3,554 matches
-
personale, ale experiențelor trăite. Noroi Noroiul reia în parte valorile de fertilitate și creativitate atribuite pământului (vezi cuvântul respectiv). Dar adaugă la această interpretare pozitivă și noțiunile de degradare și impuritate. În vis, exprimă adesea pulsiunile percepute ca murdare sau amenințătoare, adică poluția fizică, afectivă sau psihică. Din acest punct de vedere, este asociat cu excrementele (vezi acest cuvânt). Lumânare, făclie, sfeșnic La fel ca toate sursele de lumină, lumânarea simbolizează adevărul și cunoașterea. Deoarece trimfă asupra tenebrelor, exprimă ieșirea din
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Străin, necunoscut Personajele necunoscute ce apar în vis sunt adesea reprezentări ale unei fețe ascunse a psihicului. Străinul este partea din umbră, adesea deranjantă sau angoasantă, care există în fiecare individ. Necunoscutul din vis este, din acest motiv, perceput ca amenințător. Prezența sa indică și faptul că multe dintre elementele situației sunt încă inconștiente sau ignorate. Pune accentul pe necesitatea de a căuta adevărul și cunoașterea, dar și pe acțiunile de armonizare și de reconciliere ce trebuie operate între întuneric și
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
organică este mai degrabă datorată inabilității celulare de a folosi oxigenul decât hipoxiei, o stare numită hipoxie citopatică sau dizoxie tisulară. De fapt, noțiunea de dizoxie tisulară este reflectată în definiția recentă a șocului: o distribuție deficitară a fluxului sanguin, amenințătoare de viață, Această nouă ipoteză sugerează că speciile reactive de citokine induse de oxigen și nitrogen duc la disfuncție mitocondrială și în final la MODS (15, 108, 170, 294). Disfuncția de organ apare ca o supresie metabolică adaptativă precum hibernarea
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
Sachelăreasca, la care ține Iconomeasca, la care ține Diaconeasca, la care ține Preoteasca la care ține mult grațioasa Popeasca... Din categoria xenismelor, Caragiale mînuiește cu mare efect nu numai grecismele ci și latinismele care invadaseră onomastica în Ardeal și deveniseră amenințătoare și în Muntenia și ca urmare a influenței școlii latiniste și a curentului latinizant care edificase un adevărat mit sub stindardul formulei Noi suntem urmașii Romei! În Despre cometă ne întîmpină Marius Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog și director al
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și 18 ani se consideră că acesta este conștient de faptele sale și trebuie să răspundă corespunzător în fața legii). "Delincventul este un individ care aparent are un surplus de experiențe neplăcute și care simte că trăieste într-o lume disconfortantă, amenințătoare. Sentimentul lui de apreciere pare să fie subminat, de aceea el nu pierde nimic dacă este criticat cau chiar încarcerat. Neavând un statut social de apărat, teama de a-l pierde nu-l motivează să facă eforturi pentru a se
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
Ceilalți semnatari ai mesajului: Corneliu Mănescu, fost ambasador al României la Paris în perioada 1977-1982, Alexandru Bârlădeanu, fost membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central, promovat în 1965, și I. Răceanu, cu o carieră de ilegalist sinuoasă. Tonul scrisorii era amenințător, vechii tovarăși afirmând că s-au hotărât să vorbească înainte de a fi prea târziu. Este foarte ciudat că Ceaușescu și clanul său nu au luat în considerare pericolul pe care îl reprezenta acest mesaj, prin conținutul său și prin faptul
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
lovit câte un soldat; chiar și la Timișoara, unde mulțimea revoltată izbutește să captureze câteva tancuri și armament, revoluționarii nu trag în militari, ci se îmbrățișează cu soldații. Aceștia se retrag de altfel în cazărmi îndată ce răsturnarea de situație devine amenințătoare. Abia în seara de 22 decembrie, când de fapt revoluția triumfase, cad primele victime în uniformă ale tragicului remake al revoluției transmise în direct. Un imaginar care așteaptă să fie descifrat Imaginarul evenimentelor revoluționare dintre 16 și 21 decembrie nu
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Primul Ministru Adrian Năstase declanșa o vastă campanie de epurare a funcționarilor din ministere și agenții guvernamentale, declarând cu cinism că "funcționarii numiți de CDR mai au de stat o tură pe tușă". Chiar și companii private au primit avertizări amenințătoare din partea guvernului când au încercat să angajeze specialiști care lucraseră în Administrația prezidențială sau în alte poziții de notorietate între 1996 și 2000. Această politică a devenit extrem de agresivă după alegerile din 2008, și mai ales după ce președintele Băsescu a
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
