10,834 matches
-
și Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler (2002). Împărțindu-și eforturile interpretative între fenomenul literar și artele plastice, G. debutează ca istoric al literaturii engleze, prima sa carte, monografia Shelley, apărută în 1962, prefigurând coordonate ale lucrărilor viitoare - aspirația spre cuprinderile închegate, orizontul vast al documentării și rigorile analizei. Posibilitățile criticii socio- și psihobiografice relevă în viața și opera poetului avut în vedere un nonconformism constant, un romantism militant și o concepție raționalistă, înrâurită de gândirea lui Rousseau, Montesquieu
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
americane. Însușirile distincte - militantismul polemic, dinamismul și pragmatismul - se detașează încă din perioada de constituire a acestei culturi. Ele s-au menținut și au înflorit îndeosebi după 1837, când filosoful R.W. Emerson formulează o adevărată declarație de independență intelectuală. Aspirația spre sinteză a lui G. este certificată și de lucrarea Romanul realist în secolul al XIX-lea (1971), scrisă în colaborare cu Sorin Alexandrescu, acesta semnând secvența despre realismul critic. Sistematizat cu rigoare, studiul acoperă devenirea prozei romanești în secolul
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
americană (1973), în care prezintă istoric și critic evoluția picturii, a sculpturii și a arhitecturii din Lumea Nouă, de la începuturi până în vremea noastră. Expunerea mișcărilor artistice învederează convertirea expresiei de sorginte europeană în forme originale care să reflecte particularitățile și aspirațiile americane autohtone. La fel va proceda eseistul și mai târziu, în Arta engleză (1989). Barierele naționale vor fi depășite și în cărțile consacrate unor curente de largă audiență în artele plastice din secolul al XX-lea, istoricul de artă, asemenea
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
al stihurilor, care, stilistic, amintesc uneori de epoca preeminesciană. Aflate sub semnul „datoriei” (Poezie-datorie) față de poporul ce trăia într-o „ceață de dureri nemăsurate”, al necesității de a-l lumina și mobiliza, al dorinței de a-i cânta virtuțile și aspirațiile, cele mai multe dintre versificări (din volum și din periodice) au mai mult valoarea unui document despre om și vremea sa. Atunci când reușește să se sustragă imperativelor sociale, H. reiterează modest teme și atitudini comune ale liricii - natura ca mediu al regenerării
HALIPPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287402_a_288731]
-
care le folosește în scopuri comerciale. O mențiune specială merită eseul Corpul uman - „Défense et illustration”, care, în spiritul umanismului tradițional, trasează istoria imaginii corpului de-a lungul epocilor și civilizațiilor lumii: „Imaginea omului nu poate fi separată de întregul aspirațiilor care definesc, istoric, o structură socială.” Călătoria imaginară deschisă de această observație, în care se trece de la Tucidide la Michelangelo și de la Leonardo la Dalí și Marcel Duchamp, culminează, firesc, cu scenele spectacolelor contemporane de balet ale lui Maurice Béjart
HAULICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
altele, cel puțin tot atât de importante. În propria sa definire, clasa spirituală din care face parte s-ar caracteriza prin „ținuta stilistică, meditația pe marginea statutului teoretic al disciplinei, disponibilitatea polemică și [...] demnitatea posturii morale”. Trăsăturile astfel identificate reprezintă tot atâtea aspirații, în sensul cărora, cu destule și deloc nesemnificative inconsecvențe, G. încearcă a-și orienta demersul critic și a-și constitui identitatea. Calofil, în declarată descendență lovinesciană și călinesciană, el își exprimă în numeroase rânduri „devoțiunea față de arta expresivă a criticului
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
cărora le apreciază „verbul somptuos”. Ca rezultat, fraza sa critică se află mereu în căutarea unor cadențe ale eleganței și ale amplitudinii, voluptuos permeabilă la metaforizări, sintagme de efect și cuvinte rare. Se simte uneori artificiul care ia locul spontaneității, aspirația stilistică putând fi înșelată de excese și prețiozități. Bombasticismul liric caracterizează, în astfel de cazuri, unele enunțuri: „Critica se îmbată de robustețea mirosurilor florale, de coloritul fascinant al poeziei, care corespunde sevelor telurice pulsând în ospitaliera geometrie vegetală.” Alteori, ostentația
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
tema erotică există, dar femeia devine senzuală și agresivă, „o lupoaică”, iar scrisul este văzut ca o stavilă în fața acestei furtuni erotice („dragostea năvalnică” din Abia îndrăzneai...). Filonul legendar se extinde, înglobând și figurile eposului antic grec (Homer și Ahile). Aspirația spre puritate se concretizează mai puțin metaforic și mai mult tematic, clasicismul antic fiind ridicat la rang de model. Unele rezonanțe magice (se pune accentul pe metamorfoză, oamenii se schimbă, „el, într-un stejar, ea, într-o floare”, se spune
HOTINCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287456_a_288785]
-
