3,531 matches
-
acestui fapt, un soi de buclă, ale cărei dereglări și dezechilibre contribuie la regularizarea și reechilibrarea sa. Din secolul al XV-lea pînă la începutul secolului XX, războaiele europene sînt parte integrantă a acestei bucle, care conturează "concertul european". Menținerea buclei presupune însă un minimum de reguli recunoscute și acceptate de către beligeranți: "dreptul neamurilor" (jus gentium), care începînd de la sfîrșitul se-colului al XVII-lea formulează dreptul națiunilor și schițează un drept internațional public; limitarea războaielor la luptele dintre armate și
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
de-a doua din punct de vedere al reflecțiilor asupra ei însăși. Pe măsură ce se disociază de filozofie, știința se asociază tehnicii. Începînd cu Galilei, care își încropește singur luneta, ea are nevoie de dispozitive sau aparate. Se constituie astfel o buclă retroactivă experimente ↔ verificare în care știința solicită, integrează și dezvoltă tehnicile pentru a verifica, în vreme ce tehnicile solicită, integrează și dezvoltă verificările științifice pentru a manipula. Știința pune tehnica în slujba cunoașterii sale, iar tehnica pune cunoașterea științifică în slujba sa
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
nou (noul de dragul noului se degradează în modă, superficialitate, snobism și conformism). Cu alte cuvinte, lucrul cel mai important în viața și devenirea culturii europene este întîlnirea fecundatoare între diversități, antagonisme, concurențe, complementarități, adică dialogica lor. Aceasta este produsul / producătorul buclei "turbionare" în care fiecare element sau moment este în același timp cauza și efectul întregii bucle, care evoluează asemenea unei spirale nebuloase. Dialogica este cea care se află în centrul identității culturale europene, iar nu cutare sau cutare element ori
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cel mai important în viața și devenirea culturii europene este întîlnirea fecundatoare între diversități, antagonisme, concurențe, complementarități, adică dialogica lor. Aceasta este produsul / producătorul buclei "turbionare" în care fiecare element sau moment este în același timp cauza și efectul întregii bucle, care evoluează asemenea unei spirale nebuloase. Dialogica este cea care se află în centrul identității culturale europene, iar nu cutare sau cutare element ori moment al său. Laicul și universalul Cultura europeană nu este doar o cultură ale cărei produse
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
diversității Noua conștiință europeană este așadar din ce în ce mai sensibilă la diversitatea culturală fără seamăn a Europei; ea înțelege că această diversitate constituie patrimoniul său; ea pricepe din ce în ce mai bine că această cultură europeană este o policultură. În sfîrșit, potrivit unei conștientizări în buclă, conștiința bogăției pe care o reprezintă această policultură duce la conștientizarea amenințării, iar conștiința amenințării duce la conștientizarea acestei bogății policulturale. Vine această amenințare dinspre America? Sîntem oare victimele omogenizării moravurilor și standardizării culturale care revarsă în mod irezistibil asupra
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
putea, ar trebui să ajungă la sinergie. Cum spunea Denis de Rougemont, "ecologie, regiune, Europă federată, același viitor"32. Ne aflăm de fapt în faza aleatorie a gestației europene. Și aici, trebuie să nădăjduim într-o cauzalitate de ranforsare în buclă: dezvoltarea gestației europene va face din ce în ce mai vizibilă în ochii noștri comunitatea de destin, ceea ce va contribui într-o și mai mare măsură la această gestație. În gestație se află nu o Super-Națiune, ci o Meta-Națiune. Nu știm dacă gestația va
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
democratică stabilește o relație dialogică complexă, care nu comportă doar complementaritate, ci și antagonism între individual, pe de-o parte, și colectiv și statal, de cealaltă parte. Alegerea periodică a instanțelor executive, legislative și chiar judecătorești stabilește un soi de buclă recursivă în care indivizii guvernează și controlează prin opțiunea lor instanțele care îi guvernează și controlează. Astfel, nu există o armonie prestabilită sau un echilibru definit între individual și supra-individual, nu există o subordonare a unuia de către celălalt, ci doar
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
guvernează și controlează. Astfel, nu există o armonie prestabilită sau un echilibru definit între individual și supra-individual, nu există o subordonare a unuia de către celălalt, ci doar puternica realitate a unuia și a celuilalt, ceea ce permite existența dialogicii lor, și bucla recursivă în care cei controlați (indivizii) își controlează controlorii (guvernul, statul). Democrația instituie în mod viguros pluralismul și diviziunea la vîrful statului. Separarea puterilor nu face decît să protejeze indivizii de o putere supra-concentrată, ea face din puterea însăși produsul
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
