3,519 matches
-
un eșantion reprezentativ de 400 de persoane. Ea a avut ca obiect analiza imaginilor și reprezentărilor fenomenului divinatoriu în rândul populației ieșene. 24 Raymond Bloch, Les Prodiges dans l'Antiquité classique (Grèce, Etrurie et Rome), Paris, 1963, p. 6. 25 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 17. 26 O interesantă prezentare a divinației în diverse spații și epoci este realizată de André Caquot, Marcel Leibovici, La divination, Paris, Presse Universitaire de France, 1968. 27 Alexandra David-Neel, Magia dragostei și magie neagră, traducere de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
p.145. 31 Marcus Tullius Cicero, op. cit., p. 18. 32 Tucidide, Războiul peloponeziac, V, traducere de N.I. Barbu, București, Ed. Științifică, 1996, p. 103. 33 Marcus Tullius Cicero, op. cit., p. 20. 34 Ibidem. 35 Ibidem. 36 Ibidem, p. 63. 37 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit. 38 Ibidem, p. 17. 39 Robert Muchembled (coord.), Magia și vrăjitoria în Europa din Evul Mediu pînă astăzi, traducere de Maria și Cezar Ivănescu, București, Ed. Humanitas, 1997, pp. 15-19. 40 Ibidem, p. 7. 41 Ibidem, p. 18
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
81. 55 Mihaela Paraschiv, "Studiu introductiv" la Marcus Tullius Cicero, op. cit., pp. 17-18. 56 O seamă de lucrări de referință în domeniul antropologiei au recunoscut și folosit clasificarea divinației stabilită în Antichitate. Ne referim, în primul rând, la autori precum Auguste Bouché-Leclercq, Istoria divinației în Antichitate, Jean-Pierre Vernant, L. Vandermeersch, J. Gernet, J. Bottéro, R. Crahay, L. Brisson, J. Carlier, D. Grodzynski, A. Retel-Laurentin, Divination et rationalité, André Caquot, M. Leibovici, La Divination, Pierre Bonte, Michel Izard, Dicționar de etnologie și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
numit lituus zonele de pe cer în interiorul cărora trebuiau făcute observațiile (vezi p. 59). Desigur, există și alte nume la fel de celebre care s-au preocupat de arta divinatorie: Platon, Aristotel, Xenofan, Thales, istoricii Fabius, Gellius, Coelius etc. (vezi p. 73). 58 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 98. 59Prodigii sunt numite toate acele fapte sau fenomene ciudate, neașteptate, inexplicabile, care nu au o cauză limpede. 60 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 112, cu referire la Porphyrios, De abstinentia, III, 5. 61 S. Florea Marian, Ornitologia
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
preocupat de arta divinatorie: Platon, Aristotel, Xenofan, Thales, istoricii Fabius, Gellius, Coelius etc. (vezi p. 73). 58 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 98. 59Prodigii sunt numite toate acele fapte sau fenomene ciudate, neașteptate, inexplicabile, care nu au o cauză limpede. 60 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 112, cu referire la Porphyrios, De abstinentia, III, 5. 61 S. Florea Marian, Ornitologia poporană română, II, Cernăuți, 1883. 62 Elena Sevastos, Călătorii prin Țara Românească apud S. Florea Marian, Înmormântarea la români, București, Ed. "Grai și
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a simbolismului șarpelui este oferită de o lucrare ce propune o cercetare interdisciplinară a unor practici șamanice: Jeremy Narby, Șarpele cosmic. ADD-ul și originile cunoașterii. Șamanii, stăpânii haosului, traducere de Irina Tudor Dumitrescu, București, Ed. Dao Psi, 2005. 66 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 135. 67 Ibidem, p. 136. 68 Marcus Tullius Cicero, op. cit., p. 97. Așa cum o prezintă Cicero, cledonomanția era un fapt extrem de serios în vechiul Imperiu Roman. În funcție de ceea ce sugerau unele cuvinte sau nume rostite se putea organiza
