9,828 matches
-
Desigur, foarte eterogene în funcție de situațiile și contextele socioculturale și istorice avute în vedere, transformările contemporane sunt astfel marcate în mod diferit de ajustările realității la procesele de hegemonizare a unei piețe dominate de financiar. Prin incidențele lor localizate și de amploare internațională, aceste mutații presupun reconsiderarea problematicilor științifice elaborate în alte conjuncturi, reexaminarea instrumentelor de observație și a categoriilor de analiză. Înainte de toate, ar putea fi necesar să revenim pe scurt asupra orientărilor științifice care au ghidat modul în care antropologii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
direcți, punând în chestiune totalitatea satului, atât organizarea, cât și viața lui cotidiană. În acest conflict se joacă viitorul imediat al nordului statului Congo, iar prima etapă a unei politici de dezvoltare constă evident în a-i cunoaște în întregime amploarea astfel încât să i se poată controla efectele. 1954 este data introducerii arborelui de cafea (au existat încercări încă în 1937-38, însă ele au eșuat din cauza războiului). Până în 1954, marea majoritate a satelor erau integrate în sistemul de exploatare a culturii
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
exploatării palmierului natural. În general, se stabilește o corelație între coerciție și lipsa de venit monetar: raportul de forță va fi depășit dacă venitul susceptibil a fi obținut din activitatea producătoare atinge un anumit volum. Totuși, dacă consumul monetar ia amploare, raportul de forță va fi înlocuit de o activitate producătoare voluntară al cărei dinamism se va situa în consumul care îi corespunde. În anii treizeci, venitul monetar avea să rămână extrem de scăzut, inexistent uneori, deoarece impozitul îl devora în totalitate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
întoarce să se stabilească în satul lui natal. Personaj cu o forță fizică puțin obișnuită, cu vorba răstită și colorată, el intră în conflict cu Lessassi, un conflict latent și oarecum banal care va fi exacerbat și va căpăta o amploare maximă odată cu introducerea arborelui de cafea. În 1945, Okendza nu numai că refuză să participe la plantația colectivă, dar își face o plantație personală de 800 tulpini; calitatea de fost milițian îi permite să obțină soiurile de la serviciul agricol. El
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acesta și-a construit averea în timpul anilor 1966-77, pe când era ministru al Economiei și Finanțelor. Îndepărtarea lui din acest post în 1977 (odată cu alți cinci miniștri dintre cei mai importanți ai guvernului) este în general atribuită descoperirii de către Houphouët-Boigny a amplorii deturnărilor de fonduri, realizate în mare parte printr-o suprafacturare a programului de industrializare a zahărului din nordul Coastei-de-Fildeș. "Coasta-de-Fildeș nu are nevoie de hoți", ar fi spus președintele cu puțin înaintea remanierii ministeriale excepționale: la scurtă vreme după venirea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
altele, acesta implică gradul de satisfacție pe care îl resimt membrii organizației în procesul de comunicare (formal și/sau nonformal), gradul de angajare/asumare și participare reală a indivizilor la procesul decizional, implică stările conflictuale existente sau potențiale (numărul și amploarea/profunzimea/efectele acestora), componente cognitive, motivaționale, afective, comportamentale, relaționale. În particular, potrivit lui Miles (apud Păun, 1999, p. 117), climatul școlii este dat de: • caracteristicile relațiilor psihosociale din școală; • tipul de autoritate; • gradul de motivație și de mobilizare a resurselor umane
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de serviciu, mult prea angoasați/îngrijorați de problemele zilnice pentru a-și (mai) permite să privească dincolo de orizonturile eului propriu. În cele mai frecvente cazuri, managerii/soții/colegii/rudele/profesorii se arată nemulțumiți, mereu copleșiți de presiunea termenelor și de amploarea problemelor, nemulțumiți de sine și aflați mereu în alergare/în contratimp, încât foarte rar mai știu au mai pot să adreseze/lanseze semne de recunoaștere laudative, încurajatoare, admirative. Climatul relațional se degradează, se încinge, stroke-urile negative se înmulțesc și se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
crea, ele nu pot acoperi (anticipa) diversitatea situațiilor, reacțiilor, comportamentelor și a raporturilor conflictuale. Rămâne deschisă posibilitatea de a găsi metode noi, având ca scop, dacă nu eliminarea conflictelor (grave, dureroase și periculoase) dintre oameni, atunci restrângerea numărului și a amplorii lor, sau măcar (men)ținerea lor în limite rezonabile. Credem că în rezolvarea unui conflict importantă este capacitatea de a ne controla emoțiile, nu în sensul exprimării lor, ci a temperării și dirijării acestora într-o direcție pozitivă. Controlul emoțiilor
