11,066 matches
-
zăpada pufoasă și albă. Strălucitor de albă. Ea, plină de gânduri, călcând cu atenție ca nu cumva gheața de sub zăpadă s-o trântească și să mai pățească vreun necaz, tocmai acum când s-au adunat atâtea griji pe umerii ei aplecați de lipsuri și nenorociri. Băiatul alerga în jurul ei, ca un titirez. Mai lua câte o trântă, râdea ca de o ghidușie, apoi se ținea cu mâinile de fund până când uita de durere. Își așeza ghiozdanul să stea lipit de spatele
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
îl priveau ca pe ceva căzut din cer. Văzându-le figurile mirate, îndreptate înspre el, tânărul s-a înroșit la față și, fâstâcindu-se, a scăpat cârja din mână. A rămas, astfel, într-un picior, fără putința de a se apleca sau de a păși mai departe. Ca la comandă, fetele au izbucnit în râs, uitând de înghețatele ce picurau în voie pe rochiile lor înflorate. Băiatul privea cu disperare la cârja care se odihnea pe asfaltul nins cu puful alb
FRÂNTURI DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357307_a_358636]
-
nici tristă, În gând cu iarna - amintire rece; Oricât de aspră, sigur o să plece- Păduri agită frunzele-n batistă. Izvoarele speranței n-or să sece. Decor cu tentă expresionistă, Ferchezuit de trecere-n revistă- Spre el priviri uimite să se-aplece. O iarnă mângâiem caloriferul Cu amintiri de vara viitoare - Cuptor când își încinge cartierul, Iar dorul de plecăr fremătătoare Spre unde este mai albastru cerul Și liniști mai profunde spre-nserare. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Plecări / George Nicolae Podișor : Confluențe
PLECĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357359_a_358688]
-
și o prinâse de umeri: -Ilona, ce ai de gând? întrebarea se pierdu ușor, printre șoaptele valurilor, sărutând nisipul ... O lumină sângerie se prăvăli peste vila scăladată-n întunericul morții...Ilona călcă strâmb și alunecă pe un ciob de sticlă...se aplecă și mângâie fața schimonosită de lovitură a iubitului ei; îi sărută buzele scăldate în sângele ce se scrurgea din rana adâncă de la cap: -Ce-am să fac? O, câte am de făcut, dragul meu! Mă voi sfătui cu furtuna unde să
DIN TAINELE MĂRII- PROZĂ SCURTĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357393_a_358722]
-
o supunem. Unii zic că se răzbună atunci.Aiurea! Omul e stăpânul ei. I-a să mă duc la ușă să văd dacă s-au strâns ceva bani. Mi-am pus o șapca rablagita cu un bilet ... Întredeschide ușa, se apleacă, ia șapca și biletul. Numără banii strânși. Apoi satisfăcut citește biletul) Bravo! Un om cu amândouă mâinile nu câștigă în câteva ore cât am primit. Sunt darnici oamenii! Proști de darnici ce sunt... Dar și eu sunt un mare poet
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
Țara. Dreptaciul: Adică... țară bogată cu oameni egali în sărăcie. (Sună telemobilul Stângaciului. Bagă mâna în buzunar și scoțând aparatul îi cade și grămadă de bani strânși din cerșit) Stângaciul: Blestemaților! Altă treabă n-ați avut decât să cădeți... (se apleacă și cu greutate îi strânge grămadă după care îi îndeasă în același buzunar) ...Da! ... Sunt în capelă, nevasta ... Sigur ... Vin imediat! Dreptaciul: (mirat) De unde atâția bani? Stângaciul: (grăbit, în drum spre ușa) De la călătorii milostivi ... Iese trântind ușa după el
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
rând om, tovarăș de drum... Dumnezeu să-l ierte! Ce întâmplare... Era pe punte cu soția. Lângă balustradă. Își numără banii strânși din... cerșit. O rafală puternică de vânt i-a smuls banii de hartie din mână. El... s-a aplecat peste punte să-i prindă... dar a căzut în apă. Căpitanul i-a aruncat colacul de salvare, dar rechinii au fost mai iuți... A rămas doar apă înroșita de sânge care se îndepărta de vasul nostru. Se lasă liniștea). Marin
