3,579 matches
-
Paris). De asemenea, a scris diferite articole în „Enciclopedia Islamului” în editura Brill, capitolul „Economie, societate, instituții” din Enciclopedia Cambridge a Islamului și în revista „Arabica”. În contrast cu modestia care îl caracteriza, Cahen a fost denumit de unii din colegii de breaslă „decanul istoriei sociale musulmane” și „unul din istoricii islamului de cel mai mare răsunet din secolul al XX-lea” Între istoricii americani care l-au apreciat în mod deosebit se număra și Mark Cohen. Cartea cea mai faimoasă, de concepție
Claude Cahen () [Corola-website/Science/322963_a_324292]
-
(în , în ) este un turn construit în secolul al XIV-lea de breasla săsească a dulgherilor în orașul Sibiu. Turnul făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Turnul Dulgherilor este cel mai nordic dintre cele trei turnuri aflate pe str. Cetății (în ). Incinta a III-a a ansamblului
Turnul Dulgherilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323905_a_325234]
-
(în ) este un turn construit în secolul al XV-lea de breasla săsească a olarilor în orașul Sibiu. Turnul făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Turnul Olarilor este unul din cele trei turnuri aflate pe str. Cetății (în ), fiind situat între Turnul Archebuzierilor și Turnul Dulgherilor
Turnul Olarilor din Sibiu () [Corola-website/Science/323912_a_325241]
-
orașul Sibiu și care făcea partea din cea de-a treia centură de fortificații a orașului. Turnul se afla deasupra Porții Cisnădiei (una dintre cele patru porți ale orașului) și proteja această poartă de acces în cetate, fiind apărat de breasla măcelarilor. El se afla la capătul vestic al străzii Cisnădiei (azi "Nicolae Bălcescu"), la intersecție cu strada Tribunei. Lovită de un trăsnet la 27 iunie 1594, Poarta Cisnădiei a fost transformată în ruine și reclădită apoi în același an. Atât
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
ce desparte Parcul ASTRA de strada Tribunei. Asediile otomane de la mijlocul secolului al XV-lea au determinat necesitatea întăririi fortificațiilor orașului, precum și o organizare mai eficientă a apărării cetății. În anul 1457, cele patru porți ale orașului au fost repartizate breslelor înstărite și bine organizate, care urmau să le apere. Poarta Turnului a fost dată breslei croitorilor, Poarta Ocnei - breslei cizmarilor, Poarta Elisabeta (sau a Gușteriței) - breslei cojocarilor, iar Poarta Cisnădiei a revenit breslei măcelarilor. În caz de asediu, această poartă
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
au determinat necesitatea întăririi fortificațiilor orașului, precum și o organizare mai eficientă a apărării cetății. În anul 1457, cele patru porți ale orașului au fost repartizate breslelor înstărite și bine organizate, care urmau să le apere. Poarta Turnului a fost dată breslei croitorilor, Poarta Ocnei - breslei cizmarilor, Poarta Elisabeta (sau a Gușteriței) - breslei cojocarilor, iar Poarta Cisnădiei a revenit breslei măcelarilor. În caz de asediu, această poartă urma să fie apărată de 33 de oameni. În anul 1577 s-a construit o
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
fortificațiilor orașului, precum și o organizare mai eficientă a apărării cetății. În anul 1457, cele patru porți ale orașului au fost repartizate breslelor înstărite și bine organizate, care urmau să le apere. Poarta Turnului a fost dată breslei croitorilor, Poarta Ocnei - breslei cizmarilor, Poarta Elisabeta (sau a Gușteriței) - breslei cojocarilor, iar Poarta Cisnădiei a revenit breslei măcelarilor. În caz de asediu, această poartă urma să fie apărată de 33 de oameni. În anul 1577 s-a construit o rondelă de artilerie în fața
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
a apărării cetății. În anul 1457, cele patru porți ale orașului au fost repartizate breslelor înstărite și bine organizate, care urmau să le apere. Poarta Turnului a fost dată breslei croitorilor, Poarta Ocnei - breslei cizmarilor, Poarta Elisabeta (sau a Gușteriței) - breslei cojocarilor, iar Poarta Cisnădiei a revenit breslei măcelarilor. În caz de asediu, această poartă urma să fie apărată de 33 de oameni. În anul 1577 s-a construit o rondelă de artilerie în fața Porții Cisnădiei. De asemenea, a fost amenajat
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
patru porți ale orașului au fost repartizate breslelor înstărite și bine organizate, care urmau să le apere. Poarta Turnului a fost dată breslei croitorilor, Poarta Ocnei - breslei cizmarilor, Poarta Elisabeta (sau a Gușteriței) - breslei cojocarilor, iar Poarta Cisnădiei a revenit breslei măcelarilor. În caz de asediu, această poartă urma să fie apărată de 33 de oameni. În anul 1577 s-a construit o rondelă de artilerie în fața Porții Cisnădiei. De asemenea, a fost amenajat în exterior și un lac artificial care
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
a intrat Mihai Viteazul în Sibiu după bătălia de la Șelimbăr (1599). Poarta Cisnădiei avea un rol economic important pentru Sibiu, făcând legătura cu Dumbrava Sibiului, unde se aflau atelierele, morile și fermele orașului. În secolul al XVII-lea, “după voința breslei măcelarilor”, târgul de vite al orașului a fost mutat de pe strada Valea Mare într-un spațiu aflat în apropiere de Poarta Cisnădiei. În interiorul fortificațiilor, de-a lungul zidurilor, unii locuitori și-au construit case. Administrația orașului a hotărât în 1694
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
Paris și Calgary. După un stagiu într - un birou avocațial din anul 1989, în 1991 a obținut autorizația de practicare a avocaturii în cantonul Argovia. A lucrat apoi ca avocată la Muri și Wohlen în asociere cu alți colegi de breaslă, a fost membră în consiliul de administrație al unor întreprinderi și bănci, fiind totodată activă în cadrul universităților populare din cantonul natal. Doris Leuthard este căsătorită cu avocatul Roland Hausin. Activă în cadrul Partidului Creștin Democrat, al cărui vicepreședinte a fost aleasă
Doris Leuthard () [Corola-website/Science/319463_a_320792]
-
Mai târziu a minimalizat însemnătatea militantistă a acestor întâlniri, prezentându-le ca fiind mai mult de interes antropologic. În 1967 Levin a publicat în revista literară „Yokhni” un poem intitulat „Binecuvântările zorilor” care s-a bucurat de aprecieri în rândurile breslei. Poemul a reapărut mai apoi în cartea „Viețile morților” (Hayey hametim). Ziarul Haaretz i-a publicat și el niște povestiri -„Dina cea îndărătnică” (Dina ha'akshanit) și „Pszishpesh” (1966). O altă povestire din acea perioadă a fost inclusă în volumul
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
liberal al Războiului Rece", din cauza atitudinii negative pe care a avut-o față de marxism. Viziunea să liberală se apropie de gândirea politică a lui Isaiah Berlin, Friedrich August von Hayek și a lui Karl Popper. Considerat de unii colegi de breaslă (Louis Namier) că prea sentimental, Talmon nu a negat influență asupra să a evenimentelor cutremurătoare ale secolului al XX-lea în care a trăit. (vezi citatul din „Israel între națiuni”, asupra soartei evreilor în Holocaust s-a născut în anul
Yaakov Talmon () [Corola-website/Science/319971_a_321300]
-
în teritoriu ungar, Bratislava a fost desemnată capitala Ungariei în 1536, făcând parte din Imperiul Habsburgic, în ceea ce avea să fie o nouă eră. Bratislava a devenit un oraș al încoronărilor, sediu al regilor, arhiepiscopilor (1543), nobilimii și organizațiilor și breslelor majore. Între 1536 și 1830, 11 regi și regine au fost încoronați în Catedrala Sfântului Martin. Cu toate acestea, secolul al XVII-lea a fost marcat de rebeliuni anti-habsburgice, lupte cu turcii, inundații, epidemii și alte dezastre. Reforma protestantă a
Bratislava () [Corola-website/Science/297232_a_298561]
-
în special din stupi), care privea în special boierimea mică, crescători de albine. Din celelalte privilegii date de Dimitrie Cantemir se remarcă lipsa unor favoruri domnești date marilor boieri, mai multe acte fiind date oamenilor săraci. Astfel este privilegiul pentru breasla mișeilor calici din Roman, pentru breasla cioclilor din Iași, pentru niște "jupânese sărace" văduve etc.(P.P.Panaitescu, "op.cit". p.98). Domnul Moldovei obține reluarea pentru țară a mănăstirilor închinate patriarhiei din Ierusalim (în urma unei înțelegeri cu patriarhul de Ierusalim
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
în special boierimea mică, crescători de albine. Din celelalte privilegii date de Dimitrie Cantemir se remarcă lipsa unor favoruri domnești date marilor boieri, mai multe acte fiind date oamenilor săraci. Astfel este privilegiul pentru breasla mișeilor calici din Roman, pentru breasla cioclilor din Iași, pentru niște "jupânese sărace" văduve etc.(P.P.Panaitescu, "op.cit". p.98). Domnul Moldovei obține reluarea pentru țară a mănăstirilor închinate patriarhiei din Ierusalim (în urma unei înțelegeri cu patriarhul de Ierusalim Chrisant Notara) și anume a unor
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]
-
reprezentați în fundal că urși. Tanzimatul a fost o perioadă de reforme, care a durat din 1839 până în 1876. În această perioadă s-a format prima armata modernă, bazată pe recrutări naționale. Sistemul bancar a fost de asemenea reformat, iar breslele au fost înlocuite cu fabricile moderne. Din punct de vedere economic, imperiul avea greutăți mari în plată ratelor la împrumuturile luate de guvern de la băncile europene. Din punct de vedere militar, otomanii au pierdut controlul asupra unor teritorii (precum Egiptul
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
președinte activ Zaharia Stancu. 1954-1955 - Este laureat al Premiului de Stat și membru al Academiei Române. 1964 - Devine deputat în Marea Adunare Națională. 1962-1964-1966-1972 - Este ales și reales în funcția de Președinte al Uniunii Sriitorilor, „cel mai profund, frumos și devotat breslei” (Alexandru Balaci). 1971 - Primește premiul internațional "Gottfried von Herder". 1972 - La împlinirea vârstei de 70 de ani este sărbătorit ca o mare valoare națională. 1974 - La 5 decembrie moare la București.
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
demografice. În 1790, populația Franței număra 27,9 milioane de locuitori. O altă componentă a Stării a Treia era alcătuită din muncitori urbani, ce trăiau la oraș în locuințe aglomerate și insalubre. Erau necalifaci și săraci. Meșteșugarii erau organizați în bresle. La Paris, în 1776, numărau 100 000 de membri, o treime din populația masculină. Munceau 16 ore pe zi, 6 zile pe săptămâna. Aveau interdicția de a se asocia pentru a obține salarii mai mari sau condiții mai bune de
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
a primelor două stări privilegiate aveau un vot pentru alegerea deputaților lor. Deputații stării a treia urmau să fie aleși printr-un complicat sistem de alegeri indirecte. Bărbații de peste 25 de ani au votat în adunarea de la nivelul parohiei sau breslei lor dacă au plătit impozitele. Alegeau reprezentanți care alegeau deputați la rândul lor. Electorii celor trei stări au redactat caietele de doleanțe și sugestii de reforma. Starea Întâi cerea că episcopii să nu aibă mai mult de o singură dioceza
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
tarifele interne și s-a creat o piață națională, favorizată și de creșterea unui sistem unic de măsuri și greutăți-sistemul zecimal, care a fost aplicat în întreaga Franță. Deputații s-au debarasat de orice corporație cu privilegii speciale. În 1791, breslele au fost desființate pentru că limitau accesul la anumite meserii. În iunie 1791, o alianța de 80.000 de muncitori parizieni a amenințat cu greva generală pentru a obține salarii mai mari, astfel, Adunarea a votat legea Le Chapelier, după numele
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
János (1817 - 1882) se distinge prin activitatea sa. Versurile sale oglindesc participarea poetului la evenimente. După o scurtă perioadă de libertate, teritoriul Salontei este reintegrat în Imperiul Habsburgic sub un regim absolutist. La începutul secolului XIX meșteșugarii se organizează în bresle. Prima breaslă, cea a cizmarilor, se înființează în anul 1820, iar cea a tăbăcarilor în 1836. În 1872, meseriașii, cu excepția cizmarilor constituie Uniunea Mixtă a Meseriașilor. La sfârsitul secolului XIX în evidența meseriașilor figurează aproape 500 de meșteri cu brevete
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
1882) se distinge prin activitatea sa. Versurile sale oglindesc participarea poetului la evenimente. După o scurtă perioadă de libertate, teritoriul Salontei este reintegrat în Imperiul Habsburgic sub un regim absolutist. La începutul secolului XIX meșteșugarii se organizează în bresle. Prima breaslă, cea a cizmarilor, se înființează în anul 1820, iar cea a tăbăcarilor în 1836. În 1872, meseriașii, cu excepția cizmarilor constituie Uniunea Mixtă a Meseriașilor. La sfârsitul secolului XIX în evidența meseriașilor figurează aproape 500 de meșteri cu brevete de funcționare
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
care are o lungime de 950 m, a început în 1350. Înălțimea inițială a fost de 4 m, dar în secolul al XV-lea a fost înălțat cu încă 3-4 m. A avut 14 turnuri (care aparțineau fiecare câte unei bresle) și 4 bastioane. În prezent mai există 9 turnuri și trei bastioane, dintre care cel mai reprezentativ este Turnul cu Ceas ("Turnul Orelor"). Între anii 1431 și 1435 Vlad Dracul a stat la Sighișoara, așteptând momentul prielnic de a urca
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]
-
Sighișoara și Albești din 31 iulie 1849, Sighișoara a intrat în istoria luptelor revoluționare din sec. al XIX-lea. În această bătălie a murit, printre alții, poetul maghiar Sándor Petőfi. În perioada interbelică Sighișoara a fost reședința județului Târnava Mare. Breslele meșteșugarilor din Sighișoara, 19 la număr, și-au primit primele statute în 1376, statute care aveau la bază legi și obiceiuri mai vechi. Se iau măsuri pentru interzicerea măririi numărului angajaților, se planifică procurarea materiei prime etc. Concurența între bresle
Sighișoara () [Corola-website/Science/296635_a_297964]