gropi și arși. Persoane îmbrăcate în costume de protecție, pulverizând produse dezinfectante peste țarcurile păsărilor. La sfârșitul anului 2005, aceste scene se derulau departe de noi, dar mulți gândeam: „Cu siguranță, gripa aviară va ajunge și la noi!”. Reluate în buclă pe toate canalele de știri televizate, cu lux de amănunte asupra metodelor de detectare și a crescătoriilor contaminate, aceste știri au creat panică. De ce imaginile ne-au deformat percepția asupra riscului? Când încercăm să reprezentăm probabilitatea ca un eveniment să
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
se întâmplă în creierul voluntarilor. Când muzica era difuzată, se observa activarea părții creierului activată de sunetele de toate felurile și mai ales de melodii: zona se numește cortex auditiv primar. Când muzica era întreruptă, zona continua să funcționeze în buclă și chiar se activa spontan. Cortexul auditiv care ne permite să auzim un cântec pare a avea capacitatea de a se activa spontan, chiar dacă melodia s-a terminat. Asta ar explica de ce ne rămâne în urechi un fragment muzical chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
neașteptat, fără ca noi să vrem asta neapărat. De aceea unele refrene ne revin neîncetat în minte, fiind chiar iritante la un moment dat. Observația lui G. Kraemer ne permite să înțelegem ce s-a întâmplat când mass-media a difuzat în buclă melodii scurte și vesele: cortexul auditiv fiind expus, se activa, ne făcea să auzim fragmentul muzical asociat cu numărul de la informații și-l înregistra în același timp. Apoi, când muzica era întreruptă se activa singur și ne făcea să auzim
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
plan sonor. Concluzie Cele mai bune reclame sunt cele care acționează asupra mecanismelor involuntare ale creierului. Cazul micilor melodii (jingles), este emblematic pentru această situație, pentru că nu îl putem împiedica să nu ne mai sune în minte. Fiind cântate în buclă de creierul nostru, ele devin obișnuite și pot provoca plăcerea familiarității. Melodiile acestea devin însoțitoarele noastre de zi cu zi, ceea ce constituie un foarte bun mod de fidelizare a clientului. Pentru mai multe informații Kraemer, D.J., Macrae, C.N., Green, A
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
când o voce cristalină se auzi de sus: - Dar, papa, e Felix! Felix privi spre capătul scării ca spre un cer deschis și văzu în apropierea lui Hermes cel vopsit cafeniu un cap prelung și tânăr de fată, încărcat cu bucle, căzând până pe umeri. (George Călinescu, Enigma Otiliei) 1.Scrie sinonimele termenilor: candid, răspicat. 2.Evidențiază sensul conotativ al cuvântului jos. 3.Prezintă conținutul de idei al fragmentelor. 4.Precizează modul de formare a cuvintelor: (văzu) mirat, tânărul. 5.Motivează rolul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
face-to-face, iar orientarea teleologică reformulată ca strategie de producere și receptare a semnelor. Trăsăturile fundamentale ale noii paradigme sînt: i) complexitatea (Morin vorbește chiar de "paradigma complexității") care semnifică pe de o parte depășirea linearității carteziene (noțiunea de feed-back în bucla comunicării sau imbricarea nivelelor și tipurilor logice la Russell și Whitehead), iar pe de altă parte supradeterminarea cauzelor în explicarea acelorași efecte; ii) evoluționismul (chiar din stadiul prebiotic sistemul pare dotat cu conștiiță de sine ceea ce îi permite să formuleze
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
din faptul că acțiunea critică tranșează prea repede și prea categoric în favoarea unei perspective metodologice. Pentru că nu operează cu metoda experimentală de confirmare a validității teoriilor sale, Economia spune puțin sau spune incorect despre obiectul ei, este forma scurtă a buclei în care fizicienii (și alți contestatari ai statutului de știință al Economiei) cer să fie crezuți. Și chiar au succes cu cererea lor pe fondul excesului de gândire emoțională provocat de o criză economică extrem de virulentă. Doar că se trece
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în orizontul contextului (în planitatea contextului), ci pe grade de influență, pe niveluri, ceea ce ar sugera ceva de genul supradeterminării (și metadeterminării) dintre acțiune și conceptualizarea ei, dintre experiența practică și experiența teoretică. Într-o astfel de relaționare se întâmplă bucle de deschidere a traiectoriei de la un orizont la altul și de la un nivel la altul, inclusiv cu semnificație a substanțierii și nu cercuri, ca linii de influență care se închid printr-o mișcare cu rază constantă raportată la un centru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
cercurilor virtuoase și vicioase este cel de rețetă de interpretare a simptomelor cu un grad de generalitate care pretinde că dezvăluie mecanismul implacabil al bolii, cauza asupra căreia se poate acționa și efectele asupra cărora extindem controlul. De fapt, sunt bucle ale implicării dinspre conștiență în prezentul conversiei intențiilor, în consecință, un joc secund al conceptualizării cu obiectul ei în care subiectul se regăsește ca implicat. Teoria influențelor în cerc ne ajută la predictibilitate exact cât ne ajută la simplificarea înțelegerii