prin delimitarea a doua momente istorice distincte: mai Întâi, adoptarea modelului sovietic, mai ales prin impunerea instituțiilor de control ale partidului comunist asupra câmpului academic (școlile de partid); mai apoi, o perioadă de criză a sistemului, cu contradicții profunde Între aspirațiile intelectuale către profesionalizare și performanța științifică pe de o parte, și controlul ideologic pe de altă parte. Afirmarea «contra-elitelor» intelectuale, dispunând de recunoaștere internațională În afara lumii comuniste, adesea purtătoare ale unui proiect politic democratic („disidenții») a precedat și prefigurat schimbările
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
apel la sistemul clientelar al subvențiilor de stat care favoriza ierarhia valorilor stabilite sub regimul anterior. Reconversia câtorva tineri scriitori din anii ’80, considerați purtători ai unei literaturi noi, În «manageri» după 1990 nu pare să fi adus o soluție aspirațiilor spre un statut de scriitor independent. Ponderea reprezentării romantice tradiționale a profesiunii, care continuă o artă și o literatura «populare», rămâne determinanta. Această tradiție, perpetuata de studiul literelor și istoriile literare, așează Încă și astăzi scriitorul În postura unui etnograf
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cum socialismul constituia formațiunea socială cea mai avansată. Majoritatea autorilor din anii ’50 nu pretindeau, de altfel, că se situează la un așa (de Înalt) nivel de perfecțiune normală și de conștiință (revoluționară), care constituia mai degrabă un nivel de aspirație colectivă, impus prin constrângere ideologică. Unii autori, «clasici» ai literaturii române de dinainte de război, erau plasați În stadiul anterior, cel al realismului critic. Acest mod de clasificare «dogmatica» pe curente a fost abandonat ulterior, În folosul altor criterii, măi adecvate
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
asupra cercetării unei viziuni globale a producției literare românești de mai multe secole și a raporturilor dintre trecut și prezent. Publicarea de istorii monumentale În maniera lui Călinescu, imposibilă Înainte din pricina cenzurii, a fost abandonată În folosul dicționarelor, care păstrează aspirația spre monumental prin Întindere și volum, dar care nu mai au unitatea de viziune a unui singur autor, fiind opere colective. Inițial o strategie pentru a ocoli cenzură, formula dicționarului s-a dovedit de asemenea un mod de adaptare la
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
pe marele florentin, alcătuind un portret aproape complet, cu vădite valențe parenetice. Interpretarea faptelor este întrucâtva subțiată de citatele frecvente și ample, autorul încrezându-se mai mult în puterea de convingere a documentului nemijlocit decât în caracterizarea interpretativă. Sinteză a aspirațiilor umaniste, Petrarca întrunește adeziunea contemporanilor săi - este concluzia la care ajunge, firesc, finalul exegezei. Procedee și intenții similare vor configura volumul Galileo Galilei. Dialog cu planetele (1982). Istoricul literar tinde spre cuprinderi globale, care să circumscrie procesual fenomenele de cultură
LAZARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287760_a_289089]
-
cultural-literară apărută la Arad, lunar, între 1 octombrie 1938 și iunie 1939, sub direcția lui Fane George Pajiște. Laconic, dar exaltat, Cuvântul înainte, semnat cu numele publicației, anunță: „Ne încolonăm în șirul revistelor care poartă pe umerii tineri și viguroși aspirația cea mai frumoasă, cea mai înaltă, de a ridica neamul românesc spre culmile apogeului cultural, spre culmile civilizației.” Adoptând, în climatul de escaladare a revizionismului postTrianon, o poziție legalistă, L. susține un program de argumentații juridice ale cauzei românești în
LITERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287823_a_289152]
-
se suprapună, să se amestece. Dacă în Jurnalul de la Păltiniș romanescul, deși efectiv, era lăsat în planul secund, „tehnic”, al prelucrării anecdoticii pentru a crea efectul de realitate necontingentă, în Ușa interzisă literatura este asumată fățiș, ca finalitate suficientă sieși. Aspirația către rigorile unui sistem filosofic performant a rămas undeva în urmă; producerea de literatură este noul cuvânt de ordine, vocație, în fine, recunoscută ca legitimă din unghiul capacității ei de a face audibil în mod autentic murmurul „vibrației de ființă
LIICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287808_a_289137]
-
în condițiile societății moderne și postmoderne; - varianta mai dulce, amarxistă și „apolitică”, larg împărtășită de aproape toți cei ce analizează și asistă familia, este că între membrii familiei apar tensiuni inevitabile. Participanții la viața de familie au profiluri psihocomportamentale diferite, aspirații nonconsensuale și nu de puține ori interese opuse, mai mult sau mai puțin majore. De exemplu, în condițiile existenței unui singur televizor, fratele ar vrea să urmărească un meci de kick-box, sora o prezentare de modă, mama o telenovelă. Sau
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