excepții de pildă, în 1996, imediat după victoria CDR în alegeri -, 1 decembrie și locul său istoric, Alba Iulia, au reprezentat constant nu un simbol al Unirii, ci unul al diviziunii. Atunci când, în iarna lui 2004, Adrian Năstase îi acuza amenințător pe bucureșteni, pe care îi separa de restul țării, atribuindu-le responsabilitatea exclusivă a câștigării alegerilor prezidențiale de către candidatul opoziției, el nu făcea altceva decât să continue un discurs bazat pe logica segregării și a luptei de clasă, discurs inaugurat
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
diferit. Din cauza tendinței larg răspândite către etnocentrism despre care am discutat într-un capitol anterior, grupul exterior care face lucrurile în mod diferit, va fi văzut într-o anumită măsură ca inferior. Gradul în care grupul exterior este în realitate amenințător sau diferit este adesea exagerat în scopul promovării unității grupului interior. Grupurile interioare includ familia, colegii și prietenii, comunitatea religioasă ori echipa de sport unde activăm. Grupurile exterioare pot include echipa de sport adversă, toți aceia care susțin alte credințe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
pentru o perioadă istorică ulterioară poate deveni deviant. (Sorin M. Rădulescu, 1994, pp. 22-23) 7.2. Explicații ale devianței și crimei La fel ca tot comportamentul uman, devianța este complexă. În plus de asta, deoarece devianța este adesea văzută ca amenințătoare și respingătoare, ea poate fi pentru oameni una dintre cele mai dificile forme de înțeles ale comportamentului uman, lucru ce îi determină pe aceștia ca uneori să îi dea explicații mai mult sau mai puțin simple. În istoria cunoașterii umane
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
facilitând astfel adaptarea la schimbarea condițiilor. Când devianța devine excesivă, oricum, ea amenință coeziunea socială și trebuie să fie reprimată. În contrast, viziunea conflictualistă argumentează că grupurile puternice folosesc înțelesurile devianței ca să reprime grupurile pe care ei le percep ca amenințătoare, lucru care le dă posibilitatea să-și susțină poziția lor privilegiată. Într-o anumită măsură, perspectiva conflictului despre devianță am putut să o vedem deja în teoria etichetării. În esență, teoria conflictului sugerează că competiția și conflictul de clasă din
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
revelat din plin valențele distructive ale naționalismului. Experiența traumatică a Holocaustului și a celor două războaie mondiale ce s-au originat ideologic din naționalism a semnalat imperiozitatea morală și politică de imaginare a unor soluții alternative exclusivismelor naționaliste. Sub umbra amenințătoare a trecutului belic naționalist s-a născut proiectul Uniunii Europene, conceput fiind tocmai pentru "a face războiul inconceptibil și material imposibil", după cum enunța R. Schuman (1950), unul dintre arhitecții politici ai noii ordini europene postbelice. Declarația Schuman poate fi instituită
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
didactice după ce au fost instruiți în folosirea grilei puse la dispoziție. Metodologia cercetării s-a bazat pe o analiză funcțională și pe o analiză integratoare sau structural-funcțională. Din prelucrarea statistică este suficient să observăm că aceasta evidențiază prezența expresiei faciale amenințătoare sau obosite la cadrele didactice cu reactivitate accentuată la stres, spre deosebire de cadrele didactice cu reactivitate scăzută la stres care au o expresie facială sociabilă în relația cu elevii. Dintre concluziile cercetării reținem relația direct proporțională dintre comunicarea gestuală a cadrelor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
și să-i domolească. După Peter Collett (2003/2005) există trei componente care fac ca gestul ducerii mâinilor pe șold să exprime impunerea, amenințarea și dominarea: a) componenta expansivă (prin mărirea teritoriului ocupat, persoana pare a fi mai ,,mare" și amenințătoare); b) componenta de amenințare (coatele sunt osoase și ascuțite, pot fi folosite pentru a împinge, înghionti și a da la o parte oamenii din drum); c) componenta preparatorie (prin faptul că această postură este la jumătatea drumului între cea cu
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
folosit pentru a sublinia aspectele cheie. Atunci când degetul arătător este ținut rigid deasupra capului pentru a-și susține argumentele, indexul devine ,,paratrăsnet"; b) indexul în poziție orizontală cu palma întoarsă în jos poate fi decodat ca avertizare, împungere, amenințare. Indexul amenințător este numit ,,al lui Largardère", cel care pune în gardă, moștenitorul unei spade uitate, al cărei tăiș era prezentat în același fel adversarului. Amenințarea cu indexul drept este mai agresivă decât cea realizată cu indexul stâng 89. Dacă realizăm o
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
