esențiale predate. Permite astfel cunoașterea pregătirii elevilor, identificarea neajunsurilor după fiecare secvență și, în consecință, adoptarea măsurilor considerate utile pentru ameliorarea randamentului elevilor, precum și a procesului. C) Evaluarea sumativă (cumulativă)tc "C) Evaluarea sumativă (cumulativă)" Evaluarea sumativă (cumulativă) este modul de evaluare dinamică a rezultatelor școlare realizat predominant prin verificări punctuale pe parcursul programului, încheiate cu o evaluare globală, de bilanț, la
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
un program de instruire și-au însușit conținutul predat și nici dacă un elev stăpânește toate conținuturile esențiale parcurse. De asemenea, evaluarea realizată în acest mod nu însoțește procesul didactic în toate secvențele acestuia și, în consecință, nu permite reglarea/ameliorarea lui decât după perioade relativ îndelungate. Evaluarea sumativă reprezintă o modalitate utilă de verificare, evidențiind nivelul la care s-a desfășurat activitatea și rezultatele acesteia, îndeplinind prin aceasta rolul de recunoaștere a eforturilor depuse de subiecți, a interesului manifestat pentru
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
face școala pentru înălțarea spirituală a elevului? Cum se pun la treabă toate resursele - interne și externe - pentru dezvoltarea capacităților elevilor? Din acest punct de vedere, se pot decela cinci funcții (Bonniol, Vial, 1997, p. 122; Hotyat, 1962, p.17): - ameliorarea deciziilor cu privire la procesul de învățare a fiecărui elev; - informarea elevului sau părinților acestuia referitor la progresul realizat; - eliberarea de certificate necesare elevului și funcționării societății în care va intra; - informarea societății cu privire la randamentul educației și evoluția populației școlare; - ameliorarea calității
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
17): - ameliorarea deciziilor cu privire la procesul de învățare a fiecărui elev; - informarea elevului sau părinților acestuia referitor la progresul realizat; - eliberarea de certificate necesare elevului și funcționării societății în care va intra; - informarea societății cu privire la randamentul educației și evoluția populației școlare; - ameliorarea calității învățământului în general. Schematic, principalele scopuri ale evaluării pot fi surprinse în următorul tablou: Funcțiile evaluării apar și se actualizează diferențiat, prin prevalența uneia față de alta la un moment dat. O probă evaluativă oarecare nu îndeplinește toate funcțiile posibile
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
facilita o centrare pe obiective mult mai bine determinate. Trecerea de la evaluarea produsului la evaluarea procesului modifică înseși funcțiile evaluării. Evaluarea procesului devine un moment central și deschide un demers circular sau în formă de spirală, prin care se asigură ameliorarea în permanență a întregului sistem. În timp ce evaluarea tradițională, menită a garanta obiectivitatea, este pusă în situația de exterioritate în raport cu ceea ce urmează a fi evaluat, demersul sistemic se bazează pe un fel de „evaluare internă” sau „autoevaluare”, ea însăși asociată unei
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
tuturor elevilor și a întregii materii, dat fiind faptul că nu toți elevii învață deopotrivă un conținut la fel de bine; prima strategie vizează în principal evaluarea rezultatelor, având însă efecte reduse asupra îmbunătățirii procesului, pe când a doua strategie are drept scop ameliorarea lui, scurtând considerabil intervalul dintre evaluarea rezultatelor și perfecționarea activității; în evaluarea sumativă se apreciază rezultatele, prin compararea lor cu scopurile generale ale disciplinei, iar în evaluarea continuă se pleacă de la obiectivele operaționale concrete; evaluarea sumativă exercită în principal funcția
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
certifică sau sancționează calitatea celui evaluat, care se produce „la termen” (fiind o evaluare finală) și se bazează pe informații obținute în urma unui test, examen ori cumulând datele obținute în timpul evaluării continue; - evaluarea formativă - nu certifică o etapă, ci permite ameliorarea rezultatelor, revenirea asupra celor învățate pentru a le corecta și a facilita trecerea spre o altă etapă. Este orientată spre un ajutor imediat și încearcă să coreleze caracteristicile elevului (inclusiv nevoile, interesele sale) cu caracteristicile conținuturilor de învățat. Se desfășoară
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]