puternică semnificație pentru înțelegerea socialului în general. Dacă avem în vedere și antropologia, respectiva semnificație sporește, fiindcă studierea mariajului, a familiei și a relațiilor de rudenie este o „piesă grea” în strategia comparativă pe axa timpului și a spațiului în aspirația de a înțelege complexitatea ființei umane. Studierea grupului familial suscită interesul (și obține fondurile materiale necesare) în toată lumea și din rațiuni practic-aplicative. Patru dintre ele par mai importante: orice prognoză și politică (guvernamentală) demografică trebuie - dacă vrea să fie cât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Kelly pentru investigarea valorilor. În fond, o mare parte dintre termenii cu ajutorul cărora subiectul face comparații sunt de natură evaluativă. Matricea valorico-atitudinală se proiectează în grila constructelor. Oamenii sunt înclinați îndeobște să-i caracterizeze pe alții prin prisma frământărilor, a aspirațiilor, valorilor, intereselor prioritare stringente. În autodescrierea, cât și în portretul făcut altor persoane subzistă astfel, ca un laitmotiv, expresii ca: „cinstit-necinstit”, „ambițios-delăsător”, „cult-incult”, „ascultător-neascultător”, „familist-nefamilist”. Rezerva pe care o avem față de metoda lui Kelly este că nu ține seama de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de către subiecți, înglobând clișee și stând sub semnul dezirabilității sociale. Pentru a spori coeficientul de obiectivitate a interpretării datelor, putem solicita părerea celor direct angajați în activitățile cu familia (asistenți sociali, medici, juriști, învățători, profesori), care cunosc bine situațiile, problemele, aspirațiile, comportamentele familiale, dar au, în principiu, o poziție mai detașată. Este vorba de folosirea în demersul investigațional al grupului familial nu numai a unor experți în stadiul elaborării anumitor instrumente de lucru (cum e cazul scărilor de atitudine), ci și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
continuă să fie prezenți, în acest stadiu ei și-au pierdut din semnificație. În etapa a treia, focalizarea este pe compatibilitatea nevoilor de rol, adică fiecare individ se întreabă și încearcă să testeze în ce măsură celălalt îi poate satisface nevoia și aspirația de a avea în el un iubit, un prieten, un bun tată de familie etc. Cu toate că și în această fază compatibilitatea de stimuli și cea valorică sunt influente, ele au trecut pe planul doi, atenția cuplului fiind îndreptată spre întrebarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de specialitate consacră un spațiu relativ larg homosexualității, examinând-o ca alternativă diadică netradițională (Huber, Spitze, 1988). S-a constatat, într-adevăr, că frecvența coabitării, atât printre homosexuali, cât și la lesbiene, este proporțional mai ridicată decât la heterosexuali. Ca aspirație și ca realitate, homosexualii tind spre relații stabile (Blumstein, Schwartz, 1983). Cu privire la cauzele homosexualității, cercetările nu au dat încă răspunsuri concludente. Factorul biologic contează, dar o legătură directă între nivelul hormonal și comportamentul homosexual nu s-a evidențiat nici la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
scenă, autorul însemnărilor, același Livescu, folosind aici pseudonimul Lear. Se semnalează și recomandă punerea în scenă a pieselor lui H. Ibsen. Abia în a doua serie figurează în sumar și o cronică teatrală permanentă, susținută de G. Ranetti. Caracteristice pentru aspirația spre modernitate sunt articolele informative, structurate didactic: Istoria literaturii dramatice moderne de Th. D. Speranția (după un curs ținut la Universitatea din București), Despre poezia lirică a francezilor, tot un curs, al lui Bonifaciu Florescu (care scrie și despre teatrul
REVISTA THEATRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289266_a_290595]
-
contribuțiile din anii ’50-’60 la evoluția literaturii românești de anticipație: Inimă de ciută (1955) și Uraniu (1956), ambele scrise în colaborare cu Christian Ghenea. Planeta Mrina în alarmă (1959), dar mai ales Omul și Năluca (1965), romane pe tema aspirației spre stele, atrag atenția prin aceeași combinație, proprie autorului, între valențele literare ale jocurilor infinite ale posibilelor logice. În special cel de-al doilea combină plăcerea gândirii ordonatoare din prima parte (preparativele zborului cosmic) cu poezia unei posibilități create de
ROGOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289296_a_290625]
-
În articolul De ce?, din numărul inaugural, Liviu Rebreanu respinge orice partizanat, subliniind că noua publicație nu s-a născut „pentru a stimula solidarități imposibile”, că nu are „nici politică de apărat, nici genialități de impus cu toroipanul” și că singura aspirație pe care o cultivă este aceea de a fi „oglinda sinceră a străduințelor celor buni din toate domeniile artelor” și „un îndreptar pentru cei ce sunt amenințați să nu se mai poată orienta în haosul ce ne înconjoară”. Mai târziu
ROMANIA LITERARA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
naționalistă „pe linia continuității și în spiritul ilustrat de Bălcescu, Kogălniceanu, Eminescu, A.C. Cuza, Octavian Goga, Corneliu Codreanu și alții”, arătându-se că revista va fi „în serviciul naționalismului integral, nu însă în folosul cuiva, ci exclusiv al ideii”, cu aspirația de a deveni „un altar al doctrinei, dar cu acele garanții de intelectualitate care să evite și rătăcirile utopiei și exaltările urii”, „o tribună de românism, unde să se armonizeze tăria credințelor cu discernământul critic, pentru a studia și propune
ROMANIA VIITOARE-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]