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Cluj, 1987 etc. 72 Căița desemnează, în satul tradițional românesc, membrana amniotică ce învelește capul unor copii la naștere. 73 G.S. Ionescu, Mică colecție de superstiții populare române, apud S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit., p. 47. 74 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 145. 75 Roger Mucchielli, Fața omului și caracterul, traducere, avanprefață și note de Leonard Gavriliu, prefață de Nicolá Pende, București, Ed. IRI, 2000. Demne de remarcat sunt bogata cazuistică adusă în atenție de autor și interpretările pe
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, ed. cit., p. 227. 89 Mai multe detalii în ceea ce privește simbolurile și credințele legate de piatră, în M. Eliade, Tratat de istorie a religiilor, ed. cit., pp. 207-227. 90 Monica Budiș, Microcosmosul gospodăresc, ed. cit. 91 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., pp. 177-161. Aici autorul face o analiză a divinației astrologice în Antichitatea greacă și enumeră cele câteva principii pe care s-a clădit această formă divinatorie devenită "en vogue" în zilele noastre. 92 Mircea Eliade, Sacrul și profanul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
tradițiile, divinitatea supremă își are sălașul în văzduhuri: în Țara de Foc, Zeul se numește "Locuitor al Cerului"; în cazul populației yoruba, "Proprietar al Cerului"; la koriaki, "Cel de Sus"; la ainuși, "Căpetenia divină a cerului" etc., scrie autorul. 93 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 217. 94 Pentru mai multe detalii, vezi Ion Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, București, Ed. Paideia, 2002. 95 Amintim aici o foarte interesantă lucrare semnată de Solas Boncompagni, Lumea simbolurilor, București, Ed. Humanitas, 2003
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sub semnul întrebării credința. 149 Bronislaw Malinowski, Magie, știință și religie, traducere de Nora Vasilescu, Iași, Ed. Moldova, 1993, pp. 119-120. 150 Jakob Böhme, apud J. Maxwell, Magia, traducere de Maria Ivănescu, București, Ed. Univers Enciclopedic, 1995, p. 12. 151 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 21. 152 Ibidem. 153 De exemplu, cunoscutul antropolog englez Edward B. Tylor, în Primitive culture (Londra, 1903, vol. II), nu face nici o distincție între magie și științele oculte în general. 154 Antoaneta Olteanu, în Școala de solomonie
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
diferite: prima cochetează cu cunoașterea în formele sale subtile și ascunse, cea de-a doua fiind mai atrasă de practică și ritual. Tot despre magie divinatorie scrie și J. Maxwell, considerând-o "ramura cea mai stufoasă" a magiei naturale. 155 Auguste Bouché-Leclercq, op. cit., p. 21. 156 Este cunoscută definiția dată de celebrul Pliniu magiei: Nimeni nu se mai îndoiește că magia s-a născut din medicină". 157 J. Maxwell, op. cit., p. 11. 158 Ion H. Ciubotaru, Catolicii din Moldova. Universul culturii
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
religioase pentru a fi realmente liberi și pentru a accede la o autonomie fericită" (p. 354). ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- SOCIOANTROPOLOGIA FENOMENELOR DIVINATORII 8 1 89 Cuvânt înainte Divinația. Definiții și delimitări conceptuale Divinația în societate Tipuri divinatorii Scurtă critică a modelului propus de Auguste Bouché-Leclercq Cercetarea socioantropologică a divinației Divinație și magie 109 Divinația și magia: discipline spirituale Forme gnoseologice în practicile divinatorii Specialiștii actului divinatoriu Actorii sociali ai practicilor divinatorii Spațiul actului divinatoriu și simbolistica sa Instrumentarul și obiectele folosite în practica divinației