degetelor este foarte inegală, așa cum ne indică și proverbul ,, Sunt cinci degete la o mână, dar nici unul nu este egal cu celălalt". Cel mai expresiv dintre cele cinci degete este degetul arătător, care poate să fie în comunicarea didactică explorator, amenințător, îndrumător, născocitor, doveditor, dubitativ (când este poziționat sub buza inferioară și celelalte degete formează o ,,barbă") etc. Deoarece degetul arătător participă la realizarea mai multor gesturi, el poate îndeplini mai multe funcții în comunicarea didactică: • indicarea elevului numit pentru a
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atitudinea față de elevi se manifestă mai întâi prin postura adoptată: încă de la intrarea în sala de clasă, postura corpului profesorului oferă informații despre starea psiho-fizică echilibrată sau stresată/dezechilibrată în funcție și de reactivitatea la stres a acestuia. • Expresia facială amenințătoare sau obosită este întâlnită frecvent la profesorii cu reactivitate accentuată la stres față de mimica sociabilă în relația cu elevii a profesorilor cu reactivitate scăzută la stres (coeficientul Pearson Chi-Square ia valori între 27,48 37,13; p < 0,001) [Anexa
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
profesorilor și efectul produs asupra elevilor. Astfel, pe baza analizelor statistice obținute, am constatat confirmarea ipotezei prin faptul că: • gesturile profesorilor cu reactivitate accentuată la stres care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (de exemplu, postura rigidă sau încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atingând astfel scopul cercetării noastre: A) Profilul profesorului cu reactivitate accentuată la stres în ceea ce privește comunicarea gestuală cu elevii Disfuncții ale gesturilor: a) parazitează/întrerupe/blochează comunicarea didactică: - intră cu o postură rigidă în sala de clasă; - are o expresie facială amenințătoare în timpul comunicării didactice; - stabilește contact vizual de sus în jos cu elevii. b) reflectă natura ostilă a relației de comunicare cu elevii: - nu se deplasează, păstrând astfel distanța față de elevi; - încrucișează mâinile în timpul clarificării semnificațiilor cuvintelor. c) perturbă atenția elevilor
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
acesteia. Din păcate, nu toate gesturile înlesnesc o funcție formativ-pedagogică, fapt demonstrat de prezența unui număr mare a disfuncțiilor comunicării la profesorii cu o reactivitate accentuată la stres: postura rigidă sau încovoiată la intrarea în sala de clasă; expresia facială amenințătoare sau obosită în timpul comunicării didactice; contactul vizual de sus în jos cu elevii; încruntarea sprâncenelor; deplasarea excesivă sau inexistentă; manipularea unui instrument de scris insistent; încrucișarea mâinilor atunci când clarifică semnificațiile cuvintelor, privirea insistentă a ceasului, atingerea sau învârtirea accesoriilor etc.
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
50 100 Pearson Chi-Square val. = 16,436 df = 2 p = ,000 Anexa 7 • Valorile coeficientului Pearson Chi-Square privind expresia facială a profesorilor în funcție de reactivitatea la stres (27,48-37,13) Observator număr 1 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1.expresie facială amenințătoare 13 1 14 2.expresie facială sociabilă 18 41 59 3.expresie facială obosită 19 8 27 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 27,732 df = 3 p = ,000 Observator număr 2 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1.expresie
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
1 14 2.expresie facială sociabilă 18 41 59 3.expresie facială obosită 19 8 27 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 27,732 df = 3 p = ,000 Observator număr 2 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1.expresie facială amenințătoare 16 1 17 2.expresie facială sociabilă 14 42 56 3.expresie facială obosită 20 7 27 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 33,774 df = 3 p= ,000 Observator număr 3 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1.expresie
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
1 17 2.expresie facială sociabilă 14 42 56 3.expresie facială obosită 20 7 27 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 33,774 df = 3 p= ,000 Observator număr 3 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1.expresie facială amenințătoare 16 2 18 2.expresie facială sociabilă 13 38 51 3.expresie facială obosită 21 10 31 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 27,477 df = 3 p= ,000 Observator număr 4 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1.expresie
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
2 18 2.expresie facială sociabilă 13 38 51 3.expresie facială obosită 21 10 31 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.= 27,477 df = 3 p= ,000 Observator număr 4 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1.expresie facială amenințătoare 15 0 15 2.expresie facială sociabilă 16 45 61 3.expresie facială obosită 19 5 24 Total 50 50 100 Pearson Chi-Square val.=37,135 df = 3 p= ,000 Observator număr 5 Profesor stresat Profesor echilibrat Total 1.expresie
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]