18,576 matches
-
în mod normal posibile în școală”. Fără a avea ambiția unei concluzii trebuie să subliniem că, în general, în definirea dotării intelectuale, apar câteva idei: Ă existența unor aptitudini ridicate într-un domeniu specific sau mai multe domenii; Ă aceste aptitudini se pot manifesta explicit sau pot rămâne într-o formă latentă; Ă factorii ereditari sunt importanți în determinarea lor, dar Ă ele necesită pentru afirmarea lor condiții adecvate de mediu ambiant. 4.2. Identificarea copiilor dotați în școaltc "4.2
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
identifice 90% dintre toți copiii dotați din populația școlară urbană a Californiei. G. Hildreth (1954) a utilizat o metodă de depistare sofisticată, cuprinzând 65 de aspecte regrupate în șase categorii distincte: calitățile intelectuale, capacitatea de manipulare a limbajului, calitățile școlare, aptitudinile și talentele speciale, caracterul și nivelul de dezvoltare. În fine, J.C. Terassier (1981) a creat un inventar de identificare a copiilor supradotați din mediul școlar destinat uzului părinților și profesorilor. Totuși, el recomandă o aplicare ulterioară a unui test de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de multe ori pensionar). Această soluție s-a dovedit a fi extrem de eficientă și credem că ar putea fi adoptată și în România. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Definiți următoarele concepte: Ă coeficient de inteligență; Ă vârstă mentală; Ă aptitudini; Ă capacități. 2. Care este diferența dintre aptitudini și capacități? 3. Ce semnifică conceptul de vârstă mentală raportat la cel de vârstă cronologică? 4. Cum se explică faptul că unii copii supradotați (care ulterior ajung celebri în diferite domenii) nu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dovedit a fi extrem de eficientă și credem că ar putea fi adoptată și în România. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Definiți următoarele concepte: Ă coeficient de inteligență; Ă vârstă mentală; Ă aptitudini; Ă capacități. 2. Care este diferența dintre aptitudini și capacități? 3. Ce semnifică conceptul de vârstă mentală raportat la cel de vârstă cronologică? 4. Cum se explică faptul că unii copii supradotați (care ulterior ajung celebri în diferite domenii) nu strălucesc la învățătură? 5. Care sunt limitele testelor
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
în valoare și educate prin formarea deprinderilor și oferirea unor informații sau tehnici de exteriorizare care să-i ofere posibilități de exprimare cu valoare individuală și socială. Acțiunea pedagogică devine eficientă numai dacă procesul de formare se realizează urmărindu-se aptitudinile și caracteristicile generale de personalitate, asigurându-se concordanța dintre caracteristicile persoanei și obiectivele procesului formativ. Organizarea științifică a acțiunilor instructiv-educative este dependentă de cunoașterea individualității elevilor și de organizarea sistemului școlar care să permită găsirea unor posibilități integrative accesibile pentru
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
definitiv, ci doar un pronostic, care va trebui să fie elaborat pe termen scurt, pentru a evita erorile predictive datorate evoluției în timp a subiecților, modificările, uneori spectaculoase, determinate de multitudinea și complexitatea factorilor implicați în schimbare. Cunoașterea în domeniul aptitudinilor este mai avansată, precizia în măsurare fiind mult mai mare față de alte aspecte ale personalității, în care nu putem fi siguri de autenticitatea reacțiilor persoanei. Când se pune problema cunoașterii trăsăturilor de caracter, de exemplu, subiecții activează mecanisme de apărare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
intra în amănunte, considerăm suficientă prezentarea unei clasificări în detaliu a testelor psihologice, care este utilă și eficientă din punct de vedere practic. În acest fel putem distinge următoarele categorii de teste: • teste de inteligență și dezvoltare mintală, care măsoară aptitudinea cognitivă generală și nivelul atins în dezvoltarea caracteristicilor intelectuale; • teste de aptitudini și capacități, care au fost elaborate pentru măsurarea aptitudinilor de grup și specifice; • teste de personalitate, care măsoară însușiri de temperament și caracter, acestea fiind împărțite în două
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihologice, care este utilă și eficientă din punct de vedere practic. În acest fel putem distinge următoarele categorii de teste: • teste de inteligență și dezvoltare mintală, care măsoară aptitudinea cognitivă generală și nivelul atins în dezvoltarea caracteristicilor intelectuale; • teste de aptitudini și capacități, care au fost elaborate pentru măsurarea aptitudinilor de grup și specifice; • teste de personalitate, care măsoară însușiri de temperament și caracter, acestea fiind împărțite în două categorii: 1. teste obiective de personalitate, care-și propun obținerea unor date