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și Politice sub titlul Violența în mediul școlar (Dupâquier, 1999), care împinge la extrem calificarea etnică a delincvenței, între altele într-un capitol intitulat " Un exemplu de nuclee dure în Mureaux". Astfel, un profesor chestionat (și aprobat) de membrii acestei auguste adunări nu ezită să diferențieze și să ierarhizeze "imigranții" buni și răi: În ce-i privește pe portughezi [...] n-avem probleme [...]. Celula lor familială este mult mai puternică decât celula franceză. Diferența față de tinerii arabi constă și în faptul că
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Association for the Study of Adult Education, University of Calgary, 1988 MOULIN, RAYMONDE (coordonator), Sociologie de l'art, L'Harmattan, Paris, 1999 MOULIN, RAYMONDE, L' artiste, l'institution et le marché, Flammarion, Paris, 1997 MUNTEAN, ANCA, Incursiuni în creatologie, Ed. Augusta, Timișoara, 1994 MUREȘAN, P., Culoarea în viața noastră, Ed. Ceres, București, 1987 NECULA, MARCEL, Rezultatele anchetei psihosociologice desfășurate la Muzeul Tehnicii Populare în CIBINIUM, Sibiu, 1974-1978 NECULA, VIORICA, "Muzeul american în aer liber. Probleme de educație a tineretului" în Studii
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
boală foarte severă. Clinica este astfel inclusa în Programul național de infarcte cu supradenivelare de segment ST, asigurând asistență medicală în această patologie două zile/săptămână cu garda separată față de cea de cardiologie. Datorita volumului mare de lucru în luna august se va deschide un al doilea laborator de cardiologie intervențională. F. O altă mare realizare a secției de cardiologie a fost crearea unui Laborator de electrofiziologie care, din păcate, nu are un spațiu dedicat ci este comasat cu laboratorul de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
superstitione (citată de Augustin) și Publius Cornelius Tacitus, Hist. IV,3, care îi acuzau pe evrei că erau pur și simplu leneși, se împotriveau muncii (Stern 1976, pp. 431 și 1980, pp. 18 ș.u.), în timp ce poeții și istoricii epocii auguste considerau că sâmbăta este ziua lui Saturn, planeta funestă, scoțând la iveală astfel „adevărata” sa origine și urmând raționamente asemănătoare cu cele pe care le-am prezentat puțin mai sus (vezi 14.2.a; Stern 1976, pp. 318-320). 15 Sărbători
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
de toate felurile. Împăratul Antonius Pius(138-161) are și el de lucru cu zurba ivriților care se îmbolnăviseră rău de revelații și alte emanații astfel că a trebuit să-i liniștească pe unii cu sabia cum spun autorii lucrării Historia Augusta în capitolul V, scrisă către sfîrșitul secolului lV. Împăratul Marcus Aurelius(161-180), îi condamnă pe iudeo-creștini pentru tulburările pe care le fac în imperiu. De la mijlocul secolului ll se observă la frăția iudeo-creștinilor o desprindere clară de mozaismul schismatic al
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
boemă ci și estetă) însă criticul citat anterior revine hotărît să constate continuități și similitudini: "Soarele arzător, mediteranean, strălucește în spiritul lui Ion Luca, al aceluia mai ales din comedii; Matei este agonia solară, cu purpura ei bolnavă și totuși augustă. Nu sunt de loc înclinat să văd o totală despărțire între literatura lui Ion Luca și a lui Matei; constat însă o schimbare de planuri și o degradare a substanței sufletești." Teoria similitudinilor se regăsește însă și la Silvian Iosifescu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Paris, p.1423-1475 DURÂND, Gilbert, Figuri mitice și chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză, Nemira, București, 1998 DURÂND, Gilbert, Introdution à la mythologie, mythes et société, Paris, 1996 DURÂND, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, Univers enciclopedic, București, 2000 DUZALAY, Auguste, L'Opéra des Rougon-Macquart. Essai de rythmologie romanesque, Paris, Klincksieck, 1983 ÉCHELARD, Michel, Histoire de la littérature en France au XIXe siècle. Romantisme, réalisme, symbolisme, Hatier, Paris, 1984 ECO, Umberto; PEZZINI, Isabella, La sémiologie des "Mythologie", în Communications nr.36, 1982