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
Autorului Pupăza Era în fața mea un tei Cu frunze ce sclipeau în soare Iar vară, teiul meu cel sfânt, Se încarcă cu albă floare... Și răspândea în jur parfum Ce unduia, ușor, în vânt, Iar dacă venea vreo furtună Se aplecă pân-la pământ... Și păsări ne dădeau concert, Când beam cafeaua, dimineața, Cu soțul meu, pe acest balcon Și mai frumoasă era viața... Era copacul fericirii, Dar s-a uscat sub ochii mei, Când a venit să-l viziteze, Celebra PUPĂZA
PUPĂZA, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357445_a_358774]
-
profund îndatorat acestui șlefuitor și dăruitor de diamante, extrase din zăcământul spiritual-cultural al Neamului. Și-mi exprim acum îndatorarea față de acest Dascăl Național (pentru măcar trei generații) prin a îndemna tinerii de azi să nu-l ignore. Dacă se vor apleca și asupra cărților sale, cei aflați acum la o răscruce de drumuri culturale vor avea șansa să găsească mai ușor calea spre ceea ce înseamnă matricea spiritual-culturală în care ni-i dat nouă, românilor, să coexistăm ca națiune între celelalte neamuri
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
de Poezie „Vasile Militaru”,(Ocnele Mari);Premiul III(poezie) la Concursul de Literatură organizat cu ocazia aniversării Zilei Brezoiului,2013, etc. Motto: Poezia e pură transfigurare, e mască celui ce-o naște. Și simt... Bunicii mele Și simt... Când te apleci neputincios, Cu crengile-ți plângânde, Ce nu mai știu să nască vis, Ce au uitat să nască frunze. Și văd... Ce suferind e cerul, Căci plânge-n stropi de ploaie amară, Ce toarnă agale peste mine, Un dor târziu de
ŞI SIMT... AUTOR GABRIELA CRĂCIUN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357488_a_358817]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > ZIUA EROILOR, 29 MAI 2014, LA MOVILA MIRESII - BRĂILA Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1245 din 29 mai 2014 Toate Articolele Autorului Lacrimi, rugăciuni și flori De ziua eroilor, locuitorii movileni și-au aplecat fruntea pe umărul istoriei cinstind memoria celor care s-au jertfit pe câmpurile de luptă pentru apărarea și libertatea poporului nostru pentru că, în fiecare an, la Înălțarea Domnului, poarta sufletelor românilor este larg deschisă. Prezenți la ceremonia de comemorare au
BRĂILA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357514_a_358843]
-
de aceste elemente. Și de aceea suntem în halul în care suntem, să recunoaștem! Suntem ultimii din Europa!... Acestea sunt niște tragedii! Și aici mă întreb eu: de ce ierarhii noștri nu intră prin mănăstiri, să vadă ce este prin mănăstiri? Apleacă urechile numai la stareți și la starețe, de pe urma cărora au beneficii, și nu se mai interesează care este viața reală în mănăstiri. Deci sunt multe probleme! Aceasta este situația în care ne găsim la ora actuală! - Vorbiți mult de școala
PĂRINTELE ARHIMANDRIT VENIAMIN MICLE – DUHOVNICUL MĂNĂSTIRII BISTRIŢA OLTEANĂ – OM DE RAFINATĂ ŞI ELEVATĂ CULTURĂ; CĂRTURAR DISTIN AL MONAHISMULUI ORTODOX ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1 [Corola-blog/BlogPost/357708_a_359037]
-
umeri vremea și-a depus fiorul Ne-a prins în dinți o margine de lună, Azi la-ntâlnirea după trei decenii Profesori dragi vă sărutăm pe mână. Privim icoana DOAMNEI diriginte Mai dojenindu-ne în pauze matern Și rușinoși ne aplecăm genunchii Rostind iertare într-un psalm etern. De printre noi plecat-au spre vecie, Ca frunzele pornite înspre seară, Doi dascăli într-un vânt de întâmplare Și doi colegi ajunși în prag de vară. Dragii mei, ne bate toamna-n