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vedere practic. În acest fel putem distinge următoarele categorii de teste: • teste de inteligență și dezvoltare mintală, care măsoară aptitudinea cognitivă generală și nivelul atins în dezvoltarea caracteristicilor intelectuale; • teste de aptitudini și capacități, care au fost elaborate pentru măsurarea aptitudinilor de grup și specifice; • teste de personalitate, care măsoară însușiri de temperament și caracter, acestea fiind împărțite în două categorii: 1. teste obiective de personalitate, care-și propun obținerea unor date cuantificabile, cât mai puțin influențate de interpretările subiective, și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ceilalți). Acesta este similar unei descrieri sau etichetări a sursei problemei. Logica ce stă la baza folosirii testelor în diagnostic este obținerea unei cantități maxime de informații psihologice folosind un număr minim de teste. Acest obiectiv este atins prin măsurarea aptitudinilor principale, a factorilor de personalitate și motivaționali. Aceasta se bazează pe modelul psihometric propus de Cattell (1957), care afirmă că un comportament poate fi prezis pe baza corelațiilor multiple ale factorilor din aceste trei domenii (motivație, personalitate, aptitudini). Deci, orice
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
prin măsurarea aptitudinilor principale, a factorilor de personalitate și motivaționali. Aceasta se bazează pe modelul psihometric propus de Cattell (1957), care afirmă că un comportament poate fi prezis pe baza corelațiilor multiple ale factorilor din aceste trei domenii (motivație, personalitate, aptitudini). Deci, orice subiect ar trebui testat în aceste trei domenii. Pentru identificarea sursei unei dificultăți educaționale, se recomandă la început aplicarea unui test de inteligență. Dacă rezultatele sunt slabe, atunci dificultățile sunt cauzate de nivelul scăzut de inteligență. În caz
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
dezvoltarea genetică a acestora, ci propune sarcini de învățare specifice, pentru a se cunoaște profitul pe care pot ei să-l obțină. Evaluarea potențialului de învățare se bazează pe ceea ce poate să învețe un subiect. Inteligența este considerată ca o aptitudine care permite să se profite de experiențele învățării propuse de mediu. Cele două tendințe sunt complementare în examenul psihologic. Testele permit evaluarea a ceea ce poate face un subiect în momentul administrării testului, evaluarea potențialului de învățare ne permite se estimăm
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
imediat după o soluție greșită. După această fază, urmează evaluarea în care se oferă subiectului un număr de itemi pe care trebuie să-i rezolve fără asistență. Ceea ce este important în această procedură, este faptul ca subiectul să-și manifeste aptitudinea de a stăpâni și aplica principiile învățate în timpul evaluării. b. Procedeul pretest-învățare-post-test, cuprinde trei faze: Ă faza pre-test, care constă în obținerea unei evaluări de bază a funcțiilor actuale, și este asemănătoare testului psihometric uzual; Ă faza învățării, care constă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlare și preocupări ale elevului Mediile generale din ultimii ani, obiectele la care a obținut notele cele mai bune/slabe, succese deosebite (competiții, cercuri etc.), preocupări în afara școlii, factori explicativi ai reușitei/nereușitei școlare. V. Date asupra structurii psihologice 1. Aptitudini și capacități intelectuale Ă atenție, inteligență, capacitatea de memorare, limbajul, creativitatea. 2. Trăsături de caracter Ă sârguință, organizarea eficientă a studiului, disciplina în clasă, colegialitate, modestie. 3. Trăsături de temperament Ă extravertit sau introvertit, energic, activ, emotiv, sentimental, rece, sensibilitate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de caracter Ă sârguință, organizarea eficientă a studiului, disciplina în clasă, colegialitate, modestie. 3. Trăsături de temperament Ă extravertit sau introvertit, energic, activ, emotiv, sentimental, rece, sensibilitate afectivă redusă. VI. Caracterizare sintetică 1. Nivelul pregătirii școlare 2. Nivelul inteligenței 3. Aptitudini sau interese speciale 4. Trăsături de caracter mai pregnante 5. Particularități temperamentale dominante 6. Orientare școlară și profesională (dorința părinților, aspirațiile realiste ale elevului, părerea profesorului) 7. Recomandări de ordin pedagogic (precizarea unor obiective educaționale concrete și a intervențiilor educative
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de a-și însuși informațiile transmise și de a le operaționaliza într-un mod eficient, creativ. În evaluarea adaptării de tip pedagogic trebuie luați, așadar, în vedere indicatori referitori la: gradul de operaționalizare a cunoștințelor însușite; nivelul de dezvoltare a aptitudinilor; discordanța între nivelul de performanță și nivelul de aspirație; experiența subiectivă a eșecului la învățătură. Cel de-al doilea aspect al adaptării/dezadaptării, menționat mai sus, se referă la capacitatea elevului de a relaționa cu profesorii și cu ceilalți elevi
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
măsuri de atenuare sau schimbare a acestui egocentrism individual al puberului, determinat de criza de dezvoltare. • Se știe că o principală cale de prevenire a riscurilor de eșec adaptativ este alegerea unor sarcini sau profesiuni în acord cu interesele și aptitudinile proprii reale. Dar, pentru a-l ajuta pe elev să facă alegeri sau opțiuni adecvate, trebuie să se intensifice în școli activitățile de elaborare a unor metode și procedee diagnostice și formative, prin care elevul își va dezvolta atât capacități
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
îl atrage și nu va mai cere efort voluntar). B. Fenomenul atenției se distinge prin anume însușiri, calități ale atenției care se manifestă în mod diferit de la o persoană la alta, importante pentru exercitarea anumitor profesiuni, putând fi considerate adevărate aptitudini. a. Capacitatea de concentrare, intensitatea atenției. Se poate măsura prin rezistența la excitanți perturbatorii, în special la zgomot. Zgomotul din ambianță poate stânjeni foarte mult, atunci când trebuie să distingi un aspect mai puțin evident. Totuși, dacă o activitate este monotonă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
trebui să apreciem favorabil bolnavii mintali, care au tot felul de idei bizare). Fiecare dintre aceste trei caracteristici are însemnătatea ei; principală rămâne originalitatea, ea garantând valoarea rezultatului muncii creatoare. Întrucât influențează performanțele obținute în multe profesiuni, imaginația constituie o aptitudine importantă. Ea are la bază anume predispoziții ereditare, mai mult sau mai puțin dezvoltate. Însă dezvoltarea sa presupune multă muncă, exercițiu. Thomas Edison, cunoscutul inventator american, susținea că geniul este 99% transpirație și doar 1% inspirație. Punctul lui de vedere
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihic mai puternic, dar cărțile au avantajul că ne pun în contact cu marile spirite ce strălucesc de-a lungul multor secole. c. Un alt factor ce poate influența creativitatea unei persoane este nivelul gândirii, inteligența sa. Inteligența este o aptitudine asupra căreia au fost formulate variate puncte de vedere. Dacă o definim ca „o aptitudine generală care contribuie la formarea capacităților și adaptarea cognitivă a individului în situații noi”, atunci ne dăm seama că posibilitățile de gândire ocupă locul central
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ce strălucesc de-a lungul multor secole. c. Un alt factor ce poate influența creativitatea unei persoane este nivelul gândirii, inteligența sa. Inteligența este o aptitudine asupra căreia au fost formulate variate puncte de vedere. Dacă o definim ca „o aptitudine generală care contribuie la formarea capacităților și adaptarea cognitivă a individului în situații noi”, atunci ne dăm seama că posibilitățile de gândire ocupă locul central în această capacitate complexă, influențată și de alte funcții psihice. Evident, gândirea e menită să
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
evident progres în lotul gimnazial (mai ales în ceea ce privește originalitatea). Folosirea acestor metode nespecifice, chiar dacă n-ar duce momentan la progrese evidente pentru un anume obiect de învățământ, sunt importante deoarece creează ceea ce se numește o „atitudine creativă” și mai ales „aptitudinea de a căuta și găsi probleme”, aspecte cu rol hotărâtor în asimilarea temeinică a oricărei științe. f. Progresul creativității și cu evidente beneficii de ordin instructiv se realizează prin metode și procedee specifice. Gr. Nicola, în volumul editat de el
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pare a avea o serie de premise native este tentativa de „influențare creatoare a mediului” (amintită mai sus), tendință de a-și afirma forțele proprii, dorința de afirmare, motivația de realizare. Ea se manifestă în încercarea de a-ți realiza aptitudinile și în dorința de a obține un succes, o performanță într-o acțiune apreciată social. În ambele sale forme aceste aspirații favorizează progresul copilului. Motivația de realizare capătă o intensitate maximă atunci când individul știe că acțiunile sale vor fi apreciate
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sine și satisfacții. Așa se întâmplă că un elev este încântat, fiindcă a terminat al doilea la un campionat de șah la nivel orășenesc, pe când un altul este nefericit întrucât a devenit doar vicecampion național! Nivelul de aspirație este în funcție de aptitudinile și forța de voință ale fiecăruia. Dar și ambianța socială joacă un rol hotărâtor. Aspirațiile sunt în raport cu condițiile materiale și culturale în care se dezvoltă copilul. Printre fiii de țărani sunt, proporțional, mai puțini cu aspirația absolvirii unei facultăți, în raport cu
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
l-au generat persistă. De asemenea, eșecul școlar poate avea grade diferite de amplitudine: de exemplu, o amplitudine redusă, atunci când insuccesul se manifestă doar în raport cu anumite materii sau sarcini de învățământ, ca expresie a lipsei de interes și de înclinații (aptitudini) pentru respectivele materii, sau ca urmare a unui mod neinteresant în care sunt predate acele materii. Acest insucces parțial, dacă nu este contracarat la timp, poate duce la situații de corigență a elevilor în cauză sau la examene restante. Când
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]