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
George Sorescu, București, 1974; ed. București, 1991; Opere, I-II, îngr. și pref. F. Levit, Chișinău, 1991; Ruxanda Doamna, postfață Dan Horia Mazilu, București, 1992. Traduceri: Ivan Kaidanov, Istoria imperiii rosiene, I-II, Iași, 1832-1833; F. Romani, Norma, Iași, 1838; August von Kotzebue, Fiul pierdut, Iași, 1839, Pedagogul, Iași,1839; Florian, Mirtil și Hloe, Iași, 1850. Repere bibliografice: Ioan Negre, Gheorghe Asachi. Viața, lucrările, scrierile sale și epoca în care a trăit. 1788-1869, Piatra Neamț, 1882; C. Calmuschi, Gheorghe Asachi. Viața și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
special militante pentru drepturile femeii, ca Irina Duka, Edith Cavell, Doamna de Sévigné, Ellen Key, Maria Bașkirțev, Ștefania Mărăcineanu, Josephina Buttler, Mary Webb ș.a. Consacră un număr special morții reginei Maria, inserează necroloage pentru Emilia Rațiu, Olga Demetriu, Maria Gavrilescu, Augusta D. Faur ș.a., prezintă secvențe din activitatea Elenei C. Meissner, Mariei Dimitriu-Castano, Emiliei Humpel Maiorescu, Clotildei Averescu, Mariei Baiulescu. Rubricile obișnuite sunt „Buletin politic”, „Cronica feministă”, „Figuri de femei”, „Colțul bibliotecei” (unde apar articole ca Arta cititului, Romanul englez), „Medicale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
Versuri și proza, 1984, p. 248: "Am pomenit de ermetismul memoriilor lui Gauss, în general, și al faimoasei secțiuni a cincea, în particular. El derivă dintr-o anumită concepție a artei teoremei, pe care Gauss o vedea că un text august, ca o inscripție, al cărei laconism e însăși garanția durabilității ei. Redactarea îi lua un timp considerabil, nu prin poleirea frazelor, ceea ce ar fi fost o zădărnicie, dar prin munca de eliminare a prisosurilor, de organizare internă a ideilor: de
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Poet-poetă. Scandalizat, părintele său îl mută la Buzău, unde își avea garnizoana, și, după trecerea bacalaureatului, îl trimite la Paris pentru studii juridice. C. rămâne din 1899 până în 1903 în metropola franceză, unde îi vizitează pe Anatole France și pe Auguste Rodin și participă la mitingurile muncitorești. Revenit în țară își ia licența în 1903 și este numit judecător de pace la Panciu, de unde este mutat la Fierbinți și apoi la Brăila. Profesiunea îi dă răgaz să se ocupe și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
anumită măsură de alte părți ale societății, așa că ce se întâmplă într-un domeniu din societate are efecte importante și în alte domenii. În această idee, unii gânditorii sociali au văzut adesea societatea și acțiunea acesteia ca un organism viu. Auguste Comte, Herbert Spencer și (mile Durkheim au folosit această analogie. Dacă ne gândim la propriul nostru corp, atunci este foarte clar că pentru a supraviețui, acesta depinde de inima, creierul, stomacul și ficatul nostru. Fiecare din aceste organe asigură o
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
al Ungariei (895-1000 d. Chr.) și se sfârșește cu Bătălia de la Mohaci din 1526; c) timpul nou începe odată cu "desfacerea totală a Transilvaniei de Ungaria", timp în care Transilvania a fost condusă de proprii săi principi, până la includerea patriei sub "augusta casă austriacă" (1538-1699). Toate cele trei istorii sunt concepute de pe poziții provinciale, situând fiecare principat în propriul său cadru de referință. Originea. Piesa de rezistență a întregii armături istoriografice a Școlii Ardelene, mai puțin accentuată de către romantici, originea pur latină
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]