15,564 matches
-
musulmanilor credincioși. Masa al-khair, începu el. — Masa a-nur, răspunseră cei șase oameni prezenți. — Am avut norocul să aflăm vești care vor atârna greu în lupta noastră pentru țară. Un arheolog și activist sionist pretinde că a cumpărat, de la un arab din Ierusalim, o tăbliță ce conține ultimul testament al lui Ibrahim. Făcu o pauză retorică. —Ibrahim Khalil’ullah. Avraam, prietenul lui Allah. Pe chipurile bărbaților se iviră zâmbete sceptice și se auziră mai multe pufnituri batjocoritoare. Asta a fost și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
instinct telefoanele mobile, să vadă dacă aveau mesaje ce avertizau în privința unor atacuri iminente. Nici unul. După ce rămase tăcut timp de treizeci de secunde, Salim continuă. — Știm ce vor spune liderii. Fie că e un obiect furat de sioniști din patrimoniul arab, provenind aproape sigur din Irak. Fie că e un fals și o făcătură la care doar presa sionistă e oarbă și așa mai departe. Știm ce vor spune, pentru că și noi vom spune același lucru. Bărbații din încăpere încuviințară din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
fantomatică la sediul guvernului, cu o reprezentare la nivel minim din partea ambelor tabere. Progresul de acum mai puțin de-o săptămână, dinainte de asasinarea lui Guttman, pare atât de departe... două părți care fac schimb de învinuiri... zvonuri ostile din partea statelor arabe, zăngănit de săbii în Iran și Siria... lobby pro-Israel în Statele Unite condus de evanghelici creștini neliniștiți, lucrând cu grupurile mișcării teroriste israeliene ca să organizeze un teleton difuzat pe Rețeaua Creștină de Difuziune duminică noaptea... izbucnirea violenței în zona Muntelui Templului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ocupate, pe fiecare scaun stătea câte un avatar, iar pe masă, în fața lor, se aflau cartonașe cu numele fiecăruia. Unul pentru președintele Americii, altul pentru secretarul general al Națiunilor Unite și alte câteva pentru liderii diverselor părți interesate: eternele state arabe „moderate“, Egiptul și Iordania, Uniunea Europeană, Rusia și altele. Puțin mai departe de masă, așezate în cerc în încăpere erau scaune amplasate pentru funcționarii oficiali, de la secretarul de stat american mai departe. Mișcă încet cusorul peste echipa americană, descoperindu-i pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cu barbă îmbrăcat într-o robă în întregime neagră. Era un rabin sau un preot ortodox, poate grec sau rus? Nu avea idee, iar în orașul ăsta toate variantele erau posibile. Dintr-o altă direcție venea o gașcă de băieți arabi de optsprezece ani, pe lângă ei trecând o bătrână care citea dintr-o carte de rugăciuni, murmurând incantații, ca și cum nu și-ar fi permis să piardă nici măcar un minut de venerare a divinității. În cele din urmă, zări un indicator simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ce ți-am lăsat eu acolo, în calea labirinturilor antice. Nu era nimic în locul ăsta care să aibă legătură cu indiciul lui Guttman. Înaintă spre un spațiu mai larg, unde lucra un grup de bărbați cu căști de protecție galbene: arabi, Maggie nu putu să nu observe. Își aminti nota din materialul informativ, ce sublinia ironia faptului că așezările evreiești de pe Malul de Vest, la fel ca și bariera de securitate sau zidul Israelului, atât de urâte de arabi, erau aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
protecție galbene: arabi, Maggie nu putu să nu observe. Își aminti nota din materialul informativ, ce sublinia ironia faptului că așezările evreiești de pe Malul de Vest, la fel ca și bariera de securitate sau zidul Israelului, atât de urâte de arabi, erau aproape întotdeauna construite de mâini arăbești. În fața ei se afla secțiunea de curând expusă a Zidului de Vest. Citi pe sărite panoul explicativ: pietrele aveau cinci tone fiecare, erau bine finisate, cu margini teșite și contururi elegante, fiecare fiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
intre în mașină, auzise un zvon de conversație. Era posibil să fi fost doar niște oameni de pe stradă, trecători. Sau ceilalți membri ai trupei de bărbați mascați care o vânaseră prin tunele. Oricum, știa cu siguranță ce limbă auzise. Era arabă. Merseră cam zece minute cu mașina. Dar era posibil să fi fost și jumătate sau de trei ori mai mult de-atât. Nu era doar faptul că nu putea să-și verifice ceasul sau să se uite la cel din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