REVEDERE 30 DE ANI DE LA TERMINAREA LICEULUI ZINCA GOLESCU PITESTI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357846_a_359175]
-
că îți trebuie puteri uriașe pentru a putea visa. Să nu crezi că este un lucru de disprețuit visul; să nu crezi că-s chiar așa prost sau nebun, cum cred unii, sau alții, chiar dacă recunosc că am gândurile puțin aplecate într-o parte. Nu-ți cer mare lucru, doar să mă lași în preajma ta sub formă de vis, nu e nevoie să mă ajuți prea mult, din când în când să sufli puțin în mine atât cât să nu mă
SCRISOARE CĂTRE DULCINEEA de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357808_a_359137]
-
vrăjmașii noștri sunt atât de gustoși, serviți-i cu plăcere în fiecare noapte! - îl întărâtă Arnăutu. - Dacă va fi pace... e de rău pentru neamul nostru. Voi, boierii, nu prea sunteți gustoși, că aveți prea multă grăsime și ni se apleacă, iar țărănoii sunt prea slabi și ne rupem caninii în oasele lor! Dar nu murim de foame, că mai e un imperiu spre soare-apune. I-am degustat, sunt acceptabili și ăștia! - Astfel spus, ne mai apărați de primejdii! - se bucură
VII. VÂNĂTORII DE VAMPIRI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357829_a_359158]
-
fost editate la Editura Mușatinia (acum avem în lucru a 8-a lucrare, sub semnătura Domniei Sale) editura având onoarea dar și responsabilitatea editării acestor volume reprezentative pentru cultura romașcană. Personalitatea polivalentă a profesorului Ciobanu a determinat Editura Mușatinia să se aplece cu multă atenție asupra Omului și zidirii sale prin cuvânt. Volumele care poartă pecetea editurii noastre au ajuns să fie cunoscute în țară și diaspora, revista Melidonium mediatizând fiecare apariție editorială, prin publicare în numerele tipărite și pe internet, împreună cu
GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
-
asupra Mitului Caracteristic al nostru” de la Lucian Blaga până în prezent. În volumul Miorița Mit triadic, autorul identifică cea de-a opta zi a creației cu însăși Miorița. Fascinantă este țesătura cuvintelor din această carte... În mod obișnuit, un scriitor se apleacă asupra scrisului intrigat de îndoiala inadecvării dintre cuvânt și trăire; în acest volum, scriitorul ne oferă un sensibil moment de respiro, un fel de popas în drumul acesta captivant al trăirii miracolului, misterului, revelației. Dacă timp de peste un veac și
GHEORGHE A.M.CIOBANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357811_a_359140]
-
să repare ceva din ce se mai putea repara cu starea sa fizică, Săndica încercă să facă câteva exerciții de gimnastică aerobică. Trase adânc și cu putere în piept aerul, ridica brațele deasupra capului, se ridica pe vârfuri apoi se aplecă și-și atinse degetele de la picioare, repetând mișcarea de mai multe ori. Era mândră că reușise, la cât de leneșă devenise în ultimul timp și cât de tare o dureau mușchii gleznelor de la coborâtul de pe munte, să facă și aceste
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
slăbuță, blondă și cu părul lung, cu o fustă de serviciu din stofă verzuie, cam scurtuță și cu o privire șăgalnică. - Vă rog să vă serviți, și poftă bună! le ură directorul tuturor. - Mulțumim! se auzi din gura celorlalți comeseni, aplecându-se cu vioiciune asupra bunătăților rafinate din farfuriile aduse de ospătari. Meniu a fost deosebit ales, compunându-se în afara platoului rece, numai din vânat, friptură de fazan înăbușit, rață sălbatică în sos caramel, pulpă de căprioară la tavă, stropită la
