3,756 matches
-
și 4. În anul 1965 clasându-se mașina „Praga” formația a fost dotată cu un SR. 114, utilaj cu performanțe deosebite la aceea vreme - vezi anexa nr. 5. Cu acest prilej viața formației se transformă (este dotată cu echipament adecvat - brâie, costume, accesorii de bună calitate și echipament de protecție; se îmbunătățesc intervențiile, apar o serie de manifestări cu caracter emulativ între formații - vezi anexa nr. 6 și 7. În anul 1967 formația civilă de pompieri Negrești obține locul I pe
Negrești-Oaș () [Corola-website/Science/300528_a_301857]
-
miezul nopții în cel mai aprig ger, plutarul își părăsește patul călduros; când luna luminează, pe la trei, sute sau chiar mau mulți plutari, își mână vitele peste munții uriași, la distanțe de două-trei mile, în zăpada ce le ajunge până la brâu sau și mai sus ajung la grinzile acoperite cu zăpadă. Câtă oboseală să scoată de sub mulțimea de zăpadă grinzile de brad, și să pună părțile mai groase pe sania care pare minusculă sub grinzile uriașe; câtă grijă și necaz, pentru
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
la distanță unul față de celălalt, pe vârfurile a două dealuri. Renumitul "tuf de Hădăreni" (strat reper, gros de câțiva metri), care aflorează pe dealul învecinat, a servit ca material de construcție pentru multe case din localitate. Stratul are forma unui brâu ondulat, de culoare cenușie, de unde denumirea sa locală ("Dealul cu Brâu"). În anul 1992 satul Hădăreni număra 870 de locuitori, dintre care 600 români (69,0%), 147 maghiari (16,9%) și 123 romi (14,1%). La 20 septembrie 1993, pe
Hădăreni, Mureș () [Corola-website/Science/300582_a_301911]
-
tuf de Hădăreni" (strat reper, gros de câțiva metri), care aflorează pe dealul învecinat, a servit ca material de construcție pentru multe case din localitate. Stratul are forma unui brâu ondulat, de culoare cenușie, de unde denumirea sa locală ("Dealul cu Brâu"). În anul 1992 satul Hădăreni număra 870 de locuitori, dintre care 600 români (69,0%), 147 maghiari (16,9%) și 123 romi (14,1%). La 20 septembrie 1993, pe fondul unei stări tensionate datorate comportamentului unor romi din sat, precum
Hădăreni, Mureș () [Corola-website/Science/300582_a_301911]
-
albă, cămașă de pânză albă, lungă până aproape de genunchi, pieptar din blană de miel și suman din pănură neagră sau cojoc, iarna, iar vara era abandonat cojocul și înlocuiți cioarecii cu ițari dintr-o combinație de lână și cânepă. La brâu purtau șerpar din piele, iar pe cap căciulă din blană neagră de miel sau pălărie cu boruri largi. Încălțămintea erau opincile la marea majoritate, iar cei mai înstăriți purtau cizme și bocanci - acestea formând portul bărbătesc. Portul femeiesc se compunea
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
cu boruri largi. Încălțămintea erau opincile la marea majoritate, iar cei mai înstăriți purtau cizme și bocanci - acestea formând portul bărbătesc. Portul femeiesc se compunea din poale din pânză, catrințe țesute din lână sau stofă din aceeași țesătură, prinsă în brâu cu o „lorineață” țesută, cămașă din pânză albă cu șire cusute sau țesute, pieptar din blană de miel cu „zăgărea”, suman din pănură neagră sau cojoc. Pe cap purtau năfrămi groase de lână țesute sau croșetate, iar cele mai tinere
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
struț, pe care urmează să o dea la naș. Pornind de la bucătărie și îndreptându-se spre masa nașilor, acompaniată de primaș, aceasta chiuie: Din jocurile mai mult jucate la nunți erau: „De-a lungul” și „Învârtita”, jocurile feciorești ca: Sârba, Brâul, Bătrâneasca și Cernuta. După chiuitul găinii starostele adună cinstea, începând de la nași și continuând cu toți mesenii care îi cinstesc pe miri, cu bani sau cu alte daruri, spunând: „De la noi atât, de la Dumnezeu mai mult!”. În același timp închină
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
interior, după ce se goleau camerele de locuit de mobile se „văruiau" (se dădeau 2-3 straturi de var), aceasta era și o dezinfecție a camerelor, a locuinței. Tot de sărbători, mai ales copii dar și adulții primeau cadouri: haine, încălțăminte, căciuli, brâie, haine „de oraș"(în primele decenii ale secolului XX). În postul crăciunului se strângeau pe ulițe sau în case copiii și tinerii în vederea învățării colindelor, cu care mergeau în seara de ajun la colindat. În aceași seară tinerii obișnuiau să
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