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
nimic nu-l liniștește pe copil; • copilul este sigur că spaima îi provoacă o primejdie reală. Fricile (normale) apar și dispar. Ele reflectă "etapele maturizării psihice a copilului. Normale la anumite vârste, ele nu devin problematice decât dacă iau o amploare exagerată și îi împiedică pe copii să-și trăiască viața și/sau persistă pe termen lung", precizează I. Filliozat (2006a, p. 82). Cât sunt exagerate, fricile sunt inutile, ba chiar periculoase. Ele încetinesc sau compromit procesul de constituire, exprimare și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Nu pentru a ne înăbuși furia, pentru a refula sau a o sublinia, ci tocmai pentru a-i conferi întreaga ei forță. 2. A doua etapă presupune să acceptăm în sinea noastră furia care ne încearcă, să-i cuprindem toată amploarea și să nu facem comerț cu ea. Este o etapă fundamentală: aceea de a recunoaște că suntem furioși și că acceptăm toate viziunile și fantasmele care ne bântuie, că acceptăm imaginile violenței care ne trec prin minte: să le aruncăm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
listă cu zece cerințe cărora trebuie să le răspundă psihodiagnosticul clinic: depistarea factorilor etiologici; diferențierea tulburărilor organice de tulburările funcționale; definirea reacțiilor proprii organismului la o boală; estimarea gradului de handicap condiționat de factorii organici și de factorii funcționali; evaluarea amplorii sau intensității procesului morbid în raport cu date cuantificabile privind tipul sau gradul de gravitate; stabilirea unui prognostic și estimarea probabilității succesului terapeutic; stabilirea unei baze obiective pentru indicarea unor măsuri terapeutice specializate; pregătirea unei baze obiective pentru discuții referitoare la istoricul
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
bune în experimente, dar abia începuse să intre în practica clinică. Totuși, studiile arată că atunci când IPT este asociată cu terapia medicamentoasă, pacienții primesc ce este mai bun din ambele tabere: rezultatele rapide datorate intervenției farmaceutice și o mai mare amploare în îmbunătățirea calității vieții lor interpersonale datorită terapiei. Terapiile cognitive și behavioriste, cunoscute sub denumirea de psihoterapie cognitiv-comportamentală (CBT) sau psihoterapia rațional emotivă și comportamentală (REBT), se pot compara ca rezultate obținute cu terapia medicamentoasă în majoritatea cazurilor, exceptând pacienții
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
opus Libertății, Proprietății și Justiției, este totuși de acord cu Utilitatea generală și această considerație mă face să trec peste toate celelalte", dacă îmi răspundeți astfel, nu simțiți oare că ruinați în avans tot succesul cărții dumneavoastră, că îi distrugeți amploarea argumentului, că o privați de forța sa și că dați dreptate, cel puțin în partea filozofică și morală a chestiunii, Comuniștilor de toate nuanțele? Și apoi, domnule, un spirit atât de luminat ca dumneavoastră ar putea oare admite ipoteza unui
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în cele mai neașteptate direcții. Această mobilitate geografică s-a cuplat cu una a spiritului, și nu este de mirare că limba, care este martorul cel mai fidel al experiențelor de viață ale unui popor, a înregistrat-o în toată amploarea ei. Era însă firesc ca, dată fiind semnificația pe care o avea marea în viața poporului grec, scenariul lingvistic al lui *per- să fie, în limba greacă, unul preponderent maritim. Punctul de pornire este îndeobște coasta, parcursul este marea, limita
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Convorbirilor lui Eliade. Depășind momentul începutului, sânt uluit să constat ce forță capătă - expuse așa - ideile lui, risipite altminteri ș îngropate în erudiția cărților. Toată opera lui masivă de savant este alimentată - constați aici - de câteva idei de o extraordinară amploare și adâncime. Înșir ce mi-a rămas: 1) demonstrarea unei unități paleolitice a omenirii pe baza vârstei religioase agricole; 2) mutația spirituală care survine o dată cu trecerea de la vânătoare la agricultură: prin confruntarea cu viața plantei (și nu a animalului) are
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
urmând să apară în ianuarie în "Secolul 20". Trebuie să pregătesc, zilele acestea, un mic studiu introductiv, de 10 - 15 pagini, și am un trac teribil, fiind vorba despre o primă întîlnire a culturii noastre cu o scriere heideggeriană de amploare. Nu știu deloc de unde să apuc lucrul. Simt intens nevoia de a mă sfătui cu Noica. "Mă întreb mereu - îmi spune Noica - dacă nu te-ai grăbit cu Heidegger, dacă nu ai ajuns la el înainte de a fi trecut temeinic
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