eliberarea lor. Îl țineam sub urmărire chiar de-atunci. Deci cum ai auzit ce i-a spus Guttman, te-ai hotărât să-l omori. O, nu începe să-mi ții predici nenorocite, domnișoară. Am știut imediat care e miza aici. Arabii și israelienii sunt pe cale să ajungă la o înțelegere, adică să cadă la înțelegere în privința Ierusalimului, să împartă pe din două blestematul de oraș și acum iată-l pe însuși Dumnezeu Atotputernicul sau pe-aproape, venind și spunând că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
în mașină. Numele Daoud ieși la suprafață. Auzise pe cineva strigându-l de două ori, ca și cum i-ar fi pus o întrebare. Trebuie să fi fost totuși un simptom al delirului său, căci în mintea lui, Uri auzea numele acesta arab strigat cu un accent evident american. Gândurile îi erau mai limpezi acum. Uri se întrebă ce făcuse Maggie. Își închipui că reușise cumva să găsească drumul înapoi către Ierusalim, către tunele. Dar de unde ar fi putut să înceapă? Indiciul tatălui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
în sine. Ce înfloritură retorică tipică pentru un Guttman, își zise. Profesorul văzuse vechile cuvinte ale lui Avraam, dăltuite manual, vorbind despre cei doi fii ai săi, Isaac, părintele evreilor, și Ismael, părintele musulmanilor. Doi frați, un evreu și un arab. „Fratele meu...“ spusese Shimon Guttman. Dacă ar fi putut, Uri ar fi zâmbit. Tatăl său, naționalistul înflăcărat și intransigent, se folosea de clișeul cel mai tocit al stângii kumbaya, fraternă și sentimentală - acela că evreii și arabii sunt frați. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cașmir. Vârful sabiei se rupse și căzu pe dalele de piatră. — Ce faci! strigă tânărul. Îmi rupi sveterul, nebunule. La celălalt capăt al aleii, femeile din asociația artistică strângeau tablourile de pe gard și își pliau scaunele de aluminiu ca niște arabi care se pregătesc să o ia din loc. Expoziția lor anuală în aer liber fusese un eșec. — Eu sunt sabia care răzbună bunul-gust și decența, spuse Ignatius cu voce ridicată. În timp ce lovea la întâmplare în sveter, cu sabia lui ruptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
băutură și tragi un pui de somn în timp ce avionul își ia zborul. Te gândești cum vei ajunge acasă și îți vei vedea copiii la capătul unei lungi zile. Și apoi ceva se întâmplă. Fără nici un avertisment, un grup de bărbați arabi amenințători își fac apariția și pun stăpânire pe avion. Câțiva oameni opun rezistență și sunt bătuți, apoi înjunghiați cu cuțitele. Cineva este ucis, lăsând în stare de șoc pe ceilalți pasageri. Atacatorii care au deturnat avionul le spun tuturor că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Pakistan și Irak se desfășoară acolo unde teocrații complicate sunt în război cu forțe seculare. Nu există guverne teocratice care să nu fie radicalizate și periculoase. Democrația și libertatea individuală nu par să fie compatibile cu teocrația radicală. Unii dintre arabi ar contrazice cu persuasiune acest punct de vedere, după cum am auzit. Istoria nu moare ușor. Din nou, individul se pare că a tras bețișorul scurt și este primul sacrificat. Începând de la cele Zece Porunci până la autocrațiile regilor medievali și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
de puțini și atât de nenorociți astăzi? Mesrop Mashtots s-ar răsuci În mormânt! Dând ușor din cap, Barsam a rămas În continuare tăcut. Pentru a ușura chinul nepotului său, unchiul Dikran s-a apucat să spună o poveste. — Un arab se duce la frizer să se tundă. După asta Încearcă să plătească, Însă frizerul zice - „Nici gând, nu pot să-ți primesc banii. E un serviciu În folosul comunității“. Plăcut surprins, arabul pleacă. În dimineața următoare, când deschide prăvălia, frizerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
soldații săi: „În spatele vostru e marea, În fața voastră dușmanul! O, războinicii mei, Încotro veți fugi?“ și zicând asta au invadat Spania vizigotă, ucigând pe toată lumea În calea lor; sau când Charles, numit după aceea Martel a ucis 300.000 de arabi În bătălia de la Tours; sau când Asasinii, drogați cu hașiș, l-au ucis pe ilustrul vizir Nizam-al-Mulk și au instaurat teroarea până când mongolul Hulagu le-a distrus fortăreața și tot ce aveau. Gulyabani fuseseră martori direcți la fiecare dintre aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
din Estul Turciei Filozof grec(335-264 Î.H.ă, fondator al Stoicismului. Poziție specifică rugăciunii musulmane În care fruntea atinge pământul. Aceasta reprezintă punctul culminant al rugăciunii deoarece se crede că musulmanii sunt mai aproape de Allah În această poziție. Cuvânt arab ce desemnează direcția spre care trebuie să se Întoarcă musulmanii În timpul rugăciunii, adică direcția Kaabei, prima moschee construită de patriarhul Abraham și de fiul său Ismail, pe locul căreia a fost ridicat ulterior orașul Mecca Glorie Dumnezeului meu Celui Înalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
