4,171 matches
-
a predat Antropologie unul dintre cei mai mari antropologi români din toate timpurile, acad. prof.dr. Olga Necrasov. A și publicat cursul Originea și evoluția omului. Pe baza datelor acumulate și a literaturii de specialitate, am reușit să redactez cursul de Antropologie și să public, în două ediții, Originea și evoluția omului. Spectrul larg al preocupărilor mi-a permis să devin titular și a altor cursuri opționale sau de la master: - Biodiversitatea în mediile acvatice; - Productivitatea mediilor acvatice; - Dăunătorii plantelor ornamentale și legumelor
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
europene, dar în același areal studiat și preferat de Foucault: teoria puterii. Studiind noțiuni majore pentru istoria continentului, precum imperium și gloria, Agamben ajunge să sondeze în jurul conceptului complex de homo sacer, adăugând astfel în cercetarea sa o componentă de antropologie a puterii și a credinței (fapt pe care de altfel Foucault îl agrea atunci când și-a formulat teoria). Amintesc aici doar câteva exemple în care metodologia lui Foucault s-a dovedit utilă studierii subiectelor ce țin de lumile antice. Olivier
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în care se înlănțuie schemele și arhetipurile din cadrul narațiunii. Ca factor ordonator, el permite determinarea unor sub-categorii, cu ajutorul unor procese structurante (linearitate, circularitate, ascensiune, extensie, simbolistică numerică etc.). Un foarte bun exemplu de studiu axat pe acest criteriu îl constituie antropologia imaginarului în viziunea lui Gilbert Durand; pentru cercetarea de față, un caz relevant, de mitem funcțional într-o formă de ritual, poate fi acvila eliberată deasupra rugului împăratului divinizat, ca semn, dar și ca simbol al apoteozei sale. Un al
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
o anumită vârstă istorică a gândirii colective, o anumită credință sau un anumit tip de teorie a puterii. Dacă arhetipurile ar fi tratate doar la nivelul paradigmatic la care se organizează în imaginarul colectiv, am putea înainta cel mult către antropologia puterii sau a instituțiilor ei. Intenția anunțată aici este de a opera sondajul arheologic în modul cel mai firesc posibil, după cum "relieful" ascuns va condiționa "coborârea", poate sinuoasă, la nivele diferite de adâncime și nu într-o unică direcție (dinspre
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
înaintașilor. Întâlnirea dintre simbolismul acestui ritual și creștinism și transferarea "mecanismului" lui la nivelul mentalului colectiv face ca, în procesul de abstractizare, imaginarul să preia "culorile" fricii de pedeapsa veșnică și de pierderea, în moarte, a stării (precare) de echilibru. Antropologia creștină ar putea să ofere aici interpretări care ne-ar aduce mai aproape de înțelegerea psihozelor din timpul primului mileniu, manifestate colectiv la sfârșitul lui. Formele apocalipsei (un "compartiment" important al imaginarului colectiv), ca reprezentare psihotică a haosului absolut, devenite metafore
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ritualul imperial roman va așeza modelul suprem al memorării colective a trecutului, cu divus drept figură centrală? Imaginația are un rol activ în comunicarea dintre corporal și psihic - un alt aspect care interesează în interpretarea ulterioară a imaginarului; în linia antropologiei generale deschise de Aristotel, se așează și interpretarea conform căreia și sufletul, și corpul sunt mișcate de imaginație (plasată între senzație și rațiune), ea reprezentând înțelegerea intelectuală, pentru că (re)aduce în conștiință imaginile unor obiecte cunoscute în trecut, dar al
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și imaginarul puterii creștine. Pentru cele trei sisteme diferite - unul filosofic, al doilea, teologic, iar al treilea, al imaginarului puterii în creștinism -, propun o schemă a echivalențelor care le așează, cum voi încerca să urmăresc în continuare, sub semnul unei antropologii politice a imaginarului colectiv, relativ coerent și unitar, cu numeroase aspecte comune între fazele sale istorice. Acest fapt derivă, pe de o parte, din teoriile despre organizarea cetății prezente în discursul antic, pe de altă parte, din evenimentul istoric al
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
grecești. București: Humanitas, 1997. [1967] Piganiol, André. L'Empire chrétien. Paris: PUF, 1972. [1947] Pippidi, Andrei. Tradiția politică bizantină în Țările Române în secolele XVI-XVIII. București: Corint, 2001. Platon, Al.-Florin. Societate și mentalități în Europa medievală. O introducere în antropologia istorică. Iași: Ed. Universității "Al.I. Cuza", 2000. Riché, Pierre. Educație și cultură în Occidentul barbar. Secolele VI-VIII. București: Meridiane, 2001. [1962] Ricœur, Paul. Temps et récit. Paris: Seuil, 1983-1985. 3 vol. ---. Memoria, istoria, uitarea. Trad. Ilie Gyurcsik și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Bardo. Publicistică și dialoguri culturale (2006) și Mama proștilor e mereu gravidă. Sociologia patologiilor cotidiene (2010). La Editura Polirom au apărut Mentalități și ritualuri magico-religioase. Studii și eseuri de sociologie a sacrului (1998), Culianu, jocurile minții și lumile multidimensionale (2000), Antropologie socială și culturală (2009) și Sociologia sportului. Teorii, metode, aplicații (în colab., 2010). În memoria prietenului meu Basile, un prea tânăr călător în lumea de dincolo cuprins Cuvânt-înainte ..................................................... ........................................ 15 Capitolul I. Teorii sociologice clasice specifice cercetării fenomenului religios .......... 19 I.
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
istoriografic. Ca urmare, cercetarea sacrului s-ar pune pe același plan cu epigrafia, cercetarea vestigiilor, literatura etc. Istoria religiilor și-ar pierde astfel autonomia. Pettazzoni va înțelege acest risc, iar spre sfârșitul vieții va admite complementaritatea istoriei religiilor cu fenomenologia, antropologia, etnologia și sociologia religiilor. Acest model complementar de analiză și interpretare se cere aplicat tuturor marilor religii ale lumii, dar și noilor mișcări religioase. Una dintre aceste mari religii este și iudaismul. Capitolul IV Iudaismul IV.1. Textele de bază
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
încă nu există”. Avortul presupune uciderea unei ființe umane și, prin urmare, este respins (vezi și primul precept al codului moral budist: „să nu ucizi”)</footnote> id=”22”>Pentru o analiză comparativă a reprezentărilor avortului în creștinism, vezi Nicu Gavriluță, Antropologie socială și culturală, Editura Polirom, Iași, 2009, pp. 217-233. </footnote>. Donarea de organe are ca scop diminuarea suferinței și salvarea unor vieți umane. Prin urmare, este acceptată. Sinuciderea și eutanAsia voluntară sunt privite „prin prisma efectelor negative asupra karmei individuale
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
preoții creștini sunt adevărați maeștri în a conferi sens și semnificație la tot ceea ce aduc în atenția opiniei publice oamenii de știință. La limită, vaticanul a reușit să compatibilizeze până și credința în existența extratereștrilor cu canoanele religiei creștine. Sociologie. Antropologie au apărut: Mihaela Vlăsceanu - Economie socială și antreprenoriat. O analiză a sectorului nonprofit laura Grünberg (coord.) - Introducere în sociologia corpului. Teme, perspective și experiențe întrupate Lazăr Vlăsceanu (coord.) - Sociologie alex Preda - Introducere în sociologia piețelor. Informație, cunoaștere și viață economică
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Scrisul, ca o taină (titlu vizibil arghezian) - îl situează pe autor în linia specialiștilor de marcă, prea bine cunoscuți de unii dintre noi, filologi, lingviști, stilisticieni. Numai că Nicolae Georgescu trece lejer - atunci când este cazul! - frontierele acestor discipline, spre filozofie, antropologie, folclor, psihosociologie, istorie, geografie etc. Mi se pare explicabil un asemenea comentariu multiplu, căci autorul stă pe lângă Eminescu, centru de iradiere a spiritului românesc în aria bogată a culturii. (Marian Barbu, Lamura, Craiova, feb. 2008, 10-2 febr. 2008 ) Gavril Istrate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
1997. Lupta de clasă, traducere din limba franceză de Giuliano Sfichi, Editura Polirom, Iași, 2000.* * 18 lecții despre societatea industrială, traducere din limba franceză Simona, Ceaușu, Editura All, București, 2003. În aceeași colecție au apărut: Arhitectura în Europa, Gillbert Luigi Antropologia, Marc Augé, Jean-Paul Colleyn Comunicarea politică, Jacques Gerstlé Comunicarea publică, Pierre Zemor Comunicarea, Lucien Sfez Deontologia mijloacelor de comunicare, Jean-Claude Bertrand Etnologia Europei, Jean Cuisenier Genul science-fiction, Roger Bozzetto Introducere în studii literare, Dumitru Tucan Istoria cărții, Albert Labarre Istoria
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
La întrebarea „Ce este educația?” pot fi - și au fost - formulate o mulțime de definiții, mai extinse ori mai restrînse, mai exacte sau mai vagi, explicative ori, dimpotrivă, doar descriptive. Din multitudinea acestor definiții, vom opera cu una provenită din antropologia culturii și mai recentele științe ale complexității. Această definție ne-ar spune că educația este un proces antropologic complex de formare a personalității umane prin activități de transmitere culturală. Este necesar să mai precizăm că transmiterea culturală se realizează, în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
să nu fi abordat frontal și educația - de la linia „reproducționistă” a școlii franceze inițiate de Durkheim și care merge pînă la Pierre Bourdieu pînă la interacționismul școlii americane sau „reproducționismul social” mai nuanțat al lui Basil Bernstein. La rîndul său, antropologia culturii și/sau educației se ocupă îndeosebi de procesul de transmitere culturală ca atare, de la mecanismele acestuia la criteriile de selecție ale conținuturilor selectate, încercînd să descifreze cum în diferite comunități socioculturale are loc același lucru, construcția „omului ca ființă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
metodă cu puternice accente aplicative, și metoda studiului de caz (Yin, 2005), ambele prezentate în capitolul 3 al lucrării, sau metoda biografică, o metodă foarte răspîndită în acest moment nu doar în cercetarea educației, ci și în cea aparținînd sociologiei, antropologiei culturale sau istoriei recente. Aceasta este o metodă de tip genetic, longitudinal, care încearcă să explice structura de personalitate a unei persoane prin însuși procesul genezei acesteia, în contextul sociocultural în care s a petrecut respectiva geneză. În funcție de complexitatea și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
matematică și informatică! 1.Pentru cei tentați să o utilizeze, trimit la excelenta monografie a lui Robert Atkinson (2006), o lucrare foarte utilă nu doar pentru cei ce se ocupă de cercetarea educației, ci și pentru cercetătorii din domeniile sociologiei, antropologiei și istoriei recente. Pentru o sinteză a metodei biografice (sensuri, tipuri, avantaje și dezavantaje), vezi Iluț, 1997, pp. 98-104, și Holban, 1978, pp. 248-259. Demersul de cercetare se constituie într-un proces sistematic, care este planificat, realizat și evaluat în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
dinamice, mult mai productivă, înlocuind atitudinea de respingere pe criteriul nonregăsirii în textul supus receptării. Altă lucrare, Histoire des mentalités et cultures françaises (1996), reunește studii care prezintă cele mai valoroase câștiguri ale noilor direcții de abordare a fenomenelor culturale: antropologia culturală, analiza mentalităților, istoria culturală, ideile Școlii Analelor ș.a. Încercarea de familiarizare a cititorului român cu conceptele din aceste domenii este susținută și de aplicarea, cu rezultate originale, a noilor moduri de operare la textele-martor. Paginile din Despre grădini și
TOMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290213_a_291542]
-
totuși destul de redusă - în comparație cu activitatea sa culturală multilaterală, neobosită - este exactă. 343. Mihail Gheorghiade Obedenaru (1835-1885) a avut preocupări multilaterale: a fost medic primar al spitalului de copii din București, profesor universitar, s-a ocupat de lingvistică, folclor, de geografie, antropologie, de economie etc. În ultima perioadă a vieții a fost diplomat (a și murit în misiune la Atena). El a adaptat pentru Teatrul cel Mare din București Amorul doctor, farsă în două acte de Molière (jucată în stagiunea 1871-1872, precum și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fine, prin agonistic înțelege acea ficțiune a violenței, acea exorcizare a ei în cadrul conflictelor ceremoniale ce au loc între cetele de călușari sau între alaiurile de măști din cadrul Malancei bucovinene. Practica fericirii este o excelentă, modernă și erudită lucrare de antropologie culturală, „o aventură unică în antropologia culturală, nu numai românească” (Paul Petrescu), ilustrând frumoasele posibilități teoretice ale autorului. SCRIERI: Practica fericirii. Fragmente despre sărbătoresc, București, 1985. Repere bibliografice: Marian Papahagi, O istorie a sărbătorii, TR, 1986, 22; Radu G. Țeposu
DROGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
a violenței, acea exorcizare a ei în cadrul conflictelor ceremoniale ce au loc între cetele de călușari sau între alaiurile de măști din cadrul Malancei bucovinene. Practica fericirii este o excelentă, modernă și erudită lucrare de antropologie culturală, „o aventură unică în antropologia culturală, nu numai românească” (Paul Petrescu), ilustrând frumoasele posibilități teoretice ale autorului. SCRIERI: Practica fericirii. Fragmente despre sărbătoresc, București, 1985. Repere bibliografice: Marian Papahagi, O istorie a sărbătorii, TR, 1986, 22; Radu G. Țeposu, Vitrina cărților, FLC, 1986, 25; Mihai
DROGEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286876_a_288205]
-
inocente față de, și imune, aș adăuga, la mecanisme ideologice? Firește, În ton cu boom-ul doctoranzilor din lumea occidentală, fel de fel de interpretări culturaliste sînt posibile, cea mai la Îndemînă, pentru că recomandată de Însăși autoare, fiind aceea descinsă din antropologia spațiului. Pentru că materia cărții este organizată În patru capitole - “Numărul”, “Spațiul”, “Spațiul repliat” și “Detalii” - care primesc fiecare cîte o categorie de percepții ale personajului-autor-narator - paralele sau În interferență cu Înregistrările quintalelor de acte sexuale bifate (și descrise). Degeaba insistă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
printr-o scriitoare excepțională a anilor 1980 care-i continuă viziunea - Marie Redonnet -, intrăm Într-o perioadă de convalescență a literaturii, a omului care se predă, dar nu moare, ceea ce m-am hotărît să numesc literatura de apartament, a unei antropologii comode, moi, debile. În cursul deceniului opt, ideologiile se prăbușesc: disidența comunistă Începe să fie susținută de intelectualii francezi de stînga, Sartre și Foucault primind imigranți politici chinezi la Paris; creșterea economică se oprește după 1973, criza se adîncește În jurul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de a spune altceva decît se spune public la momentul intervenției tale. Ei bine, din acest punct Începe traseul unui tînăr scriitor francez, tipic pentru Începutul secolului XXI, respectiv pentru literatura de după moartea Literaturii. Martin Page a urmat cursuri de antropologie Întrerupte de cînd s-a hotărît să devină scriitor. Asta Înseamnă doar că nu și le-a continuat cu un masterat-doctorat, nu că l-ar fi corupt conștiința propriului geniu. A decis să se Îndepărteze de demonul teoriei pe care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]