5,509 matches
-
și consolidarea păturilor românești mijlocii preponderent citadine. Numai omul de la oraș poate fi european. Societatea rurală, tradițională, închisă, izolată, care are o reacție instinctivă de neîncredere și apărare față de străin, nu poate gândi și acționa în spirit european. Ea este animată de alte valori și are alte reflexe. Tradițiile sale sunt diametral opuse, conservatoare, religioase. Dimpotrivă, doar orașul deschide noi orizonturi locuitorilor săi. Ideile circulă mai ușor, informația prin diferite media este infinit mai variată și mai bogată. Cunoașterea limbilor străine
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
versiune franceză și una germană. A fost reprodus și într-o mică lucrare-manifest, pentru Europa (Iași, polirom, 1995) și n-a fost contestat de nimeni. Europa luminată formează în mod indiscutabil un ideal cultural și de civilizație, un model care animă toate conștiințele românești moderne. Este, de fapt, marea idee-forță a epocii, căreia Revoluția de la 1848 îi imprimă o dinamică nebănuită. De ce trebuie subliniat cu putere acest fapt istoric riguros verificabil? pentru a ne vindeca de complexele de inferioritate. și, mai
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
culturii și literaturii române care începe să descopere în mod precipitat, intens și entuziast, Europa, încă din perioada Luminilor. Literatura română cultă este, în esență, de structură și vocație europeană. Toți marii săi clasici și în primul rând Eminescu sunt animați și exprimă un spirit european. Ideea română-europeană are o curbă sinuoasă, este adevărat, mai ales în ultimele decenii, dar este semnificativ că o revistă literară-ideologică Ideea europeană a apărut în România între 1919 și 1928. Tradiția bizantină, atât de puternică
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
formă (clasică) de eurocentrism. El apare cu claritate încă la F. BrunetiŁre, în articolul său din 1900, deschis, azi totuși pentru epocă, La Litterature europeenne. Critici actuali, ca R.M. AlberŁs și W. Weidle, în sintezele și pledoariile lor europene, sunt animați mai mult sau mai puțin explicit de aceeași convingere. Ea este mult mai răspândită decât s-ar bănui, deși spiritul timpului impune cu o insistență tot mai evidentă o surdină unor astfel de profesiuni de credință. 3. Eurocentrismul cunoaște și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
al circulației temelor și tipurilor literare, al imagologiei și alte cercetări de aceeași factură, predominant factologice, pozitiviste, nu mai corespunde noilor exigențe în acest domeniu de investigație. pentru unii comparatiști din țările de Est (printre care ne numărăm), comparatismul este animat și orientat cu atât mai mult de o dinamică ideologică specifică. Nu trebuie uitat îndeosebi faptul că timp de decenii, cultura academică și neacademică a țărilor din Est a suferit crunt de izolare, dogmatism, dirigism și constrângere. În perioada stalinistă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
făcut (din nefericire) ca scrisoarea românească să ese mult mai covârșită decât toate ale apusului. Aspirația integrării europene, a participării românești la binefacerile sale spirituale, la un înalt nivel de luminare, este o altă consecință directă a acestei idei-forță. Ea animă, într-o fază de pionierat, a primelor inițiative de răspândire a culturii în mase, totalitatea întreprinderilor culturale ale epocii: presă, tipar, editură, cultură și literatură, învățământ. În toate aceste domenii, modelul european se dovedește dominant și determinant. pentru T. Racoce
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
apel: Ofițeri români! Camarazii voștri din Europa v-au dat exemple. Europa luminată e cu ochii deschiși asupra voastră. proclamația partidului Național din Moldova are și ea în vedere Europa care vă privește. În Transilvania, peste munți, Avram Iancu este animat de convingeri întrutotul identice: Deie și părerea Europa, judece popoarele civilizate, noi ne luptăm pentru libertatea noastră. Europa devine prin urmare mentor, arbitru, opinie publică, juriu de onoare, comisie de premiere, autoritate care decide în toate problemele culturale, sociale și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de progres a învățământului. Doar el s-a făcut pe principii adoptate în țările cultivate! Nu se poate să nu fi dat rezultate... O notă caracteristică a perioadei iluministe constă în faptul că psihologia emulației depășește sfera școlară propriu-zisă. Ea animă, în esență, întreaga noastră mișcare culturală. Din acest unghi european sunt privite și rezolvate toate problemele epocii, începând cu limba și activitatea editorială și terminând cu învățătura și progresul literar, istoric și științific. Dacă instrumentul de expresie se dovedește sărac
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