umplerea acestora cu tutun, umezirea acestora cu buzele și în final aprinderea, folosind amnarul și iasca. Uneori în loc de foițe se mai folosea și hârtia de ziar (care însă nu prea stătea lipită). Tabachera era ținută în “șerparul”de piele de la brâu, alături de ceasul cu lanț. În Livadia interbelică existau două prăvălii în: - casa familiei Duncea, care în anii '30 era deservită de soții evrei D-l.“Mișca” și D-na “Frida”, era o crâșmă și o prăvălie mixtă “boltă”(denumită de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și la manșete. Sub haină în funcție de anotimp se purtau flanele și laibăre. Flanelele-,sfetărele” erau confecționate din lână, cu sau fără mâneci, fiind purtate la muncă și la sărbători. Laibărele erau confecționate din pănură albă sau gri fiind lungi până la brâu. Lenjeria de corp era confecționată din țesătură de cânepă sau bumbac ( mai recent) și în special de sărbători. Cămașa era largă și lungă, cu poala despicată în părți sau nu, asemănătoare portului dacilor de pe columna lui Traian. De asemenea cămașa
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
recent) și în special de sărbători. Cămașa era largă și lungă, cu poala despicată în părți sau nu, asemănătoare portului dacilor de pe columna lui Traian. De asemenea cămașa scurtă cu mânecă largă se purta peste pantaloni, fiind încinsă cu un brâu din piele. Brâul, numit șerpar sau chimir, de lățimi diferite era folosit a se strânge/încinge la mijloc. El avea buzunare pentru păstrat tutunul, amnarul pentru aprins țigara sau ceasul de buzunar. Izmenele aveau un croi specific, asemănător pantalonilor, fiind
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
special de sărbători. Cămașa era largă și lungă, cu poala despicată în părți sau nu, asemănătoare portului dacilor de pe columna lui Traian. De asemenea cămașa scurtă cu mânecă largă se purta peste pantaloni, fiind încinsă cu un brâu din piele. Brâul, numit șerpar sau chimir, de lățimi diferite era folosit a se strânge/încinge la mijloc. El avea buzunare pentru păstrat tutunul, amnarul pentru aprins țigara sau ceasul de buzunar. Izmenele aveau un croi specific, asemănător pantalonilor, fiind ajustate pe picior
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sau erau confecționate cu două foi din urzeală și la capăt broderie (cipcă), în față și în spate. La începuturile secolului XX șorțurile femeilor vârstnice erau confecționate numai din materiale de culoare neagră. Tinerele purtau la sărbători rochii-fuste, încrețite de la brâu în jos, care erau executate cu materiale țesute în casă sau cumpărate din comerț, gata confecționate. Nemeșoaicele purtau șorț-cătrință numai în față. Pe cap femeile purtau năframe colorate, iar cele vârstnice negre, numite ,chischineu” procurate din comerț. Năframele pentru zilele
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din comerț, gata confecționate. Nemeșoaicele purtau șorț-cătrință numai în față. Pe cap femeile purtau năframe colorate, iar cele vârstnice negre, numite ,chischineu” procurate din comerț. Năframele pentru zilele de sărbătoare erau mari cu ciucuri (ciocoți), care cuprindeau și umerii până la brâu. Pieptănătura nemeșească a femeilor consta din împletirea părului în două cozi (chici) care se încolăceau sub formă de coc (conci) în vârful capului sau la ceafă. Pentru purtatul pe cap al greutăților (poverilor), alimente trasportate la câmp, se purta părul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
papuci de casă din postav, - sfetăr - jerseu, flanea, - sicrini - ladă de zestre, - spată- componentă a războiului de țesut, - spetează - piesă dreptunghiulară de cca. 50 cm, cu dinți printre care trec firele de țesut la război, - straiță - săculeț de pânză, cu brâu de ținut în mână sau pe umăr, confecționată din țesătură frumos colorată, - strimfli - ciorapi de lână, - strujac - saltea pentru pus în pat umplută cu paie, - sucală ( vârtelniță ) - ustensilă pentru pregătirea firului de țesut, - șerpar - chimir, - știompi - borne de piatră sau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mod particular, în sensul în care de pe ouă se îndepărtează culoarea și nu ceara, ca în alte locuri din țară, prin intermediul „borșului” care înlătură culoarea roșie lăsând vizibile modelele de ceară conturate în relief pe suprafața oului. Dintre modele amintim: brâul Maicii Domnului, calea fără sfârșit, grebla, creasta cocoșului etc. Tot acum, în Duminica Albă, numită și Duminica Mătcii, avea loc înainte vreme obiceiul „înfrățirii”, al „legării de frați și surori”, prin schimbarea de „ouă scrise” între tineri, care se salutau
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