crezîndu-se condamnat să umble În patru labe ca un sugar. François păstra pe masa de lucru o carte poștală pe care mama i-o trimisese cu cîțiva ani mai Înainte. Imaginea Înfățișa semnul zodiacal al Leului, extras dintr-o cosmografie arabă conservată la Jewish National Library din Ierusalim. Pe verso, mama lui Îi ura la mulți ani: „Deoarece știu că te afli la Paris pe 4 august, din toată inima Îți spun «La mulți ani»! Și pentru mine e o aniversare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
Înainte de-a apuca să spună că voiau să meargă la Muzeul Societății Asiatice, taxiul porni ca din pușcă. — Kitty! Kitty se Întoarse. Tipul care stătea În spate, lângă Desert Rose, era Întruchiparea cuvântului „infractor“. Pe jumătate chinez, pe jumătate arab, musculos, cu trăsături dure, chel, cu o cicatrice recentă pe țeastă. Ar fi putut fi de la o pisică sau de la o femeie sau dintr-o Încăierare, sau... dintr-o tentativă de crimă. Kitty parcă vedea anunțurile În care se spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
bătrân cu pipă, au găsit o veneră și un apolo, au găsit un domn cu joben, au găsit un episcop cu mitră, au găsit o cariatidă și un atlant, au găsit un lăncier călare și altul pedestru, au găsit un arab cu turban, au găsit un mandarin chinez, au găsit un aviator, au găsit un condotier și un brutar, au găsit un mușchetar, au găsit o servitoare cu șorț și un eschimos, au găsit un asirian cu barbă, au găsit un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
verifică în fiecare seară, înainte de a apune, că nimeni nu i-a supraviețuit. Stând nemișcat în acest fotoliu de răchită, eu merg în fiecare noapte zeci de kilometri prin pustiu. Îmi ajunge. Nu mai vreau să văd altceva. Un proverb arab zice că deșertul îi întărește pe cei tari și îi slăbește pe cei slabi, dar mă îndoiesc că unul care a umblat doar pe străzile orașelor înțelege cum am traversat eu deșertul”. — Nu ne spuneți și nouă? se rugă Siminel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Din secolul al VIII-lea Înainte, acești paulicieni sporesc grabnic, din sectă devin comunitate, din comunitate companie, din companie putere politică, iar Împărații Bizanțului Încep să fie Îngrijorați și să trimită Împotriva lor armatele imperiale. Se răspândesc până la hotarele lumii arabe, se revarsă spre Eufrat, invadează teritoriul bizantin până la Marea Neagră. Instalează colonii cam peste tot, și Îi găsim până În secolul al XVII-lea, când sunt convertiți de către iezuiți, și mai există Încă unele comunități În Balcani sau mai În jos de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
unor lucruri sperate. Dă-i Înainte, Casaubon, că Diotallevi al nostru nu pricepe finețurile teologice, el e un deicid murdar“. „Ca să Închei: cruciații Îi Întâlnesc pe paulicieni. Îi Întâlnesc lângă Antiohia În cursul primei cruciade, În care ăia luptă alături de arabi, și-i Întâlnesc la asediul Constantinopolului, unde comunitatea pauliciană de la Filippopoii Încearcă să predea cetatea țarului bulgar Ioniță pentru a le face În ciudă francezilor, iar asta o spune Villehardouin. Iată legătura cu templierii și iată rezolvată enigma noastră. Legenda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
nu Înseamnă teritoriul. (Alfred Korzybski, Science and Sanity, 1933; ed. a IV-a, The International Non-Aristotelian Library, 1958, II, 4, p. 58) „Vă rog să țineți seama de situația cartografiei din timpul Templierilor“, spuneam eu. „În secolul acela circulau hărți arabe care, Între altele, pun Africa În partea de sus și Europa În partea de jos, hărți pentru navigatori, până la urmă destul de precise, și hărți cu trei-patru sute de ani mai vechi, care În școli erau luate Încă drept bune. Rețineți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
despre von Sebottendorff, eh, ăsta era un tip ciudat... A riscat să-i bage-n cap lui Himmler și compania niște idei sinucigașe pentru poporul german“. „Ce idei?“ „Fantezii orientale. Omul ăsta se ferea de evrei și cădea În adorarea arabilor și a turcilor. Nu știți că pe biroul lui Himmler, alături de Mein Kampf, se afla permanent Coranul? Sebottendorff, În tinerețe, se amorezase de nu știu ce sectă turcească și Începuse să studieze gnoza islamică. El zicea „Führer“, dar se gândea la Bătrânul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]