dorința spre lumină, și timpurile acestea par a fi începutul unei epoce însemnate, când multe popoare ținute până acum în robie și întuneric își îndreaptă privirile spre o nouă libertate și o nouă civilizație. Un spirit de emulație filologică identică animă și pe Ion Budai-Deleanu, care pornește să compună un Lexicon român-german: Văzând că toate neamurile Europei au de mult lexicoanele sale, numai la neamul nostru lipsește o carte ce se poate zice spița cea dintâia a culturii, mă simt cu
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
acestui program, Gh. Asachi publică o culegere de Nouvelles historiques de la Moldo-Roumanie (Jassy, 1859), fiind pătruns de ideea că: prin muse și-a virtutei dorul dulce și fierbinte În noi lumea să cunoască strănepoți romanei ginte. De aceleași convingeri este animat și D. Bolintineanu când face nu puține eforturi să fie editat la paris: Brises d'Orient. poesies roumaines (traduites par l'auteur lui-mEme), precedees d'une preface de M. philarŁte Chasles (paris, 1866). Astfel de publicații reprezintă o dovadă că
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Ultimul capitol al lucrării se oprește la prezentarea uneia din metodele participativ-active ale procesului instructiv-educativ : învățarea prin descoperire. Elevul așteaptă de la profesorul său să-i trezească interesul pentru istorie și să-l facă să retrăiască cu maximum de intensitate, să animeze documentele trecutului. În această sarcină, deloc ușoară, îi va fi de un real folos această metodăînvățarea prin descoperire. Învățarea prin descoperire pune elevul în situația de a analiza documentele, a formula pe aceasta bază unele concluzii despre fapte, evenimente și
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
primul rând s-a prăbușit România întregită, opera cea mai prețioasă înfăptuită de români de-a lungul întregii lor istorii. De aceea, rapturile teritoriale au fost resimțite, în primul rând, ca o lovitură morală: s-a prăbușit un ideal care animase generații de români și care s-a înfăptuit în 1918. Întregul edificiu al statului național unitar român s-a năruit după numai 22 de ani, în vara anului 1940. Era o pierdere ireparabilă, resimțită de toți românii, din adâncul sufletului
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
posesoare de "scânteie" vitală, sau "elan" vital, și substanțele anorganice, neînsuflețite ale chimiei. Actul de sintetizare a ureei demistifică vitalismul, precum și teoria "magnetismului animal" a lui Franz Anton Mesmer 174, care susținea că există o forță planetară și cosmică care animă animalele, oamenii și substanțele organice. Tot la începutul secolului al XIX-lea, un ilustru chimist, Jöns Jakob Berzelius 175, susținea credința într-o forță regulatoare care caracterizează substanțele organice, susținând dualismul cartezian aplicat substanțelor chimice. Chiar și Oscar Hertwig 74
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
pustiu de M. Eminescu, roman neterminat și nepublicat în timpul vieții, din motive de exigență, apare postum, în 1904. Se presupune că ar fi fost în perioada când poetul era student la Viena (18701872). Protagonistul este Toma Nour, un tânăr romantic, animat de idealurile de libertate ale popoarelor în slujba cărora își va sacrifica viața. Este îndrăgostit de frumoasa Poesis, care va sfârși în chip tragic. Fata este tipică eroinelor romantice. La fel, portretul lui Toma Nour este de natură romantică, asemenea
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
a desfășurat. Acest roman simbolizează, dintr-o perspectivă interioară și nelimitată, marele proces al răzvrătirii mulțimilor, ”fluxul”, apoi “refluxul” unei mișcări colective care modifică subit tot ce până atunci era sau păruse stabil.Rebreanu s-a apropiat de lumea satului animat în primul rând de o voință a demistificării, situând adevărul mai presus de orice și discreditând fără cruțare clișeul , ignoranța, imaginea idilică, pur decorativă. Țăranii lui Rebreanu nu sunt concepuți pe “temeiul unor scheme programatice, din acelea care umbresc obiectivitatea
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
gospodărești, în zilele de Sângiorz, Constantin și Elena, Paști, Florii, Rusalii (Duminica Mare), Schimbarea la față, alungă moroii și bolile, fertilizează femeile. Copilul apare - într-o poveste - în urma acțiunii de cioplire a unui lemn, adus din pădure, după care este animat de doi moșnegi care botează nou-născutul astfel "fabricat". La trei ani devine flăcău și își cere darul de la nănaș, o vacă neagră [Povești. Băiatul de lemn. Darul de la nănașul, Niculiță-Voronca, II]. În Fata mamei mărei [Niculiță-Voronca, II, o babă care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
structuri simbolice, ea dă naștere "complexelor", stări corelate unor acțiuni fundamentale pentru o situație-limită: complexul lui Pygmalion (frustrarea creatorului - provine din faptul că imaginea în sine nu poate reface sau cuceri starea de a-fi-în-real, starea ființei; antrenează dorința de a anima sau de a realiza o fantasmă prin acționarea unei imagini interne, cu ajutorul unor puteri magice); complexul lui Narcis (imaginea este reproducerea subiectului însuși și permite și reproducerea mișcării, ca reflex în apă sau dublu în oglindă); complexul lui Œdip, complexul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
indirect (1'): (1) De câte ori trece pe aici, [Ana]Experimentator vede școala în care a învățat. (1') [Îmi]Experimentator miroase a ars. În ierarhia rolurilor tematice, Agentul desemnează rolul atribuit inițiatorului voluntar al acțiunii exprimate de verb, caracterizat prin trăsăturile semantice [+Animat], [+Control]. Agentul apare lexicalizat ca subiect al verbelor de percepție a privi, a se uita ta, a asculta etc., care desemnează acțiuni controlate și orientate într-o anumită direcție: (2) [Copiii]Agent își privesc părinții cu mirare/cu insistență. (3
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ani nu mai vede ("de cinci ani este nevăzător; și-a pierdut vederea"). Verbele de percepție nonintențională pot apărea însoțite de verbe aspectuale și la forma negativă. Întreaga construcție marchează o schimbare calitativă a proprietății perceptuale caracteristice referenților cu trăsătura [+Animat], nu anularea sau pierderea acesteia: (51) Am început să nu mai văd. = Nu mai văd bine. * Trăsătura [±Schimbare] se raportează la posibilitatea de a urmări un proces în desfășurare, deci de a-l segmenta mental în faze sau etape, de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
selectând un singur argument nominal cu rolul tematic de Experimentator. În aceste ipostaze, verbele desemnează proprietăți fizice ale referenților animați: (20) Față de ceilalți din familie, el vede/aude ("este văzător"). Nominalul subiect este supus unor constrângeri selecționale: pe lângă trăsătura semantică [+Animat]87, referenții din această poziție sintactică trebuie să aibă și trăsăturile semantice [+Capacitate vizuală]/[+Capacitate auditivă]. Enunțuri ca cele de mai jos, (21)-(22), nu corespund unei realități logice: (21) *Orbii văd. (22) *Surzii aud. Nelexicalizarea obiectului direct al celor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
simți se comportă diferit prin comparație cu verbele a vedea și a auzi, dat fiind că, în utilizarea perceptual-senzorială, nu permite nelexicalizarea obiectului. Verbul amalgamează valori din domeniul perceptual-senzorial și din domeniul afectiv. Ca verb de percepție, cu un referent [+Animat] în poziția subiectului, a simți nu acceptă folosirea absolută: (32) * În urma anesteziei, pacienții nu simt. ["(nu) au simțuri"] Ca verb psihologic-afectiv, a simți poate apărea fără obiectul direct lexicalizat. Locutorul va asocia această poziție sintactică cu trăsătura semantică abstractă [+Arbitrar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Copiii simt ("au sentimente") și știu să-și exprime sentimentele. 4.2.Verbele de percepție nonintențională, în structuri cu două argumente Verbele de percepție a vedea, a auzi, a simți participă la structuri cu două argumente, selectând un argument subiect [+Animat] și un argument obiect direct, cu diverse realizări. Vom arăta că există asemănări și diferențe de comportament semantico-sintactic între verbele analizate - există configurații comune tuturor celor trei verbe, însă există și structuri în care sunt admise două sau doar una
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sau propozițională. 4.3.1. A simți cu obiect direct realizat prin GN În funcție de natura semantică a argumentului intern, a simți poate exprima percepția gustativă (97), percepția olfactivă (98) sau, cel mai frecvent, percepția senzorială tactilă (99) a unui referent [+Animat]: (97) După ce mănânc, simt [gust amar]. (98) De ce simt [miros puternic de gaz], iar alarma nu pornește? (99) Simt [o înțepătură] în partea stângă a pieptului. (www.tpu.ro) În cazul percepției gustative, în poziția argumentului intern apar grupuri nominale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
când sunt sigure că nu e nimic dubios, mănâncă. (gradinavisata.wordpress.com) 5.2. Verbele de percepție intențională, în structuri cu două argumente Verbele de percepție intențională pot apărea, asemenea verbelor de percepție nonintențională, în structuri cu un nominal subiect [+Animat] și cu un argument obiect direct/obiect prepozițional 133, cu diverse realizări. 5.2.1. Obiectul direct/prepozițional realizat prin GN * S-a observat că verbul a privi nu are aceeași disponibilitate ca verbul a vedea de a dezvolta sensuri
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Sonor], atribuită direct sau prin metonimie. În alți termeni, oricărei entități îi poate fi atribuită o imagine vizuală, dar numai anumitor entități le pot fi atribuite trăsături sonore. Subiectul verbului a suna se poate realiza printr-un referent cu trăsătura [+Animat] sau printr-un referent cu trăsătura [+Sonor]: (248) Câinele sună fioros. (249) Vocea lui sună mai matură (www.bestmusic.ro). Verbul a suna, în utilizarea evidențială, selectează o complinire care conține o specificare de tip circumstanțial modal (250-251). În aceste
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]