fie văzute de către toată lumea ca semn al relației dintre cei doi. Puteau fi văzuți astfel, odinioară, în Somușca, la fel ca și în Cleja, Faraoani ori Galbeni, flăcăi care purtau cu mândrie flori și gherdane la pălărie și șervet la brâu. Nici flăcăii nu se lăsau mai prejos dăruind fetelor inele, mărgele, cercuri și nelipsitele „zale”. În cadrul ciclului familial, nunta ocupă un loc bine determinat prin latura ei spectaculară, prin implicarea (mai mult sau mai puțin directă) pe o scară mai
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
din lâna oilor și din cânepa cultivată de ele, atât îmbrăcăminte trebuitoare lor, cât și pentru negoț. Astfel lucrau: ițari subțiri din lână pentru vară, ițari groși, bătuți la pică, pentru iarnă, numiți cioareci, sumane, sarici, scoarțe, leicere, păretare, fote, brâie, călțuni, pânză, cămeși, și altele. Piața de desfacere a acestor manufacturi era renumitul iarmaroc din comună. Odată cu decăderea iarmarocului și schimbarea portului strămoșesc, a decăzut și industria casnică. Cea mai importanta activitate industriala, este cea a exploatarii si prelucrarii lemnului
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
potrivit de largă, cu stâlpi sau fără. Pe stâlpii prispei se sprijină cosoroaba și capetele grinzilor cu întreg acoperișul. La stâlpii din față este întotdeauna o culme, pe care se întind rufele la uscat. Pereții sunt văruiți și cu un brâu negru tras jos, înafară de peretele din dosul casei, care este totdeauna nevăruit. Are însă trei cruci albe trase cu bidineaua înmuiată în var. În bârnele pereților sunt înfipte niște penițe de lemn, numite „puricei”, pe care se sprijină lutul
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
fundul drept și marginile răsfrânte puțin, în care își țineau amnarul, iasca și cremenea pentru aprins țigările, iar vara, pălării din pâslă neagră cu boruri mici, pe care le procurau de la Brașov. Cămășile purtate de localnici erau din cânepă, un brâu colorat de lână și un chimir; peste cămașă ei îmbrăcau vara laibărul (o vestă scurtă din dimie) și un suman scurt, iar iarna pieptare (bunde din blana de oaie, înfundate la piept și încheiate peste umar si la subsioară) și
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
a avut consecințe aproape dezastruoase, întrucât la aterizare schiurile s-au afundat adânc în zăpadă, băiatul fiind proiectat înainte: „cu capul înainte, am descris un frumos arc prin aer ... [când] am coborât din nou, m-am îngropat în zăpadă până la brâu. Băieții au crezut că mi-am rupt gâtul, dar imediat ce au văzut că este viață în mine ... a izbucnit un strigăt de râsete ironice.” Entuziasmul lui Nansen pentru schi nu a scăzut, deși, după cum își amintește el, eforturile i-au
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
ce se asemănau atât ca ritm cât și ca melodie cu cele din Bucovina. Dintre aceste dansuri, care au început treptat să dispară, amintim: Alte dansuri cunoscute și jucate de tinerii leșeni, au fost, și unele mai sunt și astăzi: "brâul, roata cu fete, de-a mâna, țigănește, învârtita". Cu ani în urmă, hora se desfășura în pavilionul din centrul satului, care părea o grădină de flori, frumusețea costumelor, cămășilor și a pânzăturilor constituind o adevărată expoziție de artă. Hora era
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
răsturnată. În partea superioară, în dreapta, în câmp roșu, se află trei fructe de corn, toate de aur. În partea superioară, în stânga, în câmp de argint, se află un mesteacăn verde dezrădăcinat. În vârful scutului, în câmp albastru, se află două brâuri undate de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Corni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
radio, vizionări de filme, șezători și conferințe cu caracter științific. Stema comunei a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului României nr. 273 din 23 aprilie 2014 și se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în chef de un brâu undat de argint. În partea superioară, în chef, în câmp albastru, se află o carte deschisă de argint. În partea inferioară, în câmp roșu, se află o oaie de argint, privind din față. Scutul este timbrat de o coroană murală
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
ridicarea monumentului în onoarea lui Nicolae Titulescu, declarat cu acest prilej cetățean de onoare al localității Crasna. Monumentul, amplasat în fața Centrului de Sănătate (pe atunci judecătorie și prefectură), repezintă harta României Mari, încadrată sus de globul Pământesc înconjurat de un brâu cu inscripția: "Jus et lex pro patria", iar jos de un text care reproduce un fragment dintr-o cuvântare celebră rostită la Liga Națiunilor de către Nicolae Titulescu: "Hotarele actuale ale României sunt rezultatul evoluției de veacuri a unei idei de
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]