înlocuit însă toate acestea prin forța extraordinară de formativitate a operei sale. După "momentul Maiorescu" și cel interbelic, istoria culturii noastre va înregistra neîndoielnic și un "moment Noica", a cărui pondere și semnificație nu pot fi măsurate deocamdată în toată amploarea lor. A trăit idealul culturii cu o asemenea intensitate, încît tot ce cădea în afara relațiilor culturale rămânea, pentru el, în neființă. În numele primatului culturii, a sacrificat adesea îndatoriri omenești curente, reformulând eticul în perspectiva comandamentelor culturale. Prin 1973 ținea la
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
suferinței mele. Lucrul acesta îmi umilise orgoliul. Aflasem nu numai că viața noastră este făcută din întreita dezolare a părăsirii, singurătății și morții; mai era spaima că fiecare dintre noi poate fi descoperit, în clipe privilegiate ale vieții, în toată amploarea fragilității sale. Rezulta că nu aveam dreptul la clandestinitatea afectelor și că aparențele nu puteau fi salvate. Bănuiesc că tot ce am resimțit în seara aceea, cât și eforturile, o vreme zadarnice, ale mamei de a mă liniști au sădit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
scurtă rugăciune culturală pe care unul dintre noi o murmură și ceilalți o ascultă în tăcere. Care a fost brânciul ontologic pe care i l-a dat Aristotel lui Heidegger? Răspunsul e neașteptat de simplu și greu de sesizat în amploarea consecințelor sale: ideea că sensul originar al ființei nu trebuie căutat în orice ființare de pe lumea asta, ci precumpănitor în ființarea care este produsă pentru a fi apoi folosită în cadrul îndeletnicirii și al preocupării. Ce anume este un lucru, care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vremea aceea nu se întrevedea. Avem motive să presupunem că spătarul Toader Costache, poreclit Venin, locuia la Torcești, măcar din când în când, poate mai mult la Torcești, unde a avut case și alte acareturi boierești, dar nu de mare amploare cum erau, spre exemplu, cele de la Umbrărești (Siliștea) totuși, în măsură să răspundă exigențelor găzduirii suitei domnești. Rezidența lui Toader Costache la Torcești este atestată și de un document din 18 mai 1732, când se încheie aici o tranzacție între
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nunele de oblânc. Cultivarea meiului (mălaiului), căruia la noi i se zicea și păsat, s-a practicat în vechime, destul de intens, din moment ce respectiva plantă s-a păstrat până în perioada interbelică. E adevărat că, cu multă vreme în urmă, luaseră mare amploare culturile de păpușoi (acesta este termenul folosit de localnici până foarte recent), planta aceasta satisfăcând mai mult nevoile de hrană pentru oameni și animale, datorită productivității superioare comparativ cu alte cereale. De bună atenție se bucurau plantele textile. inul și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu numele În Grădinării a devenit vatră de sat cu case pe el, numit cu termenul modern intravilan, mai existând încă unele enclave, pe care se practică grădinăritul de către localnici. E demn de menționat că respectiva îndeletnicire a luat acum amploare și ea se practică nu numai pe luncă, ci și pe ambele terase ale apei Bârladului. Este de prisos a mai specifica creșterea suprafeței cultivată în prezent cu zarzavaturi de tot felul, comparativ cu cea de altădată. Ar mai trebui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mulțime de stricăciune cu carul. Iară noi numai atâta am zis: ca să culegem dijma din capitili bucăților, precum esti obiceiul”, motiv pentru care au fost bătuți, cerând acum să li se facă dreptate. Abuzurile erau mai vechi, dar ele iau amploare și devin frecvente datorită și generalizării, aproape, a fenomenului arendășiei, datul moșiilor de către stăpâni „pe posesie”, cum erau Torceștii și Umbrăreștii în vremea din urmă. Iar arendașii aveau interesul ca, în termen cât mai scurt, să obțină maximum de câștig
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pot afla ușor explicația, la o privire mai superficială ar părea greu de înțeles frâmântările și procesele aproape neîntrerupte din interiorul obștii răzeșești. Am văzut într-un capitol precedent că, încă de prin 1801, poate chiar de mai înainte, iau amploare neînțelegerile dintre copărtașii din obște, prin acele încercări de eliminare a unor răzeși sub forma a ceea ce ei numeau „îndepărtarea din stăpânirea părților noastre”, cum judecățile dintre părți ajung până la Divanul Domnesc din Iași și chiar la Domn. S-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1916-1919). Mărturisim aici că, deși perioada, evenimentele și oamenii ne-au interesat și ne-au preocupat, mijloacele avute nu ne-au permis a afla și înfățișa tot ceea ce s-ar fi cuvenit să se știe în legătură cu faptele de eroism, cu amploarea, participării umbrăreștenilor la aceste două mărețe realizări. Am dat o mai mare atenție perioadelor mai vechi și din motivul că accesul la informațiile din documentele vremurilor îndepărtate este mai greu accesibil, față de cele mai recente. Prin urmare, ne vom mărgini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]