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în calcul, cu atât putem estima mai sigur ce se întâmplă și, invers, cu cât compunem cercul din mai multe legături de fapt nu ajungem să închidem lucrarea printr-o concluzie a identității sfârșitului cu începutul (circularitatea), ci constituie o buclă în care consistența nu mai este omogenă. Deci nu putem face legătura circulară dintre consecințe și intenții, consecințele fiind diferite de intenții nu doar ca volum, ci și ca esență, nu doar ca orizont, ci și ca nivel (inclusiv al
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ceea ce părea la început o revoluție împotriva limitărilor în cunoaștere s-a metamorfizat prea repede într-o contrarevoluție a parcimoniei, care a inventat zidul de beton al laboratorului ca sălaș al cunoașterii. Modernitatea deschide (într-un fel, se închide!) o buclă a decelării ordinii care s-a materializat ca obiect, ca real. Schimbarea de ordine este radicală în raport cu Antichitatea greacă, de la ordinea gândirii, la ordinea a ceea ce se gândește. Alterările sunt de neevitat, mai ales în privința ordinii intersubiective. Imperialismul experimentului a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
un fel de serial scurt al apocalipsei, prima definind economia autoreglativă și ultima, economia autodeterministă. Cu aceste conceptualizări empirizate se ajunge la capătul unei magistrale în care maniheismul economic a pervertit definitiv maniheismul etic. Intersubiectivitatea este definitiv blocată în această buclă a raționalității de dragul raționalității, în care parcimonia a trecut de la semnificarea eficientizării explicației la excluderea raționalizării mijloacelor pentru maximizarea substanței-scop. Găsim aici produsul final al înțelegerii cogniției economice ca ordonatoare a propriei lumi create cu scopul de a-și dovedi
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
se înscrie și Economia: obiectul cunoașterii este cel care trebuie să facă acțiunea de cunoaștere. Desigur, așa cum este formulată această dificultate, pe lângă un paradox, scoate în evidență o fațetă și mai delicată a problemei, care pentru elucidare a provocat numeroase bucle deviante de natură ideologică: ceea ce se supune cunoașterii este un subiect cu consistență socială, deci colectivă, în timp ce exercițiul cunoașterii, deși în esență, individual, sfârșește prin a fi confirmat tot în repere sociale. Chiar construcția acestei fraze trasează aliniamentele unui front
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
algoritmii globalizării, creează zone de precaritate în raport cu capacitatea de a accesa modelul explicativ al globalizării pe aliniamentele identității. În mod explicit se ajunge să se favorizeze nivelarea diversității în numele unor principii nenaturale de coerență a eligibilității competiționale, în fapt o buclă a selectivității conforme. Emergența globală este profund deturnată de la sensurile ei: în loc să faciliteze adaptarea presupusă de preeminența performanței în gândire, în inovare, se eșuează pe aliniamente formale, de translatare mecanică a unei experiențe instituționalizate acreditate cu virtutea de a elimina
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
reprezentat de vena subclaviculară și de afluenții săi; c. Planul nervos - situat între vena și artera subclaviculară este constituit din trei cordoane cu traiect descendent: nervul vag, trunchiul simpatic și nervul frenic. La dreapta ele formează în jurul arterei subclaviculare trei bucle: ansa nervului recurent, ansa Vieussens și anastomoza nervului frenic cu nervul simpatic. La stânga sunt numai două bucle nervoase: ansa Vieussens și anastomoza nervului frenic cu lanțul simpatic. Clavicula protejează originea vaselor de la baza gâtului. CAPITOLUL 1. ANATOMIA SPAȚIULUI PLEURAL Versantul
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
este constituit din trei cordoane cu traiect descendent: nervul vag, trunchiul simpatic și nervul frenic. La dreapta ele formează în jurul arterei subclaviculare trei bucle: ansa nervului recurent, ansa Vieussens și anastomoza nervului frenic cu nervul simpatic. La stânga sunt numai două bucle nervoase: ansa Vieussens și anastomoza nervului frenic cu lanțul simpatic. Clavicula protejează originea vaselor de la baza gâtului. CAPITOLUL 1. ANATOMIA SPAȚIULUI PLEURAL Versantul lateral al cupolei pleurale corespunde corpului primei coaste și inserției mușchilor scaleni. Artera subclaviculară ocupă porțiunea interscalenică
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
2. FIZIOLOGIA SPAȚIULUI PLEURAL Măsurători statice PESOF la sfârșitul expirației este măsurată cu ajutorul sondei esofagiene și valorile volumelor respiratorii sunt măsurate cu ajutorul spirometrului. Pentru respirația de repaus reprezentarea grafică este un segment de dreaptă, complianța pulmonară fiind constantă. În dinamică, bucla expirului se desparte de cea a inspirației, iar la aceeași diferență de presiune volumele respiratorii sunt diferite, plamânul fiind mai compliant în expir. Prin histerezisul (în limba greacă „histerezis” înseamnă întârziere) complianței pulmonare se întelege lipsa de simetrie, în sensul
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]