CAP. XIII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357813_a_359142]
-
în poziție de drepți în fața intrării în mormânt. Procuratorul nu spuse nimic nimănui nici măcar nu-i privi pe cei aflați acolo ci făcu un semn cu mâna ca cel care ținea torța să intre în mormânt. Apoi intră și el aplecându-se și sprijinindu-se de marea piatră care fusese trasă din față intrării și răsturnată. Păși înăuntru și privi către giulgiurile cu care fusese înfășurat Iisus din Nazaret și care erau așezate pe piatra dreptunghiulară unde fusese așezat acesta. O
AL NOUALEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357801_a_359130]
-
Părintelui cu Domnul Iisus Hristos și în Hristos s-a consumat deja în această istorie. Teologia Părintelui Dumitru Stăniloae este o teologie filocalică. Este frumoasă prin însăși natura ei, dar conduce și la o înfrumusețare duhovnicească a celor ce se apleacă să o studieze. Oricine citește o scriere a Părintelui poate să-și dea foarte repede seama că are de-a face cu altceva, cu ceva care nu se mai găsește într-o asemenea consistență și intensitate, la alți teologi. Iar
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
rămân, domnișoară, dar te rog să mă ierți! rosti el împăciuitor, așezându-se. - Desigur! Nu trebuie să-ți faci probleme. Eu am greșit, nu tu. De ce nu i-ai spus mamei despre accident? De ce ai ascuns asta? întrebă imediat, șoptit, aplecându-se spre el. - Nu am intenționat să o supăr mai rău. Oricum, nu era lucrul cel mai important, pentru că, de altfel, nu a fost un accident... A fost doar o situație periculoasă, cum puteau fi multe altele, de natură a
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357794_a_359123]
-
de a iubi mai mult pe conaționali decât pe străini”. Nepăsarea vremelnicilor conducători ai neamului, îndemnurile lor pripite și negândite sunt nocive. Ei nu înseamnă patrie, nu înseamnă neam, sunt ființe trecătoare, trăind în palatele lor luxoase, rupți de popor, aplecându-și urechea doar la minciunile consilierilor lingușitori. Ei uită de patrie, uită de acest duios și adânc cuvânt. Nu iau în seamă îndemnuri, cum ar fi acesta, scris de Simion Mehedinți: „Întoarceți-vă, oriunde veți fi, cu ochii spre acest
A FI PATRIOT... de ION C. HIRU în ediţia nr. 492 din 06 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357903_a_359232]
-
o preface-n cioburi/de neliniști”, crează o ușoară dezordine în univers și-n microcosmos. Carpe diem zice latinul; bucură-te de clipă, trăiește-o , sugerează poetul. „Azi... să trăim azi cât într-o viață,/iar mâine e mister”. „și-apleacă la pământ mohorul,/și zburdă, zburdă ca un mânz prin luncă/ ...Cât încă sprinten îți este piciorul”! (Mânzul) „Ulcioare” Același ulcior, altă hangiță. Timpul se scurge și ne plimbă cu el până ne varsă și ne face oale și ulcele
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
Am sufletul transparent/ de iubire/ și păsările se rotesc/ atât de sus, /parc-ar scrie cu aripile/gând înflorit spre tine dus// Simt un avânt de sevă/ în mine,/ devin copac,/nici rădăcina nu se mai ține -/ vreau să m-apleci/ peste margine/ și-n noaptea asta,/ chiar fără tine,/tot am să ard.” („Azi, un strigăt neauzit”). Renașterea ciclică a naturii înseamnă pentru poetă și o renaștere spirituală și, odată cu înflorirea caisului, se produce și reînflorirea speranței și a iubirii
CRONICĂ LITERARĂ LA CARTEA OLGĂI ALEXANDRA DIACONU ZBOR DE DRAGOSTE TÂRZIE. SCRISORI ÎNFLORITